SUBIECTELE PENTRU EVALUAREA DEPRINDERILOR PRACTICE

1. Efectuarea şi semnificaţia probei Baltzer in pitiriazis verzicolor.

Proba Balzer. Metodă complementară de diagnostic în pitiriazisul verzicolor (boala
Eichstedt), care constă în aplicarea la suprafaţa pielii a unei soluţii/tincturi alcoolice
de iod 3-5%. Porţiunile de piele afectată, unde stratul cornos este rămolit din cauza
agentului keratofag Pityrosporum ovale sau Pityrosporum orbiculare (numit în trecut
şi Malassezia furfur), se colorează mai intens decât ariile cutanate intacte. Proba
Balzer poate fi suplimentată cu un examen bacterioscopic.

2. Efectuarea şi semnificaţia probei talaşului (Besnier) in pitiriazis verzicolor.

În lupusul eritematos cronic, raclarea scuamelor hiperkeratozice este însoţită de
durere – semnul Besnier-Meşcerschi. În pitiriazisul verzicolor, după raclarea
superfi cială a leziunilor, apare o cantitate sporită de scuame furfuracee –
semnul talaşului.

Macule, localizate pe trunchi, de culoare galbenă, brun-închisă sau acromică, de

dimensiuni variate, până la plăci mari, policiclice, cu o descuamare fină şi discretă
(simptomul Benie). La badijonare cu Sol. Iodi 2-3% plăcile fixează mai intens iodul
– simptomul Baltzer pozitiv.

3. Efectuarea şi semnificaţia probei ’’fagurilor de miere Celsi” in ţinea

infiltrativsupurativă.
Simptomul are importanţă clinică în diagnosticul tricofiţiei infiltrative purulente
(supurativă). La bolnavii ce suferă de tricofiţie supurată (mai frecvent copiii din mediul
rural), pe scalp apare un placard pseudotumoral infl amator (mult mai rar câteva
placarde), rotund-ovalar, bine conturat faţă de suprafaţa înconjurătoare, dureros, acoperit
cu multiple cruste purulente ce aglutinează fi rele de păr. Îndepărtând secreţiile purulente,
se evidenţiază suprafaţa congestionată violacee a placardului, cu orifi ciile foliculare
dilatate şi perifoliculite profunde. În această fază se pot evidenţia cele două semne
patognomonice ale kerionului:
• epilarea spontană a fi relor de păr din zona afectată sau extragerea acestora cu pensa fără
niciun efort;
• placardul, fiind fluctuent la palpare, atunci când este apăsat sau comprimat lateral între
degete, din foliculii afectaţi şi dilataţi se elimină un conţinut purulent ori hemoragico-
purulent ce aminteşte mierea, care se scurge din faguri. De aici provine şi denumirea
simptomului „Fagurele de miere al lui Celsi”, iar denumirea maladiei este Kerion Celsi
(kerion – fagure).
In stadiul avansat se prezintă cu un placard pseudotumoral şi dureros, rotund-ovalar, de
obicei unic, fluctuent la palpare, la presiune eliminându-se puroi şi firele de păr din
fiecare folicul pilos implicat (simptomul fagurilor de miere Celsi).

4. Efectuarea şi semnificaţia examenului cu lampa Wood in micoze cutanate.

Testul cu lampa Wood. Lampa Wood are capacitatea de a emite ultraviolete a căror
lungime de undă este cuprinsă între 330 şi 365 nm, iar filtrele (ecranele) utilizate, cu o
grosime de cel puţin 0,5 cm, sunt impregnate cu diverse săruri – oxid de nichel, oxid de
siliciu, oxid de bariu etc. Lampa este utilizată pentru evidenţierea unor fungi ce se
găsesc pe păr şi piele. Cu 5-10 minute înainte de folosire, lampa Wood se aprinde,
pentru a se încălzi, deoarece stabilitatea intensităţii luminii şi a lungimii de undă este
dependentă de temperatură. Procedura se desfăşoară într-o cameră obscură. Suprafaţa
examinată trebuie expusă 3-5 minute la lumină ultravioletă deoarece nu toţi fungii
reacţionează identic. Fluorescenţa se datorează unor mataboliţi ai triptofanului
eliberaţi de fungi. Majoritatea fungilor produc fluorescenţă, cu o culoare care variază în
funcţie de specie: microsporia antropofilă – verde vie, microsporia zooantropofilă –
verde pală, tricofiţia – lipseşte, pitiriazisul verzicolor – galben verzuie, eritrasma –
roşu coral. Datorită simplităţii ei, metoda este utilă pentru screening.

