Micoze cutaneo-

mucoase
Conf.dr.Laura Solovăstru
 Etiologie
Fungi =organisme eucariote;
Unicelulari (levuri)
Pluricelulari (dermatofiti)
• Tipuri de fungi:
1.Dermatofiti
2.Levuri
3.Fungi dimorfi
4.Fungi nonpatogeni
Clasificarea micozelor cutanate
Micoze cutanate superficiale
• Dermatofitiile
• Keratinomicoze
• Candidoze
Micoze cutanate profunde
• Actinomicoza
• Sporotricoza
• Micetomul
 DERMATOFIŢIILE
• CLASIFICARE:
Epidermomicoze nefoliculare
(Dermatofitiile pielii glabre )

Epidermomicoze foliculare (pilomicoze)

Onicomicoze
EPIDERMOMICOZE NEFOLICULARE

• Micoze superficiale produse de dermatofiti

• Genurile:
 Microsporum Antropofili

 Trichophyton Zoofili

 Epidermophyton Geofili
EPIDERMOMICOZE NEFOLICULARE

TINEA
FORME CLINICE

• Tinea corporis (herpes circinat)

• Tinea cruris (epidermofiţia inghinală)
• Tinea pedis
• Tinea manum
EPIDERMOMICOZE NEFOLICULARE
EPIDERMOMICOZE NEFOLICULARE

TINEA CORPORIS (herpes circinat)

• Etiologie: M. canis,Tr.mentagrophytes
asteroides, Tr. rubrum, E. floccosum
• Etiopatogenie:
Infecţia micotică este rezultatul interacţiunii
dintre artroconidii şi corneocite
 TINEA CORPORIS

• Manifestări clinice:
• Plăci eritemato-scuamoase, cu chenar vezicular,
rotunde şi bine delimitate
• Periferia este circinată, activă, cu tendinţa la
extensie şi centrul aparent remis
• Foliculita Leloir (herpes circinat subinflamator);
• Placă reliefată dureroasă, acoperită cu papulo
pustule şi cruste
• Asociază limfangită şi adenite regionale
dureroase
 Tinea corporis
TINEA CORPORIS

• Diagnostic de laborator:

• Ex. micologic direct al scuamelor:

 filamente miceliene cu lungimi diferite
• Cultura pe mediul Saboraud:
 identifică specia
 TINEA CORPORIS

• Diagnostic diferenţial:
• Eczematidele pitiriaziforme
• Eczema numulară
• Psoriazisul vulgar
• Pitiriazisul rozat
 TINEA CORPORIS
• TRATAMENT
• LOCAL: badijonări cu alcool iodat
• antimicotice topice
(ketoconazol,bifonazol,terbinafină)
• SISTEMIC:
• antimicotice per os
• (fluconazol, itraconazol, terbinafină)
TINEA CRURIS (epidermofitia inghinală sau eczema marginatum Hebra)

• Este micoza pliurilor inghinale, frecventă la

bărbaţi, localizată bilateral
• Etiologie: Tr. Rubrum, E. floccosum,
Tr.verrucosum
• Patogenie: predispozitie individuală
• factori locali favorizanţi
• (hipersudoratie, obezitate, diabet)
 Tinea cruris
• Manifestări clinice: plăci eritematoase rotunde
reliefate, cu marginea activă, acoperite cu
scuame
• Limita placardului este vag policiclică, elevată,
marcată uneori de noduli si pustule
• Leziunile ocupă pliurile inghinale sau se extind
pe OGE, abdomen, fese,regiunea lombo-sacrată
• Prurit grataj fisuri
 Tinea cruris
• Diagnosticul de laborator:
 Ex. micologic al scuamelor
 Culturi pe mediul Sabouraud
• Diagnosticul diferenţial:
 Intertrigo bacterian
 Intertrigo candidozic
 Eczema microbiana
 Psoriazisul inversat
 Eritrasma
 Tinea cruris
• Tratament:
• Local: creme, unguente, soluţii cu acţiune antimicotică
Clasice: pomada benzo-salicilică
Moderne: imidazoli (Clotrimazol 1%)
Terbinafină (Lamisil)
Ciclopiroxolamină (Batrafen)
• Sistemic:
 Griseofulvină
 Itraconazol
 Terbinafină
 Fluconazol
 TINEA PEDIS
• Dermatomicoza vieţii moderne
• Etiologie: Tr.rubrum, Tr.mentagrophytes
interdigitale, E. floccosum
• Patogenie: artroconidiile germinează,
penetreză suprafaţa keratinizată
• Factorii favorizanţi: hiperhidroza,
maceraţia, soluţiile de continuitate
 Tinea pedis
• FORME CLINICE:
• Tinea pedis

