Sistemul endocrin

Hormoni/ Receptori
 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE UMF „CAROL DAVILA”
FACULTATEA DE MEDICINĂ - DISCIPLINA ENDOCRINOLOGIE , DIABET, Nutritie si Boli
Metabolice
Spitalul Universitar de Urgenta Elias
• NUMĂRUL TOTAL DE ORE: 28 ore de curs + 42 de ore de lucrări practice = 70
ore
• NU se admit mai mult de 3 absente nemotivate/ nerefacute

• BIBLIOGRAFIE:
• „Endocrinologie pentru studenti si rezidenti”, sub redactia Catalina Poiana,
Simona Fica, Editura Universitara „Carol Davila”, 2015

• MODALITATEA DE EVALUARE
• Prezenta curs/ LP: 1 punct
• Participarea activa la LP/scurt referat 10 min LP: 1 punct
• Examen practic: 0 (respins)/ 1-3 puncte (admis)
• Examen scris (90 intrebari grila tip complement multiplu, timp de examinare
120 minute): 6 puncte
Barem examen practic
• Anamneza
• Examen clinic general pe aparate si sisteme
• Examen clinic endocrinologic complet (ex. palparea tiroidei, evaluarea
clinica a campului vizual, evaluarea oftalmologica a pacientului cu
oftalmopatie Graves)
• Diagnostic pozitiv si diferential
• Principii de tratament
• Examen practic : Miercuri 18 si joi 19 martie 2020
• Examen scris : Vineri 20 martie 2020 ora 12 la Club
 CURS ENDOCRINOLOGIE 2 – 20 MARTIE 2020
• 2.03.2020 Curs introductiv SL Dr Anca Sirbu
• 3.03.2020 Adenoame hipofizare Prof Dr Simona Fica
• 4.03.2020 Insuficienta hipofizara, diabet insipid SL Dr Anca Sirbu
• 5.03.2020 Patologie tiroidiana curs 1 Prof Dr Simona Fica
• 6.03.2020 Patologie tiroidiana curs 2 SL Dr Sorina Martin (Curs 10-12!!!)

• 9.03.2020 Patologie suprarenaliana curs 1 SL Dr Anca Sirbu

• 10.03.2020 Patologie suprarenaliana curs 2 SL Dr Anca Sirbu
• 11.03.2020 Paratiroida, osteoporoza Conf Dr Carmen Barbu
• 12.03.2020 Cresterea, pubertatea Conf Dr Carmen Barbu
• 13.03.2020 DSD SL Dr Anca Sirbu

• 16.03.2020 Patologia ovariana Prof Dr Simona Fica

• 17.03.2020 Patologia testiculara SL Dr Sorina Martin
• 18.03.2020 Obezitatea SL Dr Anca Sirbu
Repartitia grupelor
• Grupele 10 - 11 Asist Universitar Dr Luminita Cima

• Grupele 12 - 13 Asist Universitar Drd Teodor Oprea

• Grupele 14 - 15 Asist Univ Dr Alice Albu

• Grupele 16 - 17 Asist Univ Drd Iulia Soare

Sistemul endocrin
 Hormonii
• Molecule de semnalizare care transmit informatia de la o celula la alta,
de obicei cu prin intermediul unui mediu solubil cum este lichidul
extracelular
• Un tesut se identifica ca ”tesut tinta” pentru un anume hormon daca
celulele sale prezinta receptori pentru acel hormon. Acesti receptori, la
randul lor, sunt legati de mecanisme efectoare intracelulare ce conduc la
efectele fiziologice asociate acelui hormon
Mecanisme de semnalizare intercelulara
Structura chimica a principalilor hormoni
Sinteza hormonilor proteici si peptidici
1. Transcrierea secventei ADN in ARN

2. Eliminarea anumitor secvente

(introni) din lantul initial de
transcriptie si modificari ale
segmentelor 3” si 5” terminale

3. Procesul de translatie a ARNm cu

sinteza proteinei

4. Inaintea secretiei, prohormonul

sufera un proces de clivare in mai
multe fragmente
Sinteza hormonilor steroidici

• Captarea colesterolului la nivelul

celulei steroidogene (endocitoza)

• Prima etapa a sintezei –

intramitocondrial (StAR)

• Ulterior sinteza se desfasoara in RER

• Necesita prezenta enzimelor

specifice ce transforma colesterolul
in diversi hormoni
Tansportul hormonilor in circulatie
• 90% din hormonii steroizi si hormonii tiroidieni circula sub
forma unor complexe cu proteinele de legare