5. Efectuarea şi semnificaţia raclajului metodic în psoriazis.

Semnul Auspitz. Sinonime: fenomenul “roua sanguină”, fenomenul “roua hemoragică”.
Este al treilea semn al triadei psoriazice (primele două fiind “pata de spermanţet” şi
“pelicula terminală”), caracterizat prin hemoragii punctiforme la raclarea leziunilor
cutanate. Substratul morfologic al semnului este papilomatoza şi acantoza. Se determină,
de obicei, la pacienţii cu forme incerte de psoriazis.

6. Efectuarea şi semnificaţia fenomenului Wickham în lichen plan.

Striurile Wickham. Sinonime: reţeaua Wickham, semnul Wickham. Fenomen care se
datorează îngroşării caracteristice a stratului granulos al epidermei în lichenul plan şi
constă în observarea unor striuri albe reticulare, care devin mai vizibile după badijonarea
leziunilor papuloase cu ulei de parafină.
Fenomenul Wickham este patognomonic şi are o semnifi caţie clinică deosebită pentru
diagnosticul de lichen ruber plan. Pe suprafaţa papulelor bine constituite, cât şi a plăcilor
formate prin confl uarea acestora, se remarcă o reţea de linii alb-translucide, delicate şi fi
n întreţesute – reţeaua licheniană Wickham. Aceasta poate fi vizualizată mai bine prin
umezirea suprafeţei leziunilor cu apă sau ulei vegetal. Reţeaua licheniană poate fi văzută
foarte bine pe mucoasa cavităţii bucale, unde stratul cornos lipseşte. Reţeaua licheniană
Wickham este datorată hipertrofi ei neuniforme a stratului granular
(hipergranulozei) al epidermului, care se intrezare prin stratul cornos.

7. Efectuarea şi semnificaţia semnului Besnier-Mescersky în lupus eritematos cronic

cutanat.
8. Efectuarea şi semnificaţia semnului ’’tocului de damă desbinat” în lupus
eritematos
cronic cutanat.
9. Efectuarea şi semnificaţia semnului ’’coajă de portocală” în lupus eritematos
cronic
cutanat.
Semnul Besnier-Mescerski: la raclarea cu o lamă de sticlă a scuamelor hiperkeratozice
(care sunt foarte aderente) de pe suprafaţa leziunilor cutanate (prelungirile keratozice fi
liforme de pe partea profundă a scuamelor ating terminaţiunile nervoase foliculare),
bolnavul simte durere.
Semnul tocului de damă (aspectul limbei de pisică): scuamele hiperkeratozice aşezate
în orifi ciile pilosebacee dilatate a plăcilor eritematoase, fi ind detaşate, prezintă pe partea
profundă o serie de prelungiri filiforme, hiperkeratozice, care pătrund în epiderm.
Semnul ,,coajă de portocală”: se manifestă prin dehiscenţa ostiumului foliculului
pilosebaceu după înlăturarea prelungirilor keratozice fi liforme, este semnificativ la
nivelul pomeţilor şi al pavilioanelor urechilor.

