Dermato

FOTO PITIRIAZISUL ROSAT
Leziune principală caracteristică pentru pitiriazisul rozat Gibert:

0 macula;
1 papula;
2 urtica;
3 pustula;
4 bula.
Diagnosticul diferențial al pitiriazisului rozat Gibert se face cu următoarele dermatoze:

0 Pitiriazisul simplex
1 Pitiriazisul versicolor
2 Sifilisul secundar (rozeola)
3 Tinea corporis
4 Toate cele enumerate
Afecțiune cu evoluție autolimitată caracterizată clinic prin placă heraldică urmată de macule
fiice, localizate de-a lungul liniilor Langher și acoperite de scuame fine cu aspect de foaie
de ţigară se numește:
2 Psoriazis
3 Tinea corporis
4 Pitiriazisul rozat Gibert
Manifestările clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:

0 placa heraldică eritemato-scuamoasă la debut;
1 macule sau papule scuamoase observate peste câteva zile după debut;
2 suprafață leziunilor netedă, lucioasă;
3 suprafaţa acoperită central de scuame fine, periferic având un guleraş scuamos mai
evident;
4 localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher.
.
0 Semnele clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:
0.0placă heraldică pe trunchi, urmată peste câteva zile de macule fiice roșie, acoperite de
scuame fine cu aspect de foaie de ţigară;
0.1localizarea pe trunchi de-a lungul liniilor Langher;
0.2prurit discret;
0.3proba Baltzer – pozitivă;
0.4proba la grataj – pozitivă.
1 Erupția în pitiriazisul rozat Gibert se vindecă în:

1.0câteva zile;
1.12-3 săptămâni;
1.24-8 săptămâni;
1.34-6 luni;
1.4nu se vindecă.
2 Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul rozat Gibert se face cu

următoarele maladii:
2.0Sifilisul secundar (rozeola)
2.1Pitiriazisul versicolor
2.2Reacțiile post-medicamentoase
2.3Rujeola
2.4Nici unu din enumerate
ASPECTE HISTOLOGICE
0 Definiție hiperkeratozei:
0 Îngroșarea marcată a stratului cornos
1 Îngroșarea a stratului granulos
2 Îngroșarea a stratului spinos
3 Keratinizarea încompletă
4 Edem intercelular
1 Îngroșarea marcată a stratului cornos se numește:

0 hiperkeratoză;
1 hipergranuloză;
2 acantoză;
3 parakeratoză;
4 spongioză.
2 Keratinizarea incompletă cu păstrarea nucleelor în celulele cornoase se numește:

0 hiperkeratoză;
1 hipergranuloză;
2 acantoză;
3 parakeratoză;
4 spongioză.
3 Procesele de histopatologie epidermică:

0 Acantoză
1 Parakeratoză
2 Hiperkeratoză
3 Papilomatoză
4 Inflamație granulomatoasă
0 Îngroșarea a stratului spinos se numește:
0 hiperkeratoză;
1 hipergranuloză;
2 acantoză;
3 parakeratoză;
4 spongioză.
1 Definiție acantozei:
4 Edem intercelular
2 Definiție spongiozei:
4 Edem intercelular
3 Degenerescenţa balonizantă (vacuolară) este caracteristică pentru:

0 Herpes simplex
1 Zona zoster
2 Pemfigus vulgar
4 Nici una din enumerate
23 Procesul de histopatologie epidermică:
A. hiperkeratoză;
B. hipergranuloză;
C. diskeratoză;
D. parakeratoză;
E. spongioză.
24 Degenerescenţa balonizantă (vacuolară):

23 Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
24 Veziculație parenchimatoasă
25 Veziculație interstițială
26 Keratinizare incompletă
27 Nici una din cele enumerate
25 Definiție spongiozei:
27 Edem intercelular (spinos/granulos)
26 Anomalie de keratinizare la nivelul stratului malpighian cu formarea celulelor cu ”manta”

se numește:
23 hiperkeratoză;
24 hipergranuloză;
25 acantoză;
26 parakeratoză;
27 diskeratoză.
13. Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:
23 Lichen plan
24 Pemfigus vulgar
25 Psoriazis
26 Ichtioza vulgară
14. Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:

23 Lichenul plan
24 Psoriazis
25 Ichtioza congenitală
26 Eritemul polimorf
15. Leziune primară (primitivă), produsă printr-un infiltrat specific (granulom) în

dermul profund se numește:
23 Papula
24 Pustula
25 Tubercul
26 Urtica
27 Nodozitate
16. Degenerescenţa şi friabilitatea punţilor intercelulare (desmozomilor) la nivelul

stratului malpighian se numește:
23 hiperkeratoză;
24 degerescență hidropică;
25 acantoză;
26 acantoliză;
27 spongioză.
17. Definiție acantolizei:
23 Alterare a coeziunii intercelulare epidermice
24 Keratinizare incompletă
26 Edem intercelular
18. Histopatologia acantolizei:

23 alterare a coeziunii intercelulare epidermice;
24 keratinizare incompletă;
25 îngroșarea a stratului granulos;
26 edem intercelular;
27 îngroșarea a stratului spinos.
19. Fomarea bulelor prin acantoliză este caracteristică pentru:

A. Pemfigusul vulgar
3 Eczemă
4 Sindromul Lyell
5 Dermatita herpetiformă During-Brocq
6 Eritemul polimorf
20. Formarea veziculelor prin spongioză este caracteristică pentru:

23 Eczemă
24 Pemfigusul vulgar
25 Herpesul simplex
26 Sindromulul Lyell
27 Nici unu din cele enumerate
ACNEEA
0 Indicați leziunile cutanate primare:
0 papule;
1 pustule;
2 eritemul;
3 cruste;
4 eroziuni.
1 Indicați leziunile cutanate primare:

0 pustule;
1 noduli;
2 papule;
3 cicatrici;
4 cruste.
2 Leziunea eruptivă primară (preinflamatorie) în acneea vulgară:

0 comedonul;
1 papulo-pustulă;
2 nodul;
3 cicatrice;
4 crustă.
3 Leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

0 papule;
1 pustule;
2 comedoane;
3 cicatrici;
4 noduli și chisturi.
4 Leziunile cutanate postinlamatorii în acneea vulgară:

0 noduli și chisturi;
1 pustule;
2 cicatrici;
3 comedoane;
4 macule secundare.
0 Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:
0 eritemato-telangiectazică;
1 papulo-pustuloasă;
2 fimatoasă;
3 nici una din cele enumerate;
4 toate cele enumerate.

2 fimatoasă;
4 prerozaceea.

2 fimatoasă;
4 prerozaceea.
3 Datele sugestive pentru rozacee:

0 mai frecventă la femei;
1 debut în vârstă precoce;
2 eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie;
3 eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli;
4 afectarea zonelor acrale ale feței.
4 Datele sugestive pentru rozacee:

0 Mai frecventă la femei
1 Comedoane deschise și inchise asociate de papulo-pustule foliculare localizate în arii
seboreice
2 Eritem asociat de hiperkeratoza foliculară și atrofie localizat pe zonele fotoexpuse
3 Eritem difuz, telangiectazii, papulo-pustule, noduli pe zonele acrale ale feței
4 Evoluție cronică-recidivantă care într-un final pot duce la rinofimă
0 Indicați stadiul inițial în rozacee:
0 papulos;
1 fimatos;
2 pustulos;
3 cuperozic;
4 congestiv.
1 Macule vasculare determinate de dilatări persistente sau de proliferări anormale ale

vaselor sanguine cutanate care se observă la bolnavi cu rozacee se numește:
0 purpura;
1 peteșie;
2 teleangiectazie;
3 eritemul;
4 vibice.
2 Leziunile de debut în acneea vulgară:

0 noduli;
1 pustule;
2 comedoane;
3 urtice;
3 Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:

0 comedoniană;
1 papuloasă;
2 conglobată;
3 toate cele enumerate;
4 nici una din cele enumerate.

0 comedoniană;
2 conglobată;
3 nodulo-chistică;
4 cicatriceală.
0.512 comedoniană;
0.513 papulo-pustuloasă;
0.514 lichenificată;
0.515 papuloasă;
0.516 cicatriceală.
1 Factorii patogenetici esențiali implicați în declanșarea acneei vulgare:

1.512 endocrin;
1.513 folicular obstructiv;
1.514 microbian;
1.515 inflamator;
1.516 alergic.
2 Indicați leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

2.512 noduli și chisturi;
2.513 papulo-pustule;
2.514 macule hiperpigmentate, cicatrici;
2.515 comedoane;
2.516 toate cele enumerate.
19. Pentru combaterea hipersecreţiei sebacee în acneea vulgară sunt utilizate:

0 acetat de ciproteron;
1 acidul 13-cis retinoic;
2 spironolactona;
3 cimetidina;
4 grizeofulvina.
20. Pentru combaterea florei microbiene şi reducerea inflamaţiei în acneea vulgară sunt
utilizate:
0 ciclinele (tetraciclina, doxiciclina);
1 macrolidele (claritromicina, azitromicina);
2 sulfamidele (cotrimoxazol);
4 nici unu din cele enumerate.
DERMATITE
0 Definiția rozeolei:
leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al stratului papilar al
dermului;
modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, dispare la
digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste 1 cm;
modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, dispare la
digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, nu
dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm
1 Macule vasculare de dimensiuni sub 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după înlăturarea
acesteia, produse prin congestie vasculară locală sunt caracteristice pentru:
0 Pitiriazis rozat Gibert
1 Pitiriazis simplex
2 Pitiriazis versicolor
3 Sifilis secundar
4 toate cele menționate.
2 Macule de dimensiuni peste 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după înlăturarea

acesteia, produse prin congestie vasculară locală se numesc:
0 eritem;
1 rozeola;
2 purpura;
3 peteșii;
4 vibice.
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀᘀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 Modificare a coloraţiei
pielii, de dimensiuni sub 1cm, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei, dispare la
digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, produsă prin congestie vasculară locală
se numește:
0.0eritem;
0.1eritrodermia;
0.2rozeola;
0.3purpura;
0.4peteșii.
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀᘀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 Modificare a coloraţiei

pielii, de dimensiuni peste 1cm, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei, dispare la
digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, produsă prin congestie vasculară locală
se numește:
1.0eritem;
1.1eritrodermia;
1.2rozeola;
1.3purpura;
1.4hematom.
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀᘀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 Definiția eritemului:

2.0modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, produsă prin dereglări de pigmentaţie;
2.1modificare a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii,
dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni peste
1 cm;
nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de dimensiuni sub 1 cm;
nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm.
7. Eritemul se produce prin:
A. congestie vasculară locală reversibilă;
0 vasodilataţie însoţită de extravazarea hematiilor ;
1 scurgere şi colecţie voluminoasă de sânge mai profundă, subcutanată;
2 exces de melanină;
3 depuneri de substanțe la nivelul tegumentelor.
0 Indicați denumirea maculei de dimensiuni sub 1cm produsă prin vasodilataţie însoţită de
extravazarea hematiilor:
purpura;
peteșii;
rozeola;
vibice;
eritem.
1 Macule vasculare produse ca urmare a unor modificări de calibru vascular persistente se

numesc:
• peteșii;
• eritem;
• telangiectazii;
• purpura;
• vibice.
2 Leziunile provocate de hemoragii profunde subcutanate se numesc:

peteșii;
echimoze;
hematoame;
purpura;
vibice.
3 Definiția purpurei:
leziune necavitară, proeminentă, formată prin edem circumscris al stratului papilar al
dermului;
B. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de
dimensiuni peste 1 cm;
C. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm;
D. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia, de
dimensiuni sub 1 cm;
E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau

consistenţei pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni până la 1 cm.
0 Macule punctiforme produse prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare a unor
defecte de coagulare se numesc:
peteșii;
echimoze;
hematoame;
purpure;
vibice.
13. Macula lineară produsă prin exrtavazarea sanguine în derm sau ca urmare a unor defecte
de coagulare se numește:
0 peteșie
1 echimoză;
2 hematomul;
3 purpura;
4 vibice.
3 Macule purpurice sunt caracteristice pentru:

Psoriasis
Lichenul plan
Vascularitele alergice
Sifilisul
Nici unul din cele enumerate
0 Leziunea de culoare roșie produsă prin stimuli mecanice (fricțiune, ștergere, zgăriere a
pielii) ce determină vasodilatație capilară și edem cu halou eritematos este caracteristic
pentru:
0.0Urticarie
0.1Dermatita atopică sub 2 ani
0.2Dermatita atopică peste 2 -18 ani
0.3Eczema de stază
0.4Sifilisul
1 Prezența scuamelor pe suprafața maculei se apreciază prin

