Definitie

• Medicina glandelor cu secre/e interna si a

hormonilor, or, din punct de vedere fiziologic
si fiziopatologic
Vasile Rusu, Dic$onar medical
• “fiecare organ, fiecare tesut, fiecare celula
poseda o secre1e interna”
Parhon si Goldstein
Les secre$ons internes, Paris 1909
A. Glande exocrine
– Ducte
– Lumen si suprafete de
schimb

B. Glande endocrine
– Mesageri chimic
– Flux sanguin
 Definitie

• HORMON
– Molecula care are rolul de mesager intr-un
organism, facand legatura intre partile
componente ale acestuia
• intre celule
 HORMONII

• Mesageri chimici
– Secreta/ de glanda endocrina
• cu 7nta celulara specifica
• ac7veaza modificari celulare
– 4 /puri clinice diferite:
pep#de/proteine
steroizi
amine
eicosanoizi – deriva# de acizi grasi
 HORMONII
PEPTIDE/PROTEINE
• PEPTIDE SIMPLE • Par$cularita$ secretorii
– releasing hormoni, ADH, ocitocina
– majoritatea secreta: ca prohormon
• POLIPEPTIDE
• clivare catena
– GH, prolactina, ACTH, IGF-1, insulina,
glucagon, inhibine • Secreta$ la nivelul RE,
• GLICOPROTEINE – transfera: in Golgi
– TSH, FSH, LH
– impacheta: in vezicule excretorii
• Majoritatea nu circula lega$ de
proteine
– Excep:a IGF1
 HORMONII
• STEROIZI
– Corticosuprarenalieni
• glucocorticoizi (cortizol)
• Mineralocorticoizi (aldosteron)
• Sexoizi (DHEAs)
– Gonadici
• androgeni - testosteron,
• estrogeni, progesteron
| Sinteza porneste de la colesterol prin clivarea
catenei laterale
¯Formare pregnenolon (membrana interna
mit)
¯RE – sinteza ulterioara
| Foarte putin stocati
| Circula legati de proteine transportoare
¯Nespecific – albumina
Specific - BG
| Elminati prin inactivare biologica
 Hormoni peptidici si amine biogene

Hormoni
Receptor
steroizi
membranar

a
cAMP Ca++ DAG Tyr-P

Receptor
intracelular mesageri secunzi

modificarea
proteinelor
Receptor
nuclear
reglarea
enzimelor

Hormoni tiroidieni,
acid retinoic RASPUNS BIOLOGIC
 HORMONII
• AMINE • Al7 precursori
• Precursor :rozina – Triptofan
– Catecolamine
• Melatonina
• Adrenalina
• noradrenalina • Serotonina
– hormonii :roidieni – Acid glutamic
• “dubla molecula Grozinica • histamina
• Incorporare ioni de I
 HORMONII
• EICOSANOIZI – derivati de acizi grasi
• Derivati din acizi grasi polinesaturati
– Prostaglandine
– Prostacicline
– Leukotriene
– Thromboxani
 CONTROLUL HORMONAL
• INTRACRIN
– Actiune hormonala in propira celula
• AUTOCRIN
– Act hormonala pe propira celula
• PARACRIN
– de la celulă la celula vecina

• ENDOCRIN (clasic)
– glandă – sânge- celulă cu receptor

• NEURONAL
– transmitere prin sinapse

Endocrinology: An Integrated Approach.

Nussey S, Whitehead S.
 RECEPTORI ENDOCRINI
Tipuri
7 domenii transmembranare
Receptori membranari b adrenergici GHRH
PTH ACTH
LH MSH
TSH glucagon
TRH dopamină
domeniu transmembranar unic
factori creştere citokinici
insulină GH
IGF PRL
EGF, FGF eritropoietină
PDGF CSF
guanilil ciclază
factori natriuretici

familie rec. steroizi familie rec. tiroidieni

Receptori nucleari glucocorticoizi (GR)
mineralocorticoizi (MR)
androgeni (AR)
progesteron (PR)
estrogeni (ER)
receptori orfani
hormoni tiroidieni (TR)
acid retinoic (RAR, RXR)
vitamina D (VDR)
peroxys proliferator (PPAR)
 RECEPTORI MEMBRANARI
Mediere efecte: cuplare de proteine G

H G
Deschidere canal ionic
b g Enzimă membranară
AC sau PL
a
GDP
Mesager
Secund
cAMP sau DAG/IP4
• domeniu extracelular NH2-terminal ce
leagă hormonul
• șapte domenii transmembranare
• domeniu intracelular COOH-terminal - activează un complexul de proteine G.
Receptorul activat determina fosforilarea subunității apha a complexului de proteină G,
eliberaza subunitatea alpha de dimerul beta-gamma și determina modularea deschiderii
canalelor ionice cu influx de ioni sau activitatea enzimelor membranare (adenilat ciclaza sau
fosfolipaza ), cu stimularea mesagerilor secundari (cAMP, DAG sau IP4).
 LANŢ DE ACTIVARE INTRACELULARĂ
Rolul proteinelor G
b adrenergici TRH
TSH, ACTH, FSH, LH dopaminergici a1 adrenergici
GHRH, GnRH, CRH a2 adrenergici PTH
Glucagon muscarinici
PTH
calciu