Fenomenul Besnier. Sinonim: semnul Besnier-Meshchersky. Fenomenul se utilizează la

bolnavii suferinzi pentru lupus eritematos cronic discoidal (boala Biett) şi constă în
următoarele: la raclarea, cu o lamă de sticlă, a scuamelor hiperkeratozice de pe
suprafaţa plăcii discoidale, pacientul acuză o durere înţepătoare.
Pe partea dorsală, dedesubt a scuamelor se evidenţiază un alt fenomen – semnul “tocului
dezbinat” sau al “limbii de pisică”, care constă în “spini” sau “dopuri” foliculare.
După înlăturarea completă a scuamelor, pielea din focar aminteşte o “coajă de lămâie”
sau “portocală”.

10. Provocarea şi semnificaţia dermografismului la bolnavii cu dermatoze alergice.

Dermografi smul reprezintă o reacţie reflexă a aparatului neurovascular cutanat,
manifestat prin proprietatea tegumentului de a răspunde la diferiţi excitanţi mecanici
(frecarea unui teritoriu cutanat prin prosoape, îmbrăcăminte, grataj, traumatisme), prin
apariţia unor leziuni urticariene, de regulă liniare, proeminente şi uneori pruriginoase.
Dermografismul indus se produce, de obicei pe spate, piept sau abdomen, cu ajutorul unei
spatule din lemn sau alt obiect. Reflexul neurovascular (dermografi smul) normal se
caracterizează prin apariţia după 15–20 de secunde de la aplicarea stimului a unei fâşii
roşii sau albe, mai mult sau mai puţin lată, proeminând supracutanat, care dispare peste
1–3 minute (tripla reacţie a lui Lewis: leziune, edem şi dilataţie refl exă axonică în
periferie). Se evidenţiază exagerat la aproximativ 5% din populaţia normală.
Urticarie, eczema – dermografism rosu – vasodilatatie
Dermatita atopica,prurigo - Dermografism alb –vasoconstrictie
Dermografi smul roşu reprezintă o fâşie lată şi roşie ce proemină deasupra pielii, se
menţine aproximativ 10–20 min. (este caracteristic pentru eczemă, urticarie etc.). În
dermografi smul alb, fâşia albă apare după 15–40 de secunde de la iritare, demonstrând o
agitaţie mărită a nervilor vasoconstrictori, dar dispare după 5–10 min. (este specifi că
pentru dermatita atopică, neurodermită, prurigo etc.). În

11. Efectuarea şi semnificaţia semnelor Nicolsky şi Asboe-Hansen în dermatozele

buloase.
Semnul Nicolsky. Se aplică în pemfigusul vulgar – maladie buloasă, autoimună, la baza
căreia stă procesul de acantoliză.
Se manifestă prin 3 variante:
1) dacă tragem, lateral, cu o pensetă de plafonul bulei sau rămăşiţele acesteia, va avea loc
o detaşare a epidermei în limitele pielii aparent sănătoase;
2) la fricţionarea tegumentului, între bule învecinate, conţinutul acestora, conform
principiului vaselor comunicante, trece dintr-o bulă în alta; iar atunci când fricţionarea
este intensă se produce o detaşare a epidermei;
3) detaşarea postfricţională a epidermei pe ariile cutanate îndepărtate de zona erupţiilor
relevă un semn Nicolsky net pozitiv.

Semnul Nicolsky se corelează frecvent cu semnul Asboe-Hansen (care constă în mărirea

diametrului bulei la vitropresiune) şi semnul “pară”, numit în argoul popular şi semnul
“prăsadă” (sinonim: semnul Sheklakov): când bolnavul îşi schimbă poziţia din orizontal
în vertical, sub greutatea lichidului, partea de jos a bulei devine mai mare/lată, cea de sus
rămânând mai îngustă