• Intertriginoasă

• Dishidroziformă

• Uscată, scuamoasă (hiperkeratozică)

 Tinea pedis
• Diagnostic diferenţial :
• T. pedis intertriginoasă
 Intertrigo candidozic
 Intertrigo bacterian
 Eritrasma veziculo-buloasă
• T. pedis dishidroziformă
 Eczema dishidrozică bacteriană
 Dermita de contact
• T.pedis scuamoasă
 Psoriazisul plantar
 Keratodermiile
 Eczema hiperkeratozica
 Tinea pedis
• Diagnosticul pozitiv
• Examenul clinic
• Examenul micologic
• Cultura pe mediul Sabouroud
• Tratament:
• Local: keratinolitice antifungice
• Sistemic: antifungice per.os
• Profilactic: dezinfecţia indepărtarea
factorilor favorizanţi
 Tinea manum
• Este micoza superficială a palmei
• Etiopatogenie:
• Trichophyton
• Epidermophyton
• Forme clinice
• Forma uscată
• Forma exudativă-veziculoasă
• Forma hiperkeratozică
 Diagnosticul diferenţial
TineaTinea
manum
manum

• Eczemele hiperkeratozice palmare

• Psoriazisul palmar
• Keratodermiile palmare
Tratament
 Dermatomicoze foliculare
(pilomicoze)

• Interesează predominant firul de păr

• Clasificare: I.Pilomicoze tondante
Microsporia
Tricofitia uscată
II Pilomicoze inflamatorii:
Tricofiţia inflamatorie
Favusul
 Microsporia
• Pilomicoză tondantă, contagioasă, cu
caracter autolimitant, la copii

• Etiologie:M. canis, audouini, gypseum

• Rezervorul: animalele de casa
• Patogenie: initial este parazitat stratul
cornos foliculul pilos, penetrează firul
de păr traversand cuticula
 Microsporia
• Aspect clinic:

• placi localizate pe scalp, cu dimensiuni mari,

rotunde bine delimitate, discret eritematoase,
acoperite cu scuame pitiriaziforme

• Firele de păr, rupte la 1-3mm de emergenţa,

rectilinii, lipsite de luciu, cu tonicitatea păstrată
 Microsporia
Microsporia
• Diagnostic de laborator

• Ex. lampa Wood

• Ex. direct fir de păr: parazitare tip ectotrix
(spori mici în mozaic care formează un
manşon in jurul firului de păr)
• Cultura pe mediul Sabouraud
 Microsporia
• Diagnostic diferential:

• Tricofitia uscată
• Favusul pitiriaziform
• Psoriazisul scalpului
• Pitiriazisul simplu scalp
 Tricofiţia uscată a scalpului
• Pilomicoză uscată, tondantă, mai puţin
contagioasă, cu evoluţie cronică
• Interesează copii şi adulţii (tricofiţia cronică a
adultului )

Etiologie:
• T.tonsurans, violaceum, quinckeanum
 Tricofiţia uscată
Tricofiţia uscată aa scalpului
scalpului
• Manifestări clinice:
• Plăci de dimensiuni mici, numeroase,cu contur
neregulat,acoperite cu scuame furfuracee,
situate pe scalp

• Firele de păr sunt rupte la distanţe inegale,au

tonicitatea diminuată, sunt înglobate în scuame,
şi răsucite
 Tricofiţia uscată a scalpului

• Diagnostic de laborator:
• Ex. microscopic direct al firului de păr
Parazitare de tip endotrix
(aspect de sac umplut cu nuci)