Gs Gi Gq

Adenilat ciclază Adenilat ciclază

Fosfolipază C
Canale de K+, Ca2+ Canale de K+, Ca2+

© DD Brănişteanu MD PhD (KU Leuven)

 Receptorii pt fact
de crestere

{ o singură regiune transmembranară

{ regiune intracelulară cu activitate intrinsecă de tirozin kinază
{ odata activați de către ligandul specific, dimerizează și încep să exercite activitatea de
fosforilare
{ insulină, IGF, FGF, PDGF, EGF
 Receptorii
citokinici

{ ligandul cauzează dimerizarea a doi receptori citokinici , determinand

asocierea regiunii intracelulare a receptorului cu proteine citosolice cu
activitate tirozin-kinazica
{ GH, PRL, eritropoietina, MCSF
 Receptori guanil-
ciclazic

{ o singură regiune transmembranară

{ regiunea intracelulară activează GC ( guanil ciclaza) cu sinteza mesagerului secund
cGMP
{ peptida natriuretică atrială (ANP)
 Receptorii nucleari
• Liganzii sunt molecule lipofile, mici care traverseaza rapid membrana celulara
q H. 7roidieni
q H.steroizi
• Progesteron
• Testosteron
• Estradiol
• Cor7zol
• Aldosteron
– Vitamine : vitamina D, acidul trans- re7noic sau acidul 9-cis re7noic
– Produşi ai metabolismului intermediar: acizi graşi, acizi biliari
– Xenobio7ce.
ü unii dintre ei se leaga de ligant intracitoplasma7c (GC, progi, E2, T, mineralocort) dupa care sufera
homodimerizare şi intră în nucleu acționând ca factori de transcripţie
ü alţii se leaga de ligant direct în nucleu (h Tir, ac re7noic) acționând de obicei dupa heterodimerizare
H steroidieni şi H ,roidieni au şi un efect rapid, nongenomic asupra celulelor ţinta prin intermediul canalelor
ionice sau al unor receptori membranari.
 Receptori nucleari Legarea hormonului modifică
conformația receptorului cu
dimerizarea sa. Complexul
• regiune COOH terminală - molecular trece intranuclear, se
legarea hormonilor COOH COOH leagă în regiunea promotor a
• regiune balama genelor modulate, modificând
• regiune NH2 terminală - configurația ADN ; acWvarea
legarea ADN-ului (format din ARN polimerazei de Wp II,
două ”Zn fingers”) iniWaza procesul de transcriere
Te Te

cys cys cys cys cys cys cys cys

Zn Zn Zn Zn
H2N cys cys cys cys cys cys cys cys H2N

A G A A C A N N N T G T T C T
 Controlul activitatii endocrine
• Axa %reotropa
– feedback nega7v
 AXA CORTICOTROPĂ
Axa stress-ului – cortizolul urmează secreţia de ACTH
25

20

Cortizol (µg/dl)
15

10

16
ACTH (ng/dl)

12

4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

pulsatii circadiene
 Pa6ern secretor
• pulsatii ultradiene
 GLANDELE ENDOCRINE PRINCIPALE
Localizări

© DD Brănişteanu MD PhD (KU Leuven)

Hormonii hipotalamici
 Hormonii activatori
• TRH (thyreotropin-releasing hormon)
– tripeptid, stimulează specific eliberarea TSH
– Stimulează şi secreţia prolactinei (PRL) şi gonadotropilor
• GnRH sau LH-RH (gonadotropin-releasing hormon, luteinizing
hormone releasing hormone)
– decapeptid,
– stimulează secreţia FSH şi LH.
• CRH (corticotropin releasing hormone)
– polipeptid cu 41 acizi aminaţi,
– stimulează secreţia ACTH şi bLPH (hormonul lipotrop).
• GH-RH sau GRH (growth hormone releasing hormone)
– pelipeptid cu 44 acizi aminaţi,
– stimulează secreţia GH (STH).
 Hormonii inhibitori
• Somatostatina (growth hormon inhibiting hormon)
– peptid cu 14 aminoacizi
– inhibă secreţia GH (STH)
– inhibă, de asemenea, secreţia TSH

• DOPAMINA (PIF sau PIH - prolactin inhibiting factor sau

hormon)
– inhibă secreţia PRL
– inhibă şi secreţia TSH
• Hormonii tropi hipofizari –
antehipofizari
• Hormonii retrohipofizari
(neurohipofizari)
 Hormonii neurohipofizari
• hormonul anLdiureLc (ADH, AVP-arginin
vasopresina)
–9 aminoacizi
–Acţiuni
anDdiureDcă
favorizează resorbţia faculta2vă a apei în
partea distală a nefronului
producerea senzaţiei de sete
procesul de învăţare şi memorare
doze farmacologice - vasoconstricţie arteriolară
•oxitocina (OXT) ocitocina (OT)
–9 acizi aminaţi
–Acţiuni
• efecte stimulatorii asupra musculaturii
uterine şi a fibrelor musculare netede din
glanda mamară
• efect antidiuretic (slab)
• vasodilatatoare (în doze farmacologice)
• stimulează eliberarea PRL şi LH
• implicată în fiziologia actului sexual
• ACTH – hormonul adrenocorticotrop
– 39 de acizi aminaţi
– activitatea biologică - gruparea 1-24 a acizilor
aminaţi
• CORTROSYN, SYNACTHEN
– ritm circadian cu maxim matinal (orele 6-9) şi minim
la miezul nopţii.
Acțiuni
• stimulează funcţia corticosuprarenalei
Reglare
• feedback – cortizol
• stimulare - CRH
• TSH – hormonul tireotrop
– glicoproteină cu 2 subunităţi: a şi b
• a - comună tuturor hormonilor glicoproteici (TSH, FSH,
LH, HCG); 96 acizi aminaţi;
• b - specifică, 110 acizi aminaţi