12. Efectuarea şi semnificaţia semnului Jadassohn în dermatita herpetiformă

Duhring Brocq.
Proba Jadassohn. Probă de diagnostic în dermatita herpetiformă Duhring-Brocq, care
constă în aplicarea pe pielea intactă, lipsită de erupţii, a unui unguent ce conţine iodură
de potasiu (KI) 50%. Dacă după înlăturarea emplastrului, peste 24-48 ore, se observă
vezicule sau bule, însoţite de prurit şi usturime – proba se consideră a fi pozitivă. O
variantă mai rar utilizată a probei Jadassohn este administrarea soluţiei de KI de 2 sau 3%
per os. Dacă după 6-8-12 ore se observă înrăutăţirea stării generale a pacientului
(intensificarea simptoamelor subiective, acutizarea procesului cutanat) – proba se
consideră din nou a fi pozitivă. Trebuie de menţionat că această probă poate fi pusă în
aplicare doar în faza de remisie a bolii sai în situaţii clinice incerte, diagnosticul clinic
urmând a fi confirmat prin testele biochimice şi imune.

Testul constă în reproducerea leziunilor cutanate specifi ce dermatitei herpetiforme prin

aplicaţii topice de preparate ce conţin iodură de potasiu. Esenţa particularităţii acestei
maladii constă în exacerbarea erupţiei cutanate după administrarea medicamentelor
(utilizate pe cale sistemică sau topic) sau a produselor alimentare ce conţin iod. Valoarea
diagnostică a testului este datorată hipersensibilităţii la iod a bolnavilor ce suferă de
dermatită herpetiformă. Prin aceasta trebuie să ţinem cont că testul se realizează în
perioada de stagnare şi de remisiune a bolii. Testul se execută astfel: pe o porţiune mică a
pielii, lipsită de leziuni, se aplică sub pansamentul ocluziv până la 1g de unguent ce
conţine 50% iodură de potasiu. Rezultatul probei este apreciat peste 24–48 de ore sau mai
devreme, peste 6–12 ore, dacă în locul aplicării topicului, bolnavul simte usturime şi
prurit cutanat. Testul se consideră pozitiv dacă pe locul aplicării unguentului apar leziuni
veziculo-buloase şi/sau urticariene, aşezate pe un eritem cutanat; dintre senzaţiile
subiective apare usturime şi prurit. Printre efectele nedorite 111 ce pot apărea la unii
bolnavi se citează vizualizarea pe tegumentul aparent intact leziunilor cutanate noi şi
intensifi carea semnelor subiective.

13. Efectuarea şi semnificaţia semnului ’’jeleului de măr” în tuberculoza cutanată.

14. Efectuarea şi semnificaţia testului cu sonda (semnul Pospelov) în tuberculoza
cutanată.
La diascopie, lupomii devin mai evidenţi (prin înlăturarea congestiei perilezionale), şi
capătă un aspect caracteristic de noduli translucizi, moi, cu diametru de 3- 4 mm, de
culoare galbenă, asemănătoare cu marmelada de mere (semnul „jeleului de mere”). La
presiune cu o sondă neascuţită pe lupom, instrumentul se afundă uşor în derm din cauza
lizei fibrelor elastice şi de colagen, astfel fiind pozitiv semnul Pospelov (de “prăbuşire” a
sondei). La continuarea presiunii poate apărea o hemoragie.

Semnele ,,sondei” şi ale ,,piftiei de măr” Semnele ,,sondei” şi ale ,,piftiei de măr” sunt
semne destul de importante în aprecierea tuberculului lupic (lupomă), pentru confi
rmarea diagnosticului de lupus tuberculos. Semnul ,,sondei” (este denumit şi ,,semnul
mandarinului”) se reproduce astfel: la exercitarea unei presiuni asupra lupomei, cu
ajutorul unui stilet butonat se formează o depresiune permanentă; dar la o presiune mai
energică, acesta uşor se prăbuşeşte şi străbate conţinutul tuberculului lupic, provocând
durere şi apariţia unei picături de sânge (semnul lui Pospelov). Nu mai puţin important,
în consemnarea lupomei, este şi semnul ,,piftiei de măr”, care se obţine la manevra de
vitropresiune: la presiunea tuberculului lupic, cu ajutorul unei lame din sticlă, sângele
părăseşte capilarele, ţesutul lupomei devine exsanguinat, capătă o culoare galben-
brună, asemănător unui ,,jeleu de măr”.