I.

Actualitatea temei

Consumul de alcool reprezintă primul factor de risc de îmbolnăvire atât în Republica Moldova,cât
și pe plan global, care generează substanţial pierderea sănătăţii, de asemenea poate duce și la deces.
Aceasta este o problemă destul de complicată din motivul, că ţara noastră este una agrară, unde
viticultura şi vinificaţia sunt ramuri importante în economia ţării. De aceea s-au creat tradiţii şi
obiceiuri, unde se consumă cantităţi mari de alcool. Riscul mortalităţii şi producerii cancerului creşte
proporţional cu intensificarea consumului de alcool, iar cel mai sigur mod de eliminare a riscului este
evitarea definitivă.
Alcoolul este utilizat în același timp ca substanță psihoactivă și aliment(1g de alcool are o
valoare calorică de 29 kJ). Acesta spre deosebire de mâncare, nu este digerat în stomac ,dar trece în
circuitul sanguine, astfel ajunge la toate părțile organismului. Alcoolul este considerat ca fiind drog
legal, adică consumul lor nu este incriminat de legea penală. Ca particularitate principală a alcoolului
este faptul că nu este privit de populație ca fiind un drog ,dar ca parte integrantă din viața, cultura și
economia noastră, astfel omitându-se pericolele ce vin o data cu abuzul de alcool. Deși nu există
indicatori buni ai efectelor alcoolului asupra mortalității specifice, toți specialiștii sunt de acord că
există o relație strânsă între consumul de alcool și decesele produse prin diverse accidente, dar și în
privința numărului de sinucideri și agresiunii.
Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publicat la 11 februarie, sunt necesare
măsuri pentru a salva vieţi şi a reduce consecinţele asupra sănătăţii cauzate de abuzul de alcool.
Consumul de alcool în exces provoacă, în fiecare an, aproximativ 2,5 milioane de decese şi un număr
din ce în ce mai mare de tineri victime a unor boli şi traumatisme. Efectele alcoolului se manifestă
asupra sistemului nervos central, dar consumul de lungă durată afectează şi alte organe, iar în perioada
sarcinii determină numeroase malformații congenitale și sindromul alcoolic fetal la făt, deci în această
perioadă trebuie eludat definitiv consumarea acestuia.

,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrăm

pentru a suporta intervenţia chirurgicală a vieţii.” ( George Bernard Shaw)

II. Alcoolul- ca factor de risc al sănătății umane

II.1 Băuturile alcoolice. Tărie. Doze.