Actiuni
¯controlează
morfogeneza tiroidei
¯toate etapele biosintezei
hormonilor tiroidieni
Reglarea
¯Stimulare - TRH
¯Feedback – T4 convertit
in T3
GH
–191 acizi aminaţi.
–specificitate de specie
–acţiuni
mediate de somatomedine (IGF)
•anabolismul proteic, proliferarea celulară, creşterea cartilajului şi a
osului;
acţiuni directe
•lipoliză
•hiperglicemie - antagonizarea acţiunilor periferice ale insulinei
•retenţie de sodiu şi apă
–reglarea secreţiei
•GH-RH, somatostatină
•feedback metabolic (glicemia şi nivelul somatomedinelor)
• PRL – Prolactină
– 198 acizi aminaţi
– Acțiuni
• induce şi menţine secreţia lactată
• inhibă secreţia GnRH şi scade gonadotropii hipofizari
• blochează acţiunile FSH şi LH la nivel gonadic
– Reglarea PRL
• Dopamină
• PRH?
– TRH, estrogenii, serotonina, efortul fizic, somnul, actul sexual
 Hormonii gonadotropi: FSH şi LH

LH – hormonul luteinizant: FSH – h. foliculo-stimulant:

–a 96 acizi aminaţi, b – 108 acizi aminaţi –a 96 acizi aminaţi, b – 115 acizi aminaţi.
–Eliberarea pulsatilă - GnRH.
–acțiuni –Acțiuni
•sinteza de estrogeni de celule granuloasei foliculare (la
•femei - sinteza de androgeni de către celulele femeie)
tecale ale foliculilor ovarieni
•bărbaţi stimulează celulele Leydig şi producerea •celule Sertoli (la bărbat) - factor major implicat în
de androgeni (testosteron) spermatogeneză.
–reglarea –reglarea
•GnRH •GnRH
•Feedback - negativ/pozitiv •feedback
–femei - estrogeni şi inhibină (peptid secretat de celulele
–bioritm granuloasei foliculare).
•lunar la femeie –Bărbati - inhibină (secretată de celulele Sertoli).
•ultradian (la circa 90 min) la ambele sexe •bioritm similar cu cel al LH.
ACTIUNE FUNDAMENTALA HORMONI IMPLICATI CLINICA SI APLICATII
CRESTERE SI DEZVOLTARE GH, IGF-1 Nanimsul hipofizar
Insulina Gigantismul
Hormonii tiroidieni Mixedemul congenital
Hormonii sexuali Cushing la copil
Glucocorticoizii Pubertatea precoce
DEZVOLTAREA Hormonii tiroidieni Mixedemul congenital
SI FUNCTIA SISTEMULUI Insulina Modificari comportamentale in hipo
NERVOS Glucocorticoizii si hipercorticisme
+/- GH Atrofia cerebrala hipoglicemica

FUNCTIA REPRODUCTIVA LH-RH Hipogonadismul primar sau

Gonadotropii secundar
Steroizii sexuali Sarcina
Steroizii placentari Inductori de ovulatie
METABOLISMUL PTH si Vitaminele Hipoparatirodism
FOSFO-CALCIC Calcitonina Hipeparatiroidism
GH Osteoporoza
Glucocorticoizii
Steroizii sexuali
CONTROLUL FCT Tropii hipofizari Hipopituitarism
GL.PERIFERICE
PROMOVAREA CRESTERII Hormonii sexuali
CANCERELOR Estrogeni Cancer de endometru si de sin
HORMONODEPENDENTE Testosteron Cancer de prostata
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI CLINICA SI

FUNDAMENTALA IMPLICATI APLICATII
CRESTERE SI GH, IGF-1 Nanismul hipofizar
DEZVOLTARE Insulina Gigantismul,
Hormonii tiroidieni acromegalia
Hormonii sexuali Mixedemul congenital
Glucocorticoizii Cushing la copil
Pubertatea precoce
 Hormonii adenohipofizari

• PRL – Prolactină
– 198 acizi aminaţi
– Acțiuni
• induce şi menţine secreţia lactată
• inhibă secreţia GnRH şi scade gonadotropii hipofizari
• blochează acţiunile FSH şi LH la nivel gonadic
– Reglarea PRL
• Dopamină
• PRH?
– TRH, estrogenii, serotonina, efortul fizic, somnul, actul sexual
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI CLINICA SI APLICATII

FUNDAMENTALA IMPLICATI
DEZVOLTAREA Hormonii tiroidieni Mixedemul congenital
SI FUNCTIA Insulina Modificari comportamentale
SISTEMULUI Glucocorticoizii in hipo si hipercorticisme
NERVOS Atrofia cerebrala in
+/- GH
hipoglicemie
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI CLINICA SI