testul:
0 Baltzer
1 Auspitz
2 Wickhem
3 Jadasson
4 Nikolskii
17. Macula persistentă, nu dispare la presiune digitală, produsă ca urmare a unui exces de
melanină la nivelul tegumentului, întâlnită mai des la personae cu pielea de culoare deschisă
se numește:
0 Lentigo
1 Vitiligo
2 Purpura
3 Eritem
18. Macule hipercromice aparute pe față în timpul sarcinii, în hepatită, etc. se numesc:
̀ ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㈀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 Lentigo
̀ ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㈀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 Cloasma
̀ ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㈀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 Purpura
̀ ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㈀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 Eritem
̀ ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㈀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 Nici una din cele
enumerate
0 Leziunile cutanate primare, infiltrative, proeminente, circumscrise, cu sediul în epidermul
sau dermul superficial, se rezorb fără cicatrici se numesc:
0 papule;
1 macule;
2 tubercule;
3 nodozități;
4 vegetații.
0 Definiția papulei:
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㸀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 leziune cutanată
infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă, circumscrisă, de
variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de mărimea unei
gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă, bine delimitată;
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㸀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 leziune cutanată,
cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut purulent;
Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ㸀ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀Ā̀ĀȀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 leziune exudativă
necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului papilar ai dermului.
0 Definiția tuberculului:
0 leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial, proeminentă,
circumscrisă, de variate dimensiuni, se rezorbă fără urme;
1 leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
mărimea unei gămălii de ac până la un bob de mazăre, cu o evoluţie lentă şi distructivă;
2 leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
3 leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
4 leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
papilar ai dermului.
0 Definiția nodozității:
2 leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
3 leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
23 Definiția urticii:
25 leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă,
palpabilă, bine delimitată;
26 leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu
conținut purulent;
Definiția pustulei:
i leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund, proeminentă, circumscrisă, de
ii leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată;
iii leziune cutanată, cavitară, superficială sau profundă, proiminentă, circumscrisă, cu conținut
purulent;
iv leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
0 Papula de dimensiuni 5-8 mm în diametrul se numește:
0 miliară;
1 lenticulară;
2 numulară;
3 în plăci;
1 Indicați mărimea papulelor:

0 miliară;
1 lenticulară;
2 numulară;
3 în plăci;
2 Dermatoză cu leziuni primare de papule:

1 Pitiriazis rozat Gibert
3 Psoriasis
4 Eritrasma
28. Dermatoză cu leziuni primare de papule:

0Molluscum contagios
1Impetigo contagios
2Pseudofurunculoză
3Impetigo Bockhard
4Herpesul zoster
3 Leziunile cutanate primare infiltrative cu rezorbție cicatricială:

23 macule;
24 papule;
25 tubercule;
26 nodozități;
27 vegetații.
0 Leziunile primare exudative cavitare:
23 vezicula;
24 bula;
25 urtica;
26 pustula;
27 macula.
1 Definiția bulei:
23 leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin, cu sediul în epiderm, cu mărimea sub
0,5 cm;
24 leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
lichid sero-citrin cu mărimea peste 0,5 cm;
25 leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi,
foliculară sau nefoliculară, superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
papilar ai dermului;
24 modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau
consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.
.3 Definiția veziculei:
0 leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul în
epiderm, cu mărimea sub 0,5 cm;
1 leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin cu mărimea peste
0,5 cm;
2 leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi, foliculară sau nefoliculară,
superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
4 modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după înlăturarea acesteia.
0 Definiția pustulei:
leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul în
leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de
leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi,
foliculară sau nefoliculară, superficială (sediu
epidermal) sau profundă (sediu dermal);
leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un
edem circumscris al stratului papilar ai dermului;
modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de
schimbări ale reliefului sau consistenţei pielii, dispare la digitopresiune şi reapare după
înlăturarea acesteia.
1 Definiția maculei:
leziune exudativă cavitară, alcătuită dintr-o colecţie de lichid sero-citrin, cu sediul în
leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi,
foliculară sau nefoliculară, superficială (sediu
epidermal) sau profundă (sediu dermal);
leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un
edem circumscris al stratului papilar ai dermului;
modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
2 Definiția urticii:
lichid sero-citrin, cu sediul în epiderm, cu mărimea sub
0,5 cm;
leziune cavitară cu conţinut purulent de variate mărimi, foliculară sau nefoliculară,
superficială (sediu epidermal) sau profundă (sediu dermal);
leziune exudativă necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al stratului
modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
0Definiția eroziunii:
23 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în
limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
24 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și
hipodermului, se cicatrizează;
25 pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă prin
grataj;
26 pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
1Definiția ulcerației:
limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
24 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului
și hipodermului, se cicatrizează;
25 pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
26 pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a
elasticității pielii;
2Definiția fisurii:
23 un defect superficial al pielii, cu pierdere de
substanţă în limita epidermului, se epitelizează, nu
lasă cicatrice;
24 un defect profund, cu pierdere de substanţă a
dermului și hipodermului, se cicatrizează;
25 pierdere de substanţă liniară sau punctiformă,
produsă prin grataj;
3Definiția excoriației:
23 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă
în limita epidermului, se epitelizează, nu lasă cicatrice;
24 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului
și hipodermului, se cicatrizează;
prin grataj;
3 Definiție crustei:
23 celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul
dereglării keratinizării;
24 un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
prin grataj;
27 modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.
41. Definiție crustei:

0 celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul
1 un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului (ser,
puroi, sânge);
prin grataj;
4 modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.
3 Definiție scuamei:
celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul
un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor
secreţii patologice de la suprafaţa tegumentului
(ser, puroi, sânge);
pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă
prin grataj;
pierdere de substanţă liniară, consecință de carență a elasticității pielii;
modificări de colorație cutanată produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.
43. Cruste apar în urma evoluţiei leziunilor cutanate primare exudative ca:
0 vezicula;
1 bula;
2 pustula;
3 papula;
4 urtică.
0 Definiție maculei secundare:
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀഀ ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ฀ Ā768
celule cornoase exfoliate, care apar în rezultatul dereglării
keratinizării;
un exudat uscat ce ia naştere prin solidificarea unor secreţii
patologice de la suprafaţa tegumentului (ser, puroi,
sânge);
pierdere de substanţă liniară sau punctiformă, produsă prin
grataj;
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀഀ ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ฀ Ā771 pierdere de substanţă liniară,
consecință de carență a elasticității pielii;
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀഀ ĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ฀ Ā772 modificări de colorație cutanată
produse în rezultatul evoluției leziunilor precedente.
45. Definiția cicatrici:

A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare
prin înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut
conjunctiv de neoformaţie;
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în
rezultatul proliferării papilelor dermice sau prin
hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi
accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
0 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului;
1 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului
0 Definiția cicatrici:
0 o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin
înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv
de neoformaţie;
1 excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în
rezultatul proliferării papilelor dermice sau prin
hiperplazia stratului malpighian;
2 îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
3 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului;
4 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului.
47. Definiția cicatrici:
0 o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
afectat cu ţesut conjunctiv de neoformaţie;
1 excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia
stratului malpighian;
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie,
descuamaţie şi uscăciune;
limita epidermului;
4 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și
hipodermului.
0 Definiția cicatrici:
înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de
neoformaţie;
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului
malpighian;
2 îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului,
asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
3 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita
epidermului;
4 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului.
1 Definiția lichenificării:
înlocuirea ţesutului cutanat afectat cu ţesut conjunctiv de
neoformaţie;
proliferării papilelor dermice sau prin hiperplazia stratului
malpighian;
cadrilajului, asociindu-se cu hiperpigmentaţie, descuamaţie şi
uscăciune;
3 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
epitelizează, nu lasă cicatrice;
4 un defect profund, cu pierdere de substanţă a dermului și hipodermului, se cicatrizează.
0 Definiția lichenificării:
0 o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
1 excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor dermice
sau prin hiperplazia stratului malpighian;
2 îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu
hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
3 un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
51. Definiția vegetației:

A. o leziune secundară unui proces distructiv ce apare prin înlocuirea ţesutului cutanat
B. excrescenţe papilomatoase grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor dermice
sau prin hiperplazia stratului malpighian;
C. îngroşarea pielii, pierderea elasticităţii şi accentuarea cadrilajului, asociindu-se cu
hiperpigmentaţie, descuamaţie şi uscăciune;
D. un defect superficial al pielii, cu pierdere de substanţă în limita epidermului, se
0 Leziune cutanată primara, infiltrativă, cu sediul în epidermul sau dermul superficial,
proeminentă, circumscrisă, de variate dimensiuni se numeste:
0.0nodozitate;
0.1tuberculum;
0.2papula;
0.3urtica;
0.4bula.
1 Indicati leziunile primare :