Alcoolul este, probabil, cel mai des consumată, dar şi cea mai disponibilă substanţă din lume. El a
avut un rol important în majoritatea culturilor umane, încă din perioada neolitică (anul 4000 înainte de
Cristos). Berea şi vinul au fost produse în Persia şi în Mediterana, înainte ca istoria să fie înscrisă în
documente. Procedeul fermentării alcoolului din struguri, fructe şi cereale reprezintă, de fapt, unul dintre
cele mai vechi descoperiri din istorie. Cu mii de ani în urmă, vinul era nelipsit de la mesele popoarelor
mediteranene. În cadrul familiilor ebraice, vinul era o parte importantă a ritualurilor sau ceremonialurilor
religioase. Exceptând vinul făcut din struguri, în cursul timpului, diferite popoare au folosit mai multe
băuturi alcoolice, printre care vinul obţinut din fermentatarea orezului – în Orient, berea, whiskey-ul şi
cidrul alcoolizat în nordul Europei, vinul de palmier, berea de portocale şi alte băuturi cu fermentaţie
rapidă – în cadrul populaţiilor tropicale, laptele fermentat de iapă folosit de popoarele nomade (de
exemplu, de către mongoli) etc. Indiferent de aceste deosebiri, în toate societăţile, alcoolul este asociat cu
recreerea şi distracţia, cu desfăşurarea unor sărbători sau a anumitor festivităţi, existând chiar – aşa cum
se ştie – festivaluri ale berii, ale vinului, ale altor băuturi alcoolice.
Puterea oricărei băuturi alcoolice este măsurată prin procentul de alcool pe care îl conţine. Alcoolul
etilic pur conţine 100% alcool, berea – 4%, vinul între 10–13%, scotch-ul, vodca, ginul sau romul conţin
între 40–50% alcool, dar pot depăşi acest procent. Atunci când intră în corp, alcoolul, consumat într-o
anumită cantitate, este convertit în ceea ce se poate denumi concentrarea de alcool din sânge, care este un
parametru obiectiv – folosit aşa cum se ştie – în cazul şoferilor care produc accidente sub influenţa
băuturilor alcoolice. În functie de gradul de alcoolemie, se vor diferenția: stări de ebrietate ușoare (0,5 -
1,5‰), medii (1,5 - 2,5‰) și avansate/coma alcoolică (peste 2,5‰).
OMS descrie consumul riscant de alcool ca pe un consum mediu, regulat, de 20-40gr alcool/zi la
femei și 40-60gr/zi la bărbați (Rehm). În general este considerat riscant pentru sănătate consumul de
alcool care depășește un anumit prag. În Republica Moldova acest prag este de 2 băuturi standard (1
unitate este echivalată cu 10ml de alcool pur, indiferent de băutură. 10ml de alcool pur se conșin în 330ml
bere (4%), ori 120ml vin (12%), ori 40ml tărie, divin, vodcă (40%).
În Moldova, alcoolul este ușor accesibil populației, chiar și pentru copii și adolescenți ceia ce duce la un
consum ridicat.

2.2. Metabolismul absorbției alcoolului

În cee ace privește circuitul în organism, alcoolul prezintă o viteză mare de difuziune și absorbție
prin tractul digestiv, plămân și piele. Particularitățile de absorbție se datorează conținutului în alcool și
momentul ingestiei(pe nemâncate, în timpul mesei sau după mese). Se cunoaște că ingestia de zahăr,
proteinele și mai ales grăsimile,ca și efortul fizic, întârzie absorbția. Solubilitatea mare la alcool,
conținutul mare în apă și lipide al masei corporale determină repartiția lui în organism, concentrația sa în
sânge și organe fiind mai ridicată la indivizii mai grași.
După consum, alcoolul este absorbit integral în intestinul subţire şi în stomac, apoi este distribuit la
toate organele în funcţie de fluxul de sânge. Cea mai mare parte din alcoolul din sânge este transformată
în acetaldehidă la nivelul ficatului. Metabolizarea unor cantităţi mici de alcool necesită o enzimă, alcool
dehidrogenaza.
Degradarea alcoolului în organism nu înfluențează metabolismul protidic, dar micșorează evident
pe cel al glucidelor și lipidelor, depinzând de o serie de particularități individuale, cum sunt vârsta,
alimentația, adaptarea, ereditatea etc. S-a demonstrat printr-un experiment că europenii absorb și
metabolizează mult mai rapid alcoolul decât populația africană. S-a arătat că eficiența sistemelor
enzimatice este mai redusă cu cât vârsta e mai mică. În condiții de temperatură scăzută, alcoolul intervine
în creșterea rezistenței la frig a individului prin efecte narcotice și creșterea metabolismului bazal,
intensificând cheltuiala de energie. Efortul fizic pare influențat favorabil de prin ingestia de alcool, dar
numai pentru eforturile reduse. Această falsă impresie se datorează mai mult creșterii activității nervoase
superioare, prin dominaia excitației care scade percepția oboselii
.