FUNDAMENTALA IMPLICATI APLICATII

METABOLISMUL GH-IGFs HIPOGLICEMIE

INTERMEDIAR Insulina Deficit de GH
Glucidic Glucagon Insulinom
Proteic Somatostatina HIPERGLICEMIE
Lipidic Hormonii tirodieni Tirotoxicoza
Nucleo-proteine Catecolamine Feocromocitom
Glucocorticoizi Hipercortizolism
Leptina Obezitate
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI IMPLICATI CLINICA SI

FUNDAMENTALA APLICATII

FUNCTIA CARDIO- Mineralocorticoizi Hiperaldosteronism

VASCULARA Glucocorticoizii Cushing
RENALA Hormonii tirodieni Diabetul insipid
ADH
ANF
ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI CLINICA SI

FUNDAMENTALA IMPLICATI APLICATII

METABOLISMUL PTH Hipoparatirodism

FOSFO-CALCIC Calcitonina Hipeparatiroidism
GH Osteoporoza
Glucocorticoizii
Steroizii sexuali
Vitaminele D
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE HORMONI CLINICA SI APLICATII

FUNDAMENTALA IMPLICATI

FUNCTIA LH-RH Hipogonadismul primar

REPRODUCTIVA Gonadotropii sau secundar
Steroizii sexuali Sarcina
Steroizii Inductori de ovulatie
placentari
COMPORTAMENTUL LH-RH Modularea
REPRODUCTIV Gonadotropii comportamentului
Steroizii sexuali sexual
 ACTIUNILE HORMONILOR

ACTIUNE FUNDAMENTALA HORMONI CLINICA SI APLICATII

IMPLICATI
CONTROLUL FUNCTIEI Tropii hipofizari Hipopituitarism
GLANDELOR PERIFERICE GH
PROMOVAREA CRESTERII Hormonii sexuali
CANCERELOR Estrogeni Cancer de endometru si de sin
HORMONODEPENDENTE Cancer de prostata
Testosteron
TRATAMENTUL Estrogeni Tratamentul cu antiestrogeni in
ANTIHORMONAL AL cancerul de sin
CANCERELOR LH-RH si blocantii
HORMONODEPENDENTE steroidogenezei in cancerul
de sin
Progestativele in cancerul de
endometru
Androgeni Cyproteronul, flutamida,
analogii LH-RH in cancerul
de prostata
 Afecţiunile endocrine

Ø determinate de excesul hormonal

Ø deficitul hormonal
Ø alterarea răspunsului Dsular al hormonilor (în principal prin rezistenţa la acţiunea
lor)
Ø apariţia de tumori care afecteaza sau influenţeaza diferite glande endocrine
Ø iatrogenie în administrarea unor preparate hormonale.
Hipofuncţia endocrina

Ø a unui proces autoimun (exemple: pancreasul, Droida, gonadele,

suprarenala)
Ø a unor traumaDsme, infiltraţii, neoplasme sau hemoragii.
Ø afecţiuni extraglandulare (de exemplu IRC şi producţia inadecvata
de 1,25-(OH)2-colecalciferol ).
Ø deficite de biosinteza hormonala (deficitul de GH apărut în urma
mutaţiilor sau deleţiilor genei pentru GH).
. Hiperfuncţia endocrina:

Ø Hiperplaziei (hiperparaDroidismul din hiperplazia glandelor paraDroide).

Ø Tumorilor endocrine (adenoamele hipofizare secretante PRL, ACTH, GH).

Ø Autoimunităţii (Boala Basedow )

Ø Secreţiei ectopice (ACTH).

Defecte ale sensitivităţii hormonale
GeneIc determinate:
• rezistenţa la acţiunea hormonilor prin defecte ale receptorilor
(hormonii Iroidieni, androgeni, glucocorIcozi, lepIna, GH etc)
• defecte ale căilor de semnalizare intracelulare
(pseudohipoparaIroidismul în care apare defecte ale unei subunităţi
a proteinei G de cuplare).
•Dobândite – în diabetul zaharat Ipul II, sindromul metabolic sau
sindromul ovarelor polichisIce în care insulino-rezistenţa
Tumorile endocrine
determina fie deficite, fie exces hormonal
efecte locale (sindromul tumoral hipofizar, din guşile voluminoase).
Iatrogenia
prin folosirea deliberata sau inadecvata a unor preparate hormonale
(sindromului Cushing, Irotoxicoza facIce )
Afecţiunile endocrine

Diagnostic Tratament
endocrinologic
Teste hormonale Exces hormonal –
• Bazale: h hipofizari + h indepartarea excesului
periiferici • Chirurgical
• Dinamice
• Blocarea medicamentoasa
– Stimulare (in caz de deficit)
a sintezei
– Inhibitie (in caz de exces)
• Iradiere
Imagistica ( ecografie, CT, RMN,
scintigrama, PET etc) Deficit hormonal -tratament
Efecte periferice ale excesului substitutive
sau deficitul hormonal H periferici
(biochimic, ECG, DMO etc) H centrali (hipofizari) – mai
Altele: ex oftalmologic, punctie rar
HIPOTALAMUS
HIPOFIZA
Anatomie.Fiziologie
HIPOFIZA
Origine ectodermică
• Hipofiza anterioară - Adenohipofiza
• evaginație a pungii lui Rathke
• Hipofiza posterioară – Neurohipofiza
• Derivă din țesutul nervos
• Hormonii tropi hipofizari – antehipofizari
• Terminațiile nervoase ale nucleilor
• Hormonii retrohipofizari (neurohipofizari)
supraopWc și paraventricular
• Localizată în sella turcica (osul sfenoid)
• Legată de hipotalamus prin 2ja
(infundibulum)
Tractul hipotalamo-
hipofizar
• Axonii neuronilor hipotalamici supraoptici si
paraventriculari ce transporta neurohormonii in
hipofiza posterioara