Evoluţie: cronică, se vindecă la pubertate sau

continuă să evolueze realizand

Tricofitia cronică a adultului

 Tricofiţia uscată a scalpului
Diagnostic diferenţial:
• Microsporia
• Favusul pitiriaziform
• Psoriazis scalpului
Tricofiţia cronică a adultului
• Asociază leziuni ale scalpului cu leziuni ale pielii
glabre;
• fire de păr parazitate rupte de la emergenţa sau
mici placi atrofo-cicatriciale
 Tricofiţia cronică a adultului
• Asociază leziuni ale scalpului cu leziuni ale
pielii glabre;

• Scalp: fire de păr parazitate rupte de la

emergenţa sau mici placi atrofo-cicatriciale

• Pielea glabră: plăci eritemato.violacee situate

pe fetele laterale si dorsale ale gambelor,
feselor antebraţelor
 Tratamentul pilomicozelor uscate
• Sistemic: antifungice
• clasice
• griseofulvina10-15mg/ kg/corp 4-8 sapt
• moderne
• ketoconazol 5-10mg/kg/corp
• itraconazol, 3-5 mg/kg /corp 4-6 sap

• terbinafină, 3-6 mg/kg /corp

• fluconazol 6 mg/kg /corp; 20 zile
 Tratamentul pilomicozelor uscate

Tratament topic:

• Clasic: pomada benzosalicilica

• Modern : imidazoli, triazoli, alilamine,
ciclopiroxolamina (crema lotiune, sampon)
• Raderea firelor de par
 Tricofiţia inflamatorie
• Micoză de tip inflamator localizată pe scalp la
copii şi în barbă şi mustaţă la adulţi

• Etiologie: Tr.verrucosum, Tr.mentagrophytes,

• Epidemiologie: contagiozitate în mediul familiar
• cabaline bovidee
 Tricofiţia inflamatorie
Manifestări clinice:
• Kerion celsi:
Plăci inflamatorii cu aspect pseudotumoral,
dureroase, rotunde, bine delimitate,acoperite cu
pustule foliculare
Firele de păr sunt aglutinate într-o masă
scuamo/crustoasă,si se epileză uşor
Adenită satelită dureroasă

• Sicozisul tricofitic: leziuni cu acelasi aspect

diseminate,si cu aceasi evolutie
 Tricofiţia inflamatorie
Leziuni de hipersensibilizare la distantă, tricofitide
(lichen tricofitic, eritem nodos)
• Localizare : scalp, barbă şi mustaţă
• Evoluţie: spontan spre vindecare cu alopecie
cicatricială definitivă
• Diag. de laborator: fir de păr
parazitare de tip endo-ectotrix
 Tricofiţia inflamatorie
Diagnostic diferenţial:
Furuncul
Chist sebaceu
Carcinom epidermoid
Sicozis stafilococic
Foliculita bacteriană a bărbii
 Tricofiţia inflamatorie
Tratament:
Local:
– epilarea firelor de păr
– comprese locale cu soluţie Lugol
– antimicotice(soluţii,creme,unguente)
Sistemic:
– antimicotice (ketoconazol, itraconazol, terbinafină)
– antibiotice
– antiinflamatoare
Profilactic:
 FAVUSUL
• Pilomicoză cu evoluţie cronică
Epidemiologie:
• Contagiozitate scăzută
• Favorizata de igienă deficitară şi subalimentaţie
• Adulţi copii
Etiologie:
Tr. Schonleini, quinckeanum
 FAVUSUL
• Manifestări clinice:
• Favus cu godeuri

Godeul favic
Godeul favic Păr favic

• Favus pitiriaziform
• Favus impetigoid
• Favusul cicatricial
 FAVUSUL
• Evoluţie: nu are tentinţă de remisiune
spontană
Diagnostic de laborator:
Ex. micologic fir de păr
parazitare endotrix tuburi miceliene,
segmentate inegal cuformarea de artrospori
de formă dreptunghiular;
Tarse favice
cultura pe mediul Sabouraud
Fir de păr parazitat ENDOTRIX –
Tarse favice
 FAVUSUL

Diagnosticul diferenţial:
– Tricofiţia inflamatorie
– Impetigo
– Lupus eritematos discoid
– Lichen plan
Tratament: antifungice 4 sapt.
 ONICOMICOZELE