2.3. Dependența de alcool. Alcoolismul cronic

Consumul de alcool parcurge mai multe etape, până ce ajunge să fie considerat o dependență. Totul
începe din curiozitate, în etapa consumului experimental, în care alcoolul este consumat la petreceri,
ocazional etc. Intervine, apoi un consum regulat, în care individul consumă alcool de fiecare dată când are
posibilitatea și nu refuză niciodată această substanță.
Definiție! Dependența, este faza în care întregul comportament este controlat de nevoia
organismului de a consuma alcool, persoana fiind controlată de substanță. 
E.M. Jellinek explică  fazele evoluției dependenței de alcool:
1. Faza prealcoolică (Prodromală) 

 - deconectare ocazională;

 - creșterea toleranței;
  - consum pentru destindere.

Alcoolul este consumat ocazional, iar primul consum are de obicei o explicație socială. Persoana se află
într-un context în care se consumă alcool doar pentru simpla relaxare. Organismul uman se adaptează la
această substanță și este nevoie de mărirea dozei pentru a obține efectul dorit, astfel apare fenomenul
numit „creșterea toleranței la alcool”.

2. Faza de debut 

 - consum pe furiș;

 - procuparea permanentă pentru alcool;

 - vinovăție;

 - evitarea discuțiilor referitoare la alcool;

 - lacune de memorie frecvente.

Consumatorul manifestă amnezie, ascunderea alcoolului, preocupare exagerată față de această

substanță, precum și evitarea conversațiilor pe tema alcoolului. În această etape sunt frecvente
modificările de comportament și pierderea memoriei, iar a doua zi persoana nu își mai amintește anumite
momente în care el conversa aparent normal. 

3. Faza critică

 - pierderea autocontrolului;

 - atitudine agresivă;

 - perioade de abstinență totală;

 - izolare socială;

  - pierderea interesului;

 - consumul matinal de alcool.

În această fază dependența de alcool este deja instalată, persoana nu mai poate controla voluntar
cantitatea de alcool pe care o consumă, această dorință fiind predominant psihică. Apar primele semne de
degradare fizică și se ajunge la internare în spital și în acest stadiu simte nevoia și consumă alcool la
prima ora a dimineții, chiar înainte de ridicarea din pat.

4. Faza cronică

 - consum permanent, obsesiv;

 - tentative de suicid;

 - prăbușire fizică și psihică.

Alcoolicul ajuns în această fază nu mai are cale de întoarcere către consumul controlat. Alcoolul este
consumat permanent, singur sau în compania prietenilor, în orice moment al zilei.

Fig. 1.1 „Fazele dependenței de acool”

 2.4. Efecte nocive și boli provocate de alcool

Alcoolul afectează corpul în două feluri:

1. Intră în contact cu gura, esofagul, stomacul și intestinele unde are o acțiune iritantă și “anesteziantă”
(cauzând lipsa senzației de durere cu sau fără pierderea constiinței), 
2. Doar 20‰ din cantitatea de alcool ingerată este absorbită în stomac, restul de 80‰ este absorbit prin
pereții intestinali direct în sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului.

Fiecare rație de alcool v-a produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este să încetinească funcționarea
celulelor și a organelor până când ajung să își desfășoare activitatea cu mult mai puțină eficiență.

Efecte de scurtă durată ale alcoolului - deces

- răspunsuri încetinite față de mediul ambiant 
- scăderea coordonării  Efectele de lungă durată ale alcoolului
- scăderea capacității de a gândi limpede  - alcoolismul 
- alterarea memoriei  - pierderea memoriei 
- voma  - ciroza hepatică 
- tulburări de vedere  - pancreatita
- risc crescut de accidente  - malnutriţie
- dificultatea de a merge sau a sta în picioare  - deteriorarea creierului 
- pierderea cunoștinței  - boli de inimă 
- coma alcoolică - scurtarea duratei de viață 
- moarte prin accidente (de mașină)  Ø      depresie, frica, complexe de inferioritate
- moarte prin accidente legate de alcool. Ø      lipsa de voință, promite dar nu-și ține
- cancerul promisiunea;
Ø      izolarea și reducerea sferelor de interes;
  Mai pot sa apară: Ø      lipsa igienei corporale, decădere fizică și
psihică.
Ø      neliniște interioară, iritabilitate;
Ø      tulburări de somn, coșmaruri;