Sistemul port
hipotalamo-hipofizar

• Anatomic
– Legătura vasculară între
hipotalamus și hipofiză

• Fiziologic
– Mod de reglare și control a
secreției hipofizei anterioare
 HIPOTALAMUSUL
— “Placa turnantă” dintre sistemul nervos si cel
endocrin
— Functii:
— termoreglare
— reglarea circulatiei, respiratiei, metabolismului
— reglarea sistemului endocrin
— reglarea functiilor sexuale
— controlul partial al somnului si reactiei de trezire
— procesul învătării, memorării, motivatiei
— senzatiile de foame şi satietate
— diureză
— senzatia de sete şi reglarea aportului de lichide
Hormonii hipotalamici
Activatori = releasing hormones (RH)
Inhibitori
Neurohormoni
 Hormonii activatori
Hormoni peptidici

• CRH (corticotropin releasing hormone)

– stimulează secreţia ACTH şi bLPH (hormonul lipotrop) + ADH

• TRH (thyreotropin-releasing hormone)

– stimulează specific eliberarea TSH
– + prolactinei (PRL)

• GnRH sau LH-RH (gonadotropin-releasing

hormone, luteinizing hormone-releasing
hormone)
– stimulează secreţia FSH şi LH

• GH-RH (growth hormone-releasing

hormone)
– stimulează secreţia GH (STH)
 ACTH Corticotroph 15–20% CRH (+) 41 a.a’s Paraventricular, arcuate
AVP (augments CRH)
TSH Thyrotroph 3–5% TRH (+) 3 a.a’s Paraventricular, arcuate
SS (−) 14 a.a’s
PRL Lactotroph 10–25% TRH (+) 3 a.a’s Paraventricular
DA (−) 1 a.a Arcuate
AVP Hypothalamic magnocellular — — 9 a.a’s Paraventricular,

Hormonii inhibitori OXT

neurons
Hypothalamic magnocellular — — 9 a.a’s
supraoptic
Paraventricular,
neurons supraoptic

• Somatostatina (growth
hormone inhibiting hormone) Anterior Posterior

– inhibă secreţia GH Hypothalamus GnRH CRH GHRH SS TRH DA AVP OXT

– inhibă, de asemenea,
secreţia TSH Pituitary LH/FSH ACTH GH TSH PRL

• DOPAMINA (PIF sau PIH -

prolactin inhibiting factor sau End organ T/E2 Cortisol IGF-1 T4 → T3

hormone) Testes/
ovaries
Adrenal
cortex
Liver/
bone
Thyroid Breast
tissue
Kidneys/
blood
Uterus

– inhibă secreţia PRL vessels

– inhibă şi secreţia TSH, GH

Figure 5.2 Relationship between pituitary hormones, their hypothalamic stimulating (solid arrows) and inhibitory (broken arrows)
counterparts, and the end organs they act on. GnRH, gonadotropin‐releasing hormone; CRH, corticotropin‐releasing hormone; GHRH,
growth hormone‐releasing hormone; SS, somatostatin; TRH, thyrotropin‐releasing hormone; DA, dopamine; AVP, arginine vasopressin
(antidiuretic hormone); OXT, oxytocin; LH, luteinizing hormone; FSH, follicle‐stimulating hormone; GH, growth hormone; TSH, thyroid‐
stimulating hormone; PRL, prolactin; T, testosterone; E2, oestradiol; IGF‐1, insulin‐like growth factor 1; T4, thyroxine; T3, triiodothyronine.

Hypothalamo‐Pituitary Organogenesis
origin: the anterior and intermediate lobes are derived
from oral ectoderm, the posterior pituitary from neural The anterior pituitary develops from the hypophyseal or
ectoderm [5–8]. The close apposition and interaction of pituitary placode, one of the six cranial placodes that
HIPOFIZA POSTERIOARĂ
ANATOMIE

• Terminatiile nervoase
ale neuronilor
magnocelulari din
nucleul supraoptic si
paraventricular
 Hormonii neurohipofizari
9 acizi aminaţi
•hormonul antidiuretic
(ADH, AVP-arginin
vasopresina)
–9 aminoacizi
–Acţiuni
• antidiuretică
– favorizează resorbţia
apei în tubul colector
• producerea senzaţiei de
sete
• procesul de învăţare şi
memorare
• doze farmacologice
– vasoconstricţie arteriolară
•oxitocina (OXT)
–Acţiuni
•efecte stimulatorii asupra
musculaturii uterine şi a fibrelor
ms netede din glanda mamară
•efect antidiuretic (slab)
•vasodilatatoare (în doze ↑↑)
•stimulează eliberarea PRL şi LH
•implicată în fiziologia actului
sexual, atasare de partenerul
sexual (la barbati vasopresina)
•comportament matern
•legătura față de indivizi cu
caracteristici similare cu formare
de „grup”
•Mutatii: autism
Hormonii neurohipofizari