Sinonim: Tinea unghium

Etiologie: dermatofiti din genul TRYCHOPHYTON,
speciile rubrum, violaceum, mentagrophytes
interdigitale

Leziunile se produc prin:

▲ contact direct (gratajul unui focar micotic)
▲ contact indirect (obiectele de toaleta)
 Clinic:

▲ debutul este la extermitatea distala sau marginea

laterala a unghiei
▲ leziunea este o mica pata triunhiulara, alb-galbuie,
mata,
▲ lama unghiala se ingroasa,si subunghial se
constitue un depozit stratificat

Forme clinice:
▲ subunghiala distala
▲ alba superficiala
▲ proximala
 Diagnostic de laborator
examen micologic direct al fragmentului unghial
cultura
Diagnosticul diferential
modificarile unghiale din psoriazis, liche plan, onixixul
candidozic

Alternative terapeutice

Tratament general
▲ itraconazol in puls terapie (200mg x2/zi , 7 zile/luna, 3
cure)
▲ terbinafina 250 mg/zi, 3 luni , functie de afectarea unghiala
▲ alternative : ketoconazol, fluconazol
Tratament local
▲ se asociaza terapiei generale
▲ lacuri de unghii cu amorolfina si ciclopiroxolamina
▲ uree 50- 60 % , sub pansament ocluziv (avulsie chimica
 PITIRIAZIS VERSICOLOR

Def.: Micoza superficiala localizata in stratul cornos al

epidermului

 produs de Malassezia furfur

 f. favorizanti: umiditatea crescuta, hipersecretia
sudorala, predispozitie constitutionala ereditara

Forme clinice :

1. PV forma colorata
2. PV forma acromica
 Aspecte clinice :
 macule, placi sau placarde pigmentate cafeniu,
brun , rar rozate sau acromiante

 localizare pe ariile bogate in glande sebacee

(torace anterior si posterior, radacina
membrelor, decolteu, etc. )

 leziunile sunt acoperite de scuame fine,

furfuracee, vizibile la gratajul metodic (semnul
talajului )

 asimptomatice sau discret prurit

Paraclinic :

1. Examen cu lampa Wood

• fluorescenta galben verzuie a leziunilor

2. Examen micologic direct

• evidentiaza Malassezia furfur
Diagostic diferential :

 eczematide

 dermatita seboreica

 herpes circinat

 pitiriazis rozat
Tratament :
• tratament local este preferabil in
formele obisnuite, cu creme,
sampoane, unguente antifungice
Ex. Clotrimazol, Biazol, Ketoconazol etc.

• tratament general se adreseaza

formelor extinse, recidivante
Ex. Itraconazol 200mg/zi, 5-7 zile,
fluconazol 50 mg/zi, 10 zile
 ERITRASMA

Def. infectie cutanata produsa de o bacterie gram+ ,

CORYNEBACTERIUM MINUTISSIMUM

Aspecte clinice :
 placa rotunda sau ovalara, de culoare maronie, cu
margini nete, nereliefate
 acoperita cu scuame fine, dispuse uniform pe
suprafata
 nepruriginoasa
 localizare la nivelul pliurilor (inghinal, axilar, rar
interdigital)
 Paraclinic :

1. Examen cu lampa Wood -

fluorescenta rosu corai

2. Examen bacteriologic, cultura –

evidentierea agentului patogen
Diagnostic diferential :

 intertrigo candidozic
 pitiriazis versicolor
 epidermofitia inghino-crurala
 psoriazis inversat
 eczema pliurilor
 Forme clinice particulare :

• 1. Eritrasma unghiala - la unghiile de la

haluce, coloratie galben oranj, striuri
transversale, hiperkeratoza patului unghial

• 2. Eritrasma interdigito-plantara - leziuni de

tip veziculo-bulos, la nivelul spatiilor
interdigitale
 Tratament:

• local: aplicatii de antibiotice (eritromicina

3%) sau derivati imidazolici

• general: eritromicina, 2g/zi , 10 zile (ptr.

formele recidivante, extinse )