Alcoolul în timpul sarcinii

Alcoolul poate produce sterilitate și tinde să încetinească dezvoltarea fătului, la fel cum o face cu funcțiile
celulelor și organelor. Poate determina disfunctionalități structurale și funcționale, chiar retardarea.
Aceste disfunctionalități, cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la făt”, conduc la dezvoltarea
incompletă a membrelor, diformități faciale și dezvoltarea anormală a creierului, ceea ce dă naștere la
dificultăți de ordin intelectual și motor. Experiența a demonstrat că riscul avortului spontan este mult mai
mare la femeile care consumă alcool în exces, ca și cel al nașterii unor copii subdezvoltăți sau cu dereglări
comportamentale. Acești copii se dezvoltă mult mai încet decât cei ai mamelor care practică abstinența.

2.5. Date statistice la nivel global și în Republica Moldova

La nivel global, 50.1% din băuturile alcoolice consumate sunt băuturi spirtoase. UE este regiunea
care înregistrează cele mai înalte rate ale consumului de alcool. O ierarhie a țărilor în funcție de nivelul de
consum de alcool relevă topul celor mai mari consumatori de alcool din lume:

1. Belarus 6. Ucraina

Consum de alcool per capita: 17,5 litri Consum de alcool per capita: 13,9 litri
Decese cauzate de consumul de alcool: 34,7% Decese cauzate de consumul de alcool: 34,4%

2. Republica Moldova 7. Andorra

Consum de alcool per capita: 16,8 litri Consum de alcool per capita: 13,8 litri
Decese cauzate de consumul de alcool: 33,1% Decese cauzate de consumul de alcool: 3,9%

3. Lituania 8. Ungaria

Consum de alcool per capita: 15,4 litri Consumul de alcool per capita: 13,3 litri
Decese cauzate de consumul de alcool: 30,9% Decese cauzate de consumul de alcool: 6,7%

4. Rusia 9. Cehia

Consumul de alcool per capita: 15,1 litri Consumul de alcool per capita: 13 litri
Decese cauzate de consumul de alcool: 30,5% Decese cauzate de consumul de alcool: 36,5%

5. România 10. Slovacia

Consum de alcool per capita: 14,4 litri Consumul de alcool per capita: 13 litri
Decese cauzate de consumul de alcool: 8,9% Decese cauzate de consumul de alcool: 7,7%
Din ample studii statistice, reiese că cea mai frecventă leziune hepatica este steaoza(62%), fibroza(37%),
ciroza(12%) și hepatita cronică(11%). În Canada, SUA, Finlanda, Franța, aproximativ 20% din bolnavii
spitalizați suferă de boli legate de consumul de alcool, iar 40% din creditele atribuite sănătății sunt
folosite pentru tratamentul lor.
Rezultate relevante din studiile naţionale, europene, internaţionale

 Tinerii consumă cantităţi mai mari de alcool în cursul aceluiaşi episod faţă de
persoanele adulte (25 % dintre tineri beau peste 5 doze de alcool în cadrul unui episod, faţă de numai
11% adulţi);
În timp ce consumul de alcool la populaţia adultă este relativ constant în perioada 2000-2005, în
rândul tinerilor şi adolescenţilor se manifestă o tendinţă crescătoare importantă(71% pentru
adolescenţi, 80% pentru tineri);
 Există o tendinţă lent crescătoare a consumului de alcool la nivel mondial, faţă de ultimele decenii;
 Europa este regiunea cu cei mai mulţi consumatori de alcool din lume;
 Ponderea consumului de alcool neînregistrat este importantă (aproximativ 30% din consumul total
de alcool), dificil de estimat şi însoţită de grave riscuri pentru sănătate datorită impurităţilor şi
contaminării;
 Aproximativ 90% dintre băutori consumă alcool în mod constant pe tot parcursul anului;
 Anual, 2,2% dintre femei şi 6,8% dintre bărbaţi îşi pierd viaţa în urma unor probleme de sănătate
asociate consumului de alcool, printre acestea numărându-se cancerul, tuberculoza şi bolile de ficat.
 Circa una din trei persoane de pe planetă - sau 2,4 miliarde - este consumatoare.
 În cazul celor care consumă două băuturi pe zi riscul de a dezvolta o afecţiune asociată alcoolului
este mai mare cu 7%. Pentru persoanele care consumă cinci băuturi alcoolice pe zi riscul creşte cu
37%.