• Forma libera este cea biologic activa

• Proteine de legare – sintetizate hepatic, modificarile lor

afecteaza concentratia serica totala a hh dar nu si fractiunea
libera

• Timp de injumatatire: - secunde: catecolamine

- minute: hormoni proteici
- ore: steroizi, hh tiroidieni
Actiunea hormonilor la nivelul celulei tinta
 Definitie Receptori

Receptorii sunt molecule (proteine, glicoproteine,

mono- sau policatenare intracelulare sau localizate pe
membrana):
➢au capacitatea de a recunoaste si lega hormonii

➢duc la promovarea unor efecte intracelulare

specifice
Efecte celulare specifice

• Reglarea directa a ratei de transcriptie a ADN pe situsuri specifice din

genom, cu stimularea sau inhibarea exprimarii de proteine
intracelulare

• Inducerea unor modificari biochimice intracelulare care promoveaza

in aval modificari la nivelul altor functii celulare
 Receptori hormonali

Receptori membranari Receptori intracelulari

grup A grup B
cuplat cu TK cuplat cu proteine G

Adenilat ciclaza PLC

subgrup 1
TRH, GnRH, TRH, GnRH,
receptor pt factor de
crestere ACTH, TSH, LH, somatostatin,
TK intrinseca FSH, TSH, LH, FSH,
Insulina, IGF-I vasopresina, CA, Ocitocina, ADH,
glucagon, PTH, AT II, Ca 2+,
PTHrP, PGE2, calcitonina,
subgrup 2 GHRH PTH, PTHrP
receptor citokine
recruteaza TK

GH, PRL, leptina Clasa 1 Clasa 2

Citosolici Nucleari
steroizi T3, calcitriol
Modul de actiune a hormonilor cu
receptori intracelulari
Receptorii nucleari:
• Receptori solubili, unii
citoplasmatici (glucocorticoizi),
altii nucleari (tiroidieni)
•Au rol de factori de
transcriptie, se leaga de ADN si
initiaza sinteza ARN
•Exista receptori orfani – fara
ligand identificat
Reglarea secretiei endocrine
1. Reglarea prin feed-back
Axe endocrine
 Reglarea prin bioritm
Ultradian Circadian

Circatrigintan
Reglarea la nivel tisular
Fiziopatologia afectiunilor endocrine
• Alterarea sintezei hormonale:
- Productie excesiva (acromegalie, tireotoxicoza, boala Cushing)
- Diminuarea productiei hormonale (nanism, mixedem, boala
Addison)
• Alterarea bioritmului hormonal:
- Pubertatea precoce
- Anovulatia de cauza hipotalamica

• Patologia de receptor
- Rezistenta la hormoni tiroidieni – Sd Refetoff
- Rezistenta la hh androgeni – Sd testiculului feminizant
- Defect al receptorului de GH – nanismul Laron
Etiopatogenia bolilor endocrine:
1. Tumorala

2. Iatrogena (postchirurgical, radiotratat,

medicamentos)

3. Autoimuna (insuficienta/ hiperfunctie)

M.N., 52 ani, sex masculin

Motivele internarii:
→ Ginecomastie asimetrica bilaterala
 APP:
• Litiaza renala cu colici reperate, de la 25 ani
• Adenom suprarenala stanga –dg in 2007, evaluat anual CT, cu
dimensiuni in evolutie
• Tumora pancreatica corporeoistmica de 5.5 cm operata in 2007
(pancreatectomie centrala);
➢ Ex. histopatologic: carcinom neuroendocrin bine
diferentiat
• Hepatita cronica VHB

AHC:
• Tatal - deces la 51 ani intraoperator (tumora hipofizara)
• Fiica – adenom hipofizar
• Fiul- Hiperparatiroidism primar
Examen clinic general
• Obezitate grad I cu distributie faciotronculara, BMI = 32.5 kg/m2
• Ginecomastie importanta asimetrica stanga> dreapta
• TA = 150/100 mmHg, AV = 70/min, ritmic
• Hepatomegalie usoara
Analize de laborator:

• Ca t=12.4 mg/dl (VN: 8.4-10.2)