• igiena locala riguroasa, evitarea

hipersudoratiei
 MICOZE PROFUNDE SI/ SAU SISTEMICE

ACTINOMICOZA

DEF. Infectie cronica granulomatoasa produsa de

ACTINOMYCES ISRAELI
Etiologie : ACTINOMYCES ISRAELI
 bacterie anaeroba, difteroida, ce dezvolta hife
ramificate asemanator fungilor.
 saprofit in cavitatea bucala, diseminare limfatica
sau hematogena in urma microtraumatismelor
regionale
 localizare la gonion sau reg. cervico faciala,
toracica, abdominala, pelvina
 Aspecte clinice:
► leziunea elementara este goma

► unica/ placard constituit din cateva gome, in stadii

diferite evolutive, reactie conjunctivo-fibroasa in jur

► consistentă dur lemnoasă

► gomele abcedeaza, eliminand puroi caracteristic, cu

granulatii galbui sau albicioase (ce contin mase
agregate de agent patogen)

► vindecare cu cicatrici
 FORME CLINICE
1. Actinomicoza cervico-faciala
• noduli duri, rosii, fistule si cicatrici sau placi
supurative cicatriciale mamelonate, la nivelul
obrazului, regiunii submaxilare, mandibulare
• leziunile maxilare se pot extinde la orbita oasele
craniului determinaind procese de osteomilelita si
periostita
• procesul granulomatos cutanat induce in timp o
fibroza sechelera marcanta

2. Actinomicoza toracica
• se manifesta clinic similar tuberculozei active si este
consecutive aspirarii florei orale
• modificarile cutatate sunt secundare interesarii
peretelui toracic
3. Actinomicoza abdominala
• se manifesta printr-o afectare apendiculara si
cecala eventual cu extensie hepatica
4. Actinomicoza cutanata primitiva
• este o forma clinica rara
• calea de infectie este exogena
5. Actinomicoza pelvina
• este corelata cu contraceptia intrauterina
• nu determina leziuni cutanate

Tratament :
• Penicilina in doze mari (10-20 mil. / zi, iv., 30 zile
• alternative : Rifampicina, Amfotericina B
• excizia chirurgicala a tes. afectat
 SPOROTRICHOZA:

DEF. micoza cronica profunda, rara

Etiologie : SPOROTRICHUM SCHENCKII, ce
patrunde in tegument printr-un
microtraumatism

Forme clinice :
1. forma cutanata
2. forma sistemica, apare pe teren
imunodeprimat, frecvent afectare pulmonara
 Manifestări cutanate :

sancru sporotrichotic la poarta de intrare

(formatiune nodulara care se ramoleste)
limfangita perilezionala
pustule sau noduli cu evol. spre ulceratie,
evolutie cronica
noduli cu dispozitie in banda de-a lungul unui
vas limfatic
localizare frecventa la membrele inferioare
(gamba si picior)
f. verucoasa este rara, cu localizare pe fata
dorsala a mainilor (sporotricoza verucoasa )
 Paraclinic :
1. EX. direct - filamente miceliene
2. cultura pe medii cu agar- colonii plicaturate,
culoare variabila de la alb la maroniu
3. ex. histopatologic - element fungic inconjurat
de un corp asteroidic eozinofil stelat

Tratament :
antimicotice sistemice (itraconazol, ketoconazol,
amfotericina B )
iodura de potasiu
chirurgical: excizia nodulilor, in extremis,
amputarea piciorului
 MYCETOMUL:

DEF. infectie cronica subcutanata, cu fistule si abcese

profunde din care se elimina graunti caracteristici
Etiologie: fungi (EUMYCETOAME), actinomicete
(ACTINOMYCETOAME )

Specii incriminate (dintre fungi): Madurella

mycetomatis, Madurella grissea, etc.
Specii incriminate (dintre bacteriile
filamentoase): Actinomadura madurae,
Streptomyces somaliensis
Aspecte clinice :
 noduli profunzi, subcutanati, abcese, fistule si sinusuri din
care se elimina puroi grunjos, cu graunti caracteristici,
culori diferite, (roz, galbui, negru)
 posibila extensia in profunzime, la nivel osos
 simptome reduse comparativ cu gravitatea leziunilor
 evolutie cronica trenanta cu deformari importante ale
segmentului afectat
 localizare la nivelul piciorului si gambei
Paraclinic:
 examenul nativ al grauntilor
 insamantare pe medii de cultura speciale (mediu Sabouraud,
Mycosel )
Tratament:
Antibiotice, in cazul etiologiei bacteriene: (Peniciline, sulfamide)
Antimicotice, in cazul etiologiei fungice: itraconazol,
ketoconazol
Tratament chirurgical: excizie lezionala, amputatie (in extremis)
Candidozele cutaneo-mucoase
ETIOLOGIE:
infectii produse de levuri din genul Candida