0.0bule;
0.1vezicule;
0.2eritemul;
0.3scuame;
0.4vegetatii.
2 Leziune primara, exudativă, necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al

stratului papilar ai dermului se numeste;
2.0bula;
2.1urtica;
2.2papula;
2.3vezicula;
2.4pustula.
3 Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, nu dispare la digitopresiune, de dimensiuni peste 1 cm se numeste:
0.0vibice;
0.1petesii;
0.2purpura;
0.3echimoze;
0.4rozeola.
4 Modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau consistenţei
pielii, dispare la digitopresiune, de dimensiuni sub 1 cm se numeste:
0.0eritem;
0.1petesii;
0.2purpura;
0.3echimoze;
0.4rozeola.
Leziune cutanată infiltrativă, cu sediul în dermul profund și/sau hipoderm, fermă, palpabilă,
bine delimitată se numeste:
tubercul;
nodozitate;
papula;
pustula;
nici una din cele enumerate.
Indicati leziunea cutanată primară care se rezorbă prin ulceratii:

nodozitate;
tubercul;
papula;
urtică;
vegetatie.
Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru vascular persistente se numeste:

rozeola;
eritem;
telangiectazie;
purpura;
vibice.
Indicați dermatoze cu leziuni papuloase primare:

Pitiriazisul simplex
Pitiriazisul versicolor
Pitiriazisul rozat Gibert
Psoriazis
Lichenul plan
Indicați dermatoză cu leziuni veziculo-buloase primare, asimetrice, situate dermatomal și

asociate de dureri neuralgice:
Eczema
Herpes simplex
Herpes zoster
Varicela
Scabie
0 Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detasarea cărora se constată semnul Auspitz sunt caracteristice pentru:
0 Sifilis
1 Psoriazis
2 Lichenul plan
3 Scabie
4 Tinea
1 Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de bule:

0 Sindromul Stevens-Johnson
1 Psoriazisul
2 Sindromul Lyell
3 Pemfigusul vulgar
4 Sarcomulul Kaposi
2 Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de tubercule:

0 Lupusul eritematos
1 Lupusul vulgar
2 Sifilisul terțiar
3 Lepra
4 Tinea
3 Leziunile tuberculoase se observ în urmatoarele dermatoze:

0 Lupusul vulgar
1 Sifilisulul tertiar
2 Lepra
3 Epidermoliza buloasa distrofica
4 Sclerodermie
4 Leziunile cutanate primare nodulare se observ în urmatoarele dermatoze:

0 Scrofuloderma
1 Sicozisul vulgar
2 Sifilisul terțiar
3 Lepra
4 Lichen scrofulozorum
0 Pruritul este caracteristic pentru urmatoarele dermatozele:
0 Urticaria
1 Dermatită herpetiformă Duhring-Brocq
2 Scabie
3 Lichenul plan
4 Sclerodermie
1 Leziunile cutanate produse prin grataj (excoriații) se observ în urmatoarele dermatoze:

0 Prurigo
1 Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
3 Scabie
4 Sifilisul
2 Leziune cutanată secundară caracterizată prin îngroşarea

epidermului cu accentuarea cadrilajului normal al pielii se
numește:
23 vegetație;
24 lichenificație;
25 cicatriciu;
26 excoriație;
5888 Leziune cutanată secundară caracterizată prin pierdere de substanţă cutanată liniară,
consecinţă de carenţă a elasticităţii pielii se numește:
5888 fisură;
5889 lichenificație;
5890 eroziune;
5891 excoriație;
5892 ulcerație.
Excrescenţe grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor

dermice sau prin hiperplazia stratului malpighian se numesc:
0 nodozitatăți;
1 cicatrici;
2 lichenificări;
3 vegetatiile;
4 tubercule.
0Indicați leziunea cutanată secundară care obiectiveaza
pruritul:
23 fisura;
24 eroziunea;
25 excoriatie;
26 ulceratie;
23 Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru:

A. dermatita herpetiforma Duhring-Brocq; B.
eczema;
23 psoriazis;
24 lichen plan;
25 acneea vulgara.
23 Leziunile cutanate monomorfe sunt caracteristice

pentru:
23 dermatita herpetiforma Duhring-Brocq;
24 eczema;
25 psoriazis;
26 lichen plan;
27 vitiligo.
23 Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru

următoarele dermatoze:
23 Dermatita herpetiforma Duhring-Brocq
24 Eczemă
25 Psoriazisul
26 Lichenul plan
27 Pemfigusul vulgar
23 Fenomenul Kobner este caracteristic