2.6. Recomandări
 În primul rând, este necesară îmbunătăţirea evidenţei statistice a aspectelor şi fenomenelor legate
consumul de alcool
 Pe planul politicilor publice, este necesară eliminarea factorilor culturali şi propagandistici care
încurajează consumul de produse alcoolice, mai ales în categoria persoanelor tinere. Este vorba de
limitarea drastică a publicităţii produselor alcoolice în toate formele de suport (TV, radio, Internet,
panouri stradale).
 Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vîrsta de 18 ani, atât în unităţile
comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante.
 Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în apropierea instituţiilor de învăţământ de toate
nivelurile.
 Profilaxia, informarea şi educaţia tineretului despre daunele cauzate de consumul excesiv de alcool.
 O atenţie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la volan. Moldova se
numără printre ţările cu cea mai înaltă frecvenţă a conducerii automobilului în stare de ebrietate.
III. CONCLUZII

1) Alcoolul este parte din cultura umană încă de la începutul istoriei înregistrate și în
prezent este consumat pe scară largă în majoritatea țărilor lumii. Tăria unei bauturi
alcoolice determină și efectele sale asupra organismului. "Tăria" indică concentrația de
alcool în bautură. OMS descrie consumul riscant de alcool ca pe un consum mediu,
regulat, de 20-40gr alcool/zi la femei și 40-60gr/zi la bărbați.

2) Particularitățile de absorbție se datorează conținutului în alcool și momentul ingestiei.

După consum, alcoolul este absorbit integral în intestinul subţire şi în stomac, apoi este
distribuit la toate organele în funcţie de fluxul de sânge. Degradarea alcoolului în
organism este dependent de o serie de particularități individuale, cum sunt vârsta,
alimentația, adaptarea, ereditatea etc.

3) Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică, mentală și

spirituală, marcată de obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de
alcool. Este o boală a negării, în care bolnavul declară cu convingere "Eu nu sunt
alcoolic!"- în ciuda tuturor evidențelor.

4) În concluzie, se poate spune că alcoolul are o mare importanţă în viaţa socială a

oamenilor, contribuind la sociabilitatea umană şi la strângerea legăturilor sociale dintre
membrii unei anumite societăţi. Consumat în exces însă el poate constitui o problemă
socială cu implicaţii grave asupra sănătăţii indivizilor. Ceea ce face alcoolul este să
încetinească funcționarea celulelor și a organelor până când ajung să își desfășoare
activitatea cu mult mai puțină eficiență

5) Există o tendinţă lent crescătoare a consumului de alcool la nivel mondial, faţă de

ultimele decenii. Moldova este percepută ca fiind o ţară cu o cultură adânc înrădăcinată a
consumului de alcool. Din păcate, deseori, consumul regulat de alcool se soldează cu
abuz sau chiar cu alcoolism cronic, cu toate consecinţele de rigoare pe plan individual şi
social. Populația îşi pierde viaţa în urma unor probleme de sănătate asociate consumului
de alcool, printre acestea numărându-se cancerul, tuberculoza şi bolile de ficat.

6) Pentru o populație sănătoasă este necesară educarea tinerei generației referitor la

consumarea alcoolului, iar la aceasta e necesar să contribuie nu doar statul, dar începând
din familie. Cea mai sigură metodă de micșorare a riscului este evitarea principalului
factor de risc- alcoolul!