• Ca i=2.55 mEq/l
• Fosfor=1.7 mg/dl (VN: 2.5-4.5)
• PTH=216 pg/ml (VN: 15-65)
• Calciurie = 355.2 mg/24 h (volum 1200/24h)

• Evaluare: → functie hipofizara- in limite N

→ functie testiculara- in limite N
→ functie corticosuprarenala- in limite N
 Investigatii

• Ecografie tiroida: nodul istmic hipoecogen de 1.2/0.5 cm cu circulatie prezenta

intra- si perinodular la ex. CFD; inferior de LTS nodul hipoecogen de 1.79/1.07 cm
sugestiv pentru adenom paratiroidian stang inferior
• Scintigrafia glandei paratiroide cu dublu trasor: adenom paratiroidian stang
• Ecografie abdomen: hepatomegalie, steatoza hepatica; RD in regiunea
pielocaliceala multipli calculi de 0.5-0.7 cm, hidrocalice pe grupul caliceal mijlociu si
inferior, cateva microcalcificari in parenchimul renal; RS cu contur boselat, calculi
0.5 cm, neobstructivi,; in polul superior al RS formatiune tumorala SR stanga de
aproximativ 3.69, hipoecogena, cu microcalcificari
• Mamografie bilaterala: sani predominant radiotransparenti, prin involutie
lipomatoasa
• RMN hipotalamohipofizar cu substanta de contrast: aspect hipofizar si cerebral in
limite normale;
 Diagnostic

1. Tumora pancreatica neuroendocrina nesecretanta operata (2007)

2. Hiperparatiroidism primar prin adenom paratiroidian stang inferior

3. Adenom suprarenala stanga nefunctional

4. Lipomastie bilaterala asimetrica, lipom occipitoparietal stanga, multiple alte

lipoame subcutanate

SINDROM MEN 1
 Sindroame tumorale
• majoritatea benigne, pot evolua cu hipersecretie hormonala
/insuficienta prin compresie (t. hipofizare)

➢ Neoplazii endocrine multiple:

MEN1: Hiperparatiroidism, angiofibroame, tumori enteropancreatice,
tumori hipofizare, carcinoide
MEN 2A: Carcinom medular + feocromocitom + HPTH
MEN 2B (MEN 3): Carcinom medular + feocromocitom + neurinoame
mucoase + status marfanoid
MEN 4: Adenoame paratiroidiene + adenoame pituitare + tumori
gonadice + tumori renale/suprarenaliene
I.L. 35 ani, sex feminin
• APP:
Diabet zaharat tip 1 de la 18 ani- insulinoterapie bazal-bolus
Amenoree secundara de la 29 ani- fara tratament substitutiv

Motivele internarii:
Scadere ponderala
Astenie fizica marcata
Melanodermie
Hipotensiune arteriala
Hipoglicemii frecvente- a necesitat
scaderea dozelor de insulina
 Examenul clinic:
• IMC < 18kg/m2, tesut adipos slab reprezentat
• Melanodermie
• Hipoplazie mamara
• Colorarea areolelor mamare
• Gusa medie usor neomogena
Analize de laborator:
• Profil glicemic: ora 7: 45/120/53/211; ora 12:30: 235/150/193/153;
ora 15:30:190/163/165/67; ora 18:30: 132/154/130/255;

• ACTH=956 pg/ml (VN:3-66)

• Cortizol plasmatic in baza=1,5ug/dl (VN:6,2-19,4)

• TSH=7 microIU/ml (VN:0.3-5.4)

• FT4= 1,2 ng/dl (VN: 0,8-1,7)
• ATPO=1200 IU/ml (VN: 5-35)
• Estradiol= 3 pg/ml (VN: 12,5-166 faza foliculara)
• FSH=60 mIU/ml (VN: 0,1-12,5 faza foliculara)
 Diagnostic
• Diabet zaharat tip 1

• Insuficienta ovariana primara

• Insuficienta corticosuprarenala primara (B. Addison)

• Tiroidita cronica autoimuna

SINDROM POLIGLANDULAR AUTOIMUN DE TIP 2

Sindroame poliglandulare autoimune
• Apar prin simultaneitatea agresiunii imunologice asupra mai multor
glande endocrine

SPA tip 1: hipoparatiroidism, boala Addison, candidoza muco-

cutanata cronica

SPA tip 2: boala Addison, boli autoimune tiroidiene, DZ tip 1,

insuficienta gonadica
+ alte afectiuni AI: anemie Biermer, vitiligo, etc.