•hormonul antidiuretic
(ADH, AVP-arginin
vasopresina)
–9 aminoacizi
–sintetizat in hipotalamus (nuclei
supraoptici si paraventriculari
–In timpul transportului axonal pre-pro-
AVP este clivata proteoliWc in
vasopresina, neurofizina II si copep4na
REGLAREA SECREȚIEI DE ADH
 REGLAREA SECREȚIEI DE ADH

Osmoreceptori hipotalamici
↑Osm plasm cu 1mosm/kg determina ↑ secretiei de ADH cu 0,32 pg/ml
Baroreceptori
1. Baroreceptori de înalta presiune
crosa aortei/bifurcatia carotidiană
sensibili la variatiile tensiunii arteriale
ê TA cu 30% ® éADH (10 pg/ml)

2. Baroreceptori de joasa presiune

atriul stâng
sensibili la variațiile volemiei

Alti factori
(+) angiotensina II, durere, greață, hipoglicemie, nicotină, opiacee
(-) alcool, agoniști alfa-adrenergici, peptid natriuretic atrial
ADH-RECEPTORI

Receptori V1 (V1a)
— vasculari-arteriole
— Vasoconstrictie (splahnica, renala,
hepatica)
— Agregare plachetera Neuronii
Neuronii

Rec V2 renali (t.colect) parvocelular

i
magnocelulari

— Antidiureza - expresie si încorporare

aquaporine
— eliberarea factorului VIIIc și a factorului
von Willebrand
— Gs-cAMP
Rec V1b (V3)
— stimulare secretie ACTH
 AQUAPORINE

• Organite intracelulare
– mediaza transportul rapid al apei prin membranele
celulare
– permit trecerea apei libere de la nivelul tubului colector
care contine urina hipoosmolara către medulara renala în
care este mentinut un mediu hipertonic prin reabsorbtia
electrolitilor

• Exclusiv canale de apă

– nu permit transportul ionilor sau al altor micromolecule
– unele aquaporine (aquaglyceroporine)
• transporta apa+ glicerol + câteva alte molecule mici
 EFECTE ADH NEFRON DISTAL

H
AD
urina V2 sânge
H2O

H2O

H2O

H2O

AQP2 AQP3,4
DIABAINEM (grec.) = A TRAVERSA
INSIPIDUS (lat.) = FARA GUST
• DEFINIȚIE
– imposibilitatea reabsorbției apei la nivel renal
determinata de lipsa totala sau parțiala a
hormonului antidiuretic, sau de
insensibilitatea renala la acțiunea acestuia
– Consecința:
• Sindrom poliuro-polidipsic hipoton

Volum urinar
>150 ml/Kg/24 h la nn
>100-110 ml/Kg/24 h pana la 2 ani
>50 ml/Kg/24 h > 2 ani si adulti
 CLASIFICARE

• Hipotalamic (central/neurogen)
• Nefrogen
• Gestațional
• Polidipsia primară
I. NEUROGEN
Familial (1%)
u AD - mutaţii în gena AVP ce se
însoţeşte de apoptoza prematură
a neuronilor magnocelulari
u DIDMOAD (Wolfram) asociază DI
cu diabetul zaharat, atrofie
opIcă, şi surditate, se poate
transmite AR, dominant sau
mitocondrial
u Lawrence–Moon, Bardet–Biedl
Dobândit
u idiopatic (30-65%)
u autoimun (1/3 anti AVP Ab)
u traumatic sau post chirurgical (14%)
u tumoral (intra si supraselar)
u boli infiltrative: sarcoidoză,
histiocitoză
u infectii: meningită
u boli ischemice/hipoxice
u soc
I. NEUROGEN Dobândit
u idiopatic (30-65%)
u autoimun (1/3 anti AVP
Ab)
u traumatic sau post
chirurgical (14%)
u tumoral (intra si
supraselar)
u boli infiltrative:
sarcoidoză, histiocitoză
u infectii: meningită
u boli ischemice/hipoxice
u soc

> 80% din neuroni distrusi

II. NEFROGEN
I. Congenital
mutatii ale RcV2-90%(X linked)
mutatii ale AQU 2 (AR)
II. Dobândit
a. Boli renale cronice
Medulara si duct colector
— Pielonefrita
— IRC
— Rinichi polichistic
Afectiuni sistemice
— amiloidoza
— drepanocitoza
— sd.Sjögren
b. Tulburări electrolitice
• hipokaliemia
• ¯ osmolalitatea medulară
• afecteaza aquaporinele in tubul colector
(degradare autofagica)
• hipercalcemia
• ¯ osmolalitatea medulară
• afecteaza aquaporinele in tubul colector
• Medicamentos
• litiu - 12-30%
• Demeclociclina, methoxifluran
• amfotericina B, Ofloxacina, Orlistatul
d. Deficiente in dieta
• starvare, restricție sodata prelungită
MANIFESTĂRI CLINICE
— Debut
— progresiv/abrupt

Poliuria
— diurnă, mai frecvent
nocturnă
Deshidratare
Polidipsia —Afectarea centrului setei
è hipodipsie è
— constantă deshidratare hipertonă (
— lichide reci manifestată prin febră,
insuficienţă circulatorie,
— nocturna comă şi moarte)
EXPLORĂRI
BAZALE
– Ingestie, diureza pe 24 ore
– Na, K, uree, creatinina, glicemie, Osmolalitate
plasmatica
– Densitate si Osmolalitate urinara
DINAMICE
– Testul restricției hidrice/ perfuzie de solutii hipertone
– Testul la ADH exogen