Principalul patogen "Candida albicans"

Candida albicans
• comensal al mucoasei bucale, tract gastrointestinal,
vagin
• considerat patogen oportunist
• nu apartine florei rezidente normale tegumentare

Alte specii implicate in patogenie: C. tropicalis,

C. glabrata, C. krusei etc.
Factori generali favorizanti ai candidozelor:
• imunodepresia (SIDA, leucemii, limfoame)
• sarcina, varstele extreme
• consumul de antibiotice
• boli endocrine (DZ, boala Addison etc)

Factori locali favorizanti:

• scaderea fluxului salivar
• modificarea ph-lui
• injurii tisulare
• umiditate crescuta
• macerarea tegumentelor
 PATOGENIE

• producerea infectiei cu C.albicans parcurge

urmatoarele etape:
• 1. aderenta levurii de celulele mucoase sau
de keratinocite
• 2. înmulţirea şi penetrarea ţesutului de către
hife
• 3. trecerea de la stadiul comensal la cel
parazitar, influenţată de factori generali si
locali
 Clasificarea candidozelor
cutaneo-mucoase

1.Candidoze ale mucoasei bucale

2.Candidoze ale mucoasei genitale

3.Candidoze cutanate

4.Candidoze sistemice (pulmonara,

digestiva, urogenitala)
 Aspecte clinice

Candidoze ale mucoasei bucale

1. Candidoza pseudomembranoasa acuta:

☺ placi eritematoase, edem, eroziuni, depozit
cremos care se detaseaza cu dificultate
☺ la nivelul mucoasei orale aspect de "graunte“
separate sau pseudomembrane

2. Candidoza atrofica acuta:

☺ zona de depapilare a mucoasei limbii
☺ eritem intens la niv. mucoasei, aspect
atrofic, arii de edeme si papilomatoza secundara
3. Candidoza atrofica cronica:
☺ frecvent la persoanele purtatoare de proteze
dentare(factorii precipitanti: iritatia mecanica cronica si
colonizarea bacteriana)
☺ leziuni palatinale
☺ simptomatologie subiectiva redusa sau absenta
4. Candidoza cronica hiperplazica
☺ zone de culoare alba, usor infiltrate
! Atentie la diagnosticul diferential cu alte leucoplazii

5. Glosita romboidala mediana:

☺ zona de depapilare romboidala, pe fata dorsala
a limbii,cu suprafata neteda sau usor mamelomata
☺ localizata imediat anterior papilelor
circumvalate
☺ asimptomatica, autolimitanta
6. Limba neagra piloasa
☺ papile linguale alungite, asemanatoare "firelor
de par"
☺ pigmentatia se produce prin keratinizarea
varfurilor papilelor si oxidarea in contact cu aerul

7. Stomatita angulara , "perlesul candidozic"

☺ localizare comisurala
☺ macerare a semimucoasei, cu fisurare si cruste

8. Cheilita candidozica
☺ localizare la nivelul buzelor
☺ eritem, edem si eroziuni pe mucoasa si
semimucoasa buzelor
☺ depozite albe cremoase pe suprafata (uneori)
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL al candidozei orale:

1. pentru localizarile orale si linguale:

 leucoplazia orala
 placi mucoase din sifilis
 lichen plan oral
 leucoplazia produsa de virusul Ebstein Barr

2. pentru localizarile labiale si comisurale:

 LES
 perlesul streptococic
 cheilite actinice
 cheilita leucoplazica
CANDIDOZA MUCOASEI
GENITALE

Vulvovaginita candidozica

Balanita candidozica

Anita candidozica
Vulvovaginita candidozica:
• frecvent la femeile active sexual sau in sarcina
Clinic
• congestie a mucoasei , edem, eroziuni si depozite
alb cremoase
• prurit, leucoree alb-branzoasa
• posibila extensia la vulva, pliul interfesier
• evolutie cronica, recidivanta