DOZAREA
1. ADH (timp1/2 scurt)
2. Copeptinei in sange dupa testul de deshidratare
3. Aquaporinelor in urina
 Valori normale
• Osmolalitatea urinara
12- 14 ore de restrictie hidrica : > 850 mOsm/kg H 2O
Proba aleatorie: 50-1200 mOsm/kg H 2O in functie de hidratare

• Osmolalitatea plasmatica
– 285-295 mOsm/kg

– Osmolalitatea plasmatica
•2Na +glucose/18 +BUN /2.8 ( in mg/dL)
 EXPLORĂRI - Bazale
os Normal Diabet insipid
adult copil adult copil
Ingestie < 2 L/m2/zi > 2 L/m2/zi
Diureza < 2 ani:1 – 2ml/kg/h >50 ml/Kg/24 ore Nou-nascuti: >150 ml/kg/24h
> 2 ani: 30 ml/h < 2 ani:>100-110 ml/Kg/24 ore
> 2 ani: >50 ml/Kg/24 ore
Osmolalitate 285 – 295 mOsmol/kg
plasmatica
Osmolalitate > 850 mOsm/kg (12-14 ore restrictie) <300 mOsmol/kg
urinara
Densitate urinara 1010-1025 <1005

Diureza >50 ml/Kg/24 ore (>3- 4l/24h)

—3-5 L/24h – usor
—6-10 L/24h - moderat
—15 L/24h - sever
 EXPLORĂRI
BAZALE
– Ingestie, diureza pe 24 ore
– Na, K, uree, creatinina, glicemie, Osmolalitate
plasmatica
– Densitate si Osmolalitate urinara Dg dif
DI neurogen
DI nefrogen
DINAMICE potomanie
– Testul restricției hidrice/ perfuzie de solutii hipertone
– Testul la ADH exogen

DOZAREA
1. ADH (timp1/2 scurt)
2. Copeptinei in sange bazal si dupa testul de deshidratare
3. Aquaporinelor in urina
 TESTE DINAMICE - cresterea osmolalitatii
plasmatice

Restricția hidrică ….dupa 7-8 ore

• cu 12 ore înainte Restricție hidrică
–Interzise – ceai, cafea, alcool, fumat - Uosm
• dimineața, dupa micțiune Normal Uosm ­
• Parametri
–Greutate, TA DI central Uosm nu ­
–Urina + sânge la 2 ore DI periferic Uosm nu ­
–Na, osmolalitate plasm. + urinara
–Diureză, Densitate urinară Potomanie Uosm ­
• Oprit
–Semne deshidratare
•hipotensiune, tahicardie, sete intensă,
¯G >3-5%
•Na ≥146 – 150 mmol/L — In loc de proba de
deshidratare:
•Osm plasm. > 295mosm/kgc
— Infuzie de solutie hipertona
salina
— Perfuzie arginina hiperclorida
 TESTUL RESTRICȚIEI HIDRICE COMBINAT CU ADH
2μg desmopresina

Restricție hidrică Test ADH

Normal Uosm ­ Uosm ­ cu < 9%

DI central total Uosm nu ­ Uosm ­ cu > 50%

DI periferic Uosm nu ­ Uosm ­ cu < 50%

EXPLORĂRI

BAZALE
– Ingestie, diureza pe 24 ore
– Na, K, uree, creatinina, glicemie, Osmolalitate plasmatica
– Densitate si Osmolalitate urinara

DINAMICE
– Testul restricției hidrice - perfuzie de solutii hipertone
– Testul la ADH exogen

DOZAREA
1. ADH (timp1/2 scurt)
2. Copeptina in sange bazal, dupa testul de deshidratare sau perfuzie de solutii hipertone
• DI neurogenic, potomanie ¯ bazal scazut, ­ dupa deshidratare in potomania si ¯ in DI neurogen
• DI nefrogenic ­ bazal (>21.4 pmol/l ) si dupa testul de deprivare hidrica sau perfuzie de solutii
hipertone

3. Aquaporinelor in urina:
• DI neurogenic: ↓, nu cresc dupa deshidratare dar ↑ la adm de ADH exogen
• DI nefrogenic: ↓, raman scazute dupa adm de ADH exogen
 Bazal Test deshidratare Test desmopresina

DI neurogen DI nefrogen DI neurogen DI nefrogen DI neurogen DI nefrogen

Copeptina ↓ ↑↑ ↓ ↑↑

Aquaporinele ↓ ↓ ↓ ↓ ↑ ↓
 poliurie > 50 ml/kg/24h
Uosm (Udenst) ↓

Na seric N/crescut
cu Posm N
Test de deprivare Copeptina bazala
hidrica > 21.4 pmol/l

Uosm DI nefrogen

scazuta crescuta

DI neurogen / nefrogen
polidipsie
Test la Desmopresina

Uosm creste >50% Uosm < 50%

DI neurogen DI nefrogen
Test nicotină
—1 mg nefumători
—3 mg fumători
—Stimuleaza eliberare AVP