Diagnostic diferential :
1. vulvo-vaginite bacteriene
2. trichomoniaza
3. leucoreea fiziologica
4. dermite de contact vulvare
 Balanita sau
balanopostita candidozica:
Aspect clinic:
• eritem edem cu mici pustule la nivelul glandului,
eroziuni in santul balanopreputial
• depozite alb cremoase pe suprafata
• posibila extnsie spre pliuri

Diagnostic 1. balanita
diferential : 2. herpesul simplu genital
3. lichen plan

Anita candidozica :
• inflamatia mucoasei anale
• eritem, eroziuni, posibile depozite alb-cremoase
CANDIDOZE CUTANATE

1. intertrigo candidozic
2. perionixis candidozic
3. onixis candidozic
4. foliculita candidozica
5. otita externa
Intertrigo candidozic:
Aspect clinic
 inflamatie a pliurilor produsa de candida
 placi eritematoase, edem local, pustule in periferie,
care se deschid si lasa eroziuni sau se usuca
 guleras de descuamare periferic
 macerare tegumentara in fundul pliului
Localizare
frecvent: pliurile interdigitale, pliul submamar la femeie
Diagnostic diferential
epidermofitia pliurilor, eritrasma, intertrigo streptococic
Onixisul candidozic:
Clinic
 afectare unghiala cu prinderea unghiei de la baza
sau de la partea laterala
 urmeaza unui perionixis
 asociaza modificari de culoare, striatii, este friabila,
poate apare onicoliza
Diagnostic diferential
onicomicoza dermatofitica
onixis stafilococic
afectarea unghiala din boli generale
Perionixis candidozic:
 inflamatie a tesuturilor periunghiale
 eritem, edem, cu desprinderea cuticulei
 la presionarea zonei se elimina o cantitate mica de
puroi alb-galbui cremos

Foliculita candidozica:
 pustule in ostiumul folicular, inconjurate de eritem
discret

Otita externa:
eritem local, edem, descuamare ,prurit
 Candidoze mucocutanate cronice
! apar in primii ani de viata
! refractare la tratament
! afectare mucoasa, tegument, unghii

Forme clinice:
1. CMC cr. congenitala: - debut in primele zile de viata,
cu leziuni orale, unghiale si cutanate severe
2. CMC cr. difuza (granulomul candidozic): - apare la
copii, asociaza imunodepresia marcata, leziuni de
tip granulomatos hiperkeratozice, papilomatoase
3. CMC cr. asociata endocrinopatiilor: - asociaza
hiperparatiroidism, timom, insuficienta ovariana
 TRATAMENTUL CANDIDOZELOR
CUTANEO-MUCOASE:

Principii generale:
 identificarea si corectarea
factorilor generali (DZ, endocrinopatii,
carente vitaminice, tare organice)
 corectia factorilor ambientali si
individuali (evita umezeala, igiena orala
si cutanata riguroasa)
 tratamentul general se aplica
formelor cronice, generalizate,
rezistente la tratamente local
 AGENTI TERAPEUTICI UTILIZATI:
1. Antibiotice poliene (NYSTATIN, AMPHOTERICINA
B, NATAMICINA)

2. Derivati imidazolici, triazoli (KETOCONAZOL,

ITRACONAZOL, CLOTRIMAZOL, ECONAZOL,
MICONAZOL NITRAT )

3. Tratament local :
 alcalinizarea mediului prin spalaturi,
gargarisme, cu solutie bicarbonat de N
 aplicatii de coloranti
 topice cu nistatin sau alte preparate anti-
candidozice
 Exemple:
Tratamentul candidozei orale: local - suspensii orale
sau geluri cu nistatin, amfotericina B general-AB
poliene, imidazoli, triazoli

Tratamentul vaginitei candidozice: ovule sau tablete

vaginale, +/- antimicotice per os
Ex. fluconazol 150mg/doza unica

Tratamentul balanitei candidozice: nistatin, miconazol,

natamicina local, crema sau picaturi +/- antimicotice
per os in doza unica

Tratamentul paronichiei si onixisului candidozic:

antimicotice +corticosteroizi, cu administrarea locala
si per os