Test hidroclorotiazidă
—Scade paradoxal diureza în DI nefrogen
Diureticele tiazidice inhibă co-transportorul NaCl din tubulul renal distal contort
(DCT). DCT este impermeabil la apă și face parte din segmentul de dilutie. Prin
urmare, efectul tiazidelor de conservare al apei este puțin probabil legat de un
efect direct asupra DCT. Cea mai ipoteză sugerează că acțiunea antidiuretică a
tiazidelor in diabetul insipid este secundară creșterii excreției renale de sodiu
Pierderea renală de sodiu determină contracția volumului extracelular ducând la
scăderea GFR și creșterea reabsorbției tubulare proximale a sodiului și a apei.
 EXPLORAREA MORFOLOGICĂ

• Neuro- Neuro-radiologica
• CT
oftalmologic • IRM

ă
– FO Rolul RMN în diagnostic
•84% din populatia normala prezinta “bright spot”
– CV
Ingrosarea tijei
• neurohipofizita
• histiocitoza
• germinom
normal, hipofiza posterioară prezintă în incidenţele T1 un
spot luminos
pierderea “bright spot” la un pacient cu DI neurogen
 a b c

Fig. 2. Normal MRI findings. a Sagittal T1-weighted image shows weighted images show normal enhancement of the PS (thin ar-
normal anterior pituitary (thick arrow), typical posterior pitu- rows) whose thickness does not exceed 3 mm on both planes. The
itary hyperintensity known as ‘bright spot’ (arrowhead), and nor- anterior pituitary also enhances (thick arrow, b).
mal PS (thin arrow). Postcontrast sagittal (b) and coronal (c) T1-

a b c

Fig. 2. Normal MRI findings. a Sagittal T1-weighted image shows weighted images show normal enhancement of the PS (thin ar-
normal anterior pituitary (thick arrow), typical posterior pitu- rows) whose thickness does not exceed 3 mm on both planes. The
itary hyperintensity known as ‘bright spot’ (arrowhead), and nor- anterior pituitary also enhances (thick arrow, b).
mal PS (thin arrow). Postcontrast sagittal (b) and coronal (c) T1-

a b c

Fig. 3. CDI. a Sagittal T1-weighted image shows absent posterior images show normal thickness of the enhancing PS (arrows). The
pituitary hyperintensity, normal anterior pituitary and normal PS pituitary gland is also enhancing.
size (arrow). Postcontrast sagittal (b) and coronal (c) T1-weighted

a b c
Îngrosarea tijei hipofizare
 SIADH
Na <135mEq / l
osm plasm < 275mOsm /
kg
osmolalitate urinara> 100,
Na urinar> 40mmol/l
hipouricemie
status euvolemic
(absenta hTA,
hipovolemie, boli cardiace
sau hepatice, insuf renala
sau adrenala, insuf
tiroidiana)

răspuns tipic trifazic al secretiei de ADH:

I. faza poliurică, care începe în 24 de ore și durează 4 până la 5 zile - inhibarea eliberării
ADH din cauza disfuncției hipotalamice
II. faza antidiuretica în zilele 6-11, în care ADH stocat este eliberat încet din hipofiza
posterioară degenerată; aportul excesiv de apă duce la hiponatremie prin sdr tranzitoriu
de secreție inadecvată de ADH l lichid pe zi si verificare Na la 7 zile).
III. DI permanent poate apărea după epuizarea depozitelor posterioare de hipofiză
Nerec a e ea ace e e fa ce (figura 2), poate determina administrarea în exces a
ca c e c e de c de fa a e ed a , ca e ba e be a ea ec a
de ADH de e a e e.

Atentie la adm de
fluide si2 sange
Figura E in a fa c a DI -traumatic
aceasta perioada –
Tratament risc de hiponatremie
Se impune t a a e b si SIADH
de ba , ac de e e ca . Acce a a eb e
e c a de a ece a a ea ac e a ce ee ac , a a c e de
c de ed c de dratarea.
Taa e ed ca e de e ec e a DI ce a e e a a asopresinei denumit
 TRATAMENT
— ETIOLOGIC

— POTOMANIE - decondiționare si placebo

— DIABET INSIPID CENTRAL
— Arginin-vasopresina
— Chlorpropamida (f partiale)
— Carbamazepina (f partiale)

— DIABET INSIPID PERIFERIC

— Diuretice tiazidice
— Indometacin
 TRATAMENT DI central TRATAMENT DI periferic

Desmopresina (analog sintetic de ADH) DiureLce Lazidice

— tablete de 0,1 sau 0,2 mg/60 sau 120μg — Dieta hiposodata+
— spray intranazal — HidrocloroKazida
— injectabil s.c. — creste reabsorb*a apei in tubul proximal
Doze — 50-100 mg/zi +/-
— 0,2 mg/120μg oral/s.l
— 20 µg spray
— 0,5 µg inj.
Ritm de adm
— 2-3 ori/zi

Atentie la supradozare!!!
TRATAMENT DI

ALTE MEDICAMENTE
Central Periferic
Chlorpropamid
— Potențeaza efectele ADH la nivel renal
Indometacin
— 250-500 mg/zi •100 mg/zi
— contraindicat la gravide si copii •potenţează efectul ADH la nivel renal prin
— ! Hipoglicemie la doze > 500 mg inhibiţia sintezei de PG
Clofibrat Amilorid
— economiseşte potasiul pentru a
• ­ excreția AVP hipotalamică preveni hipokalemia
• 1-2 g/zi
• Carbamazepina
• ­ excreția AVP hipotalamica
• ­ sensibilitatea renală
• 200-600 mg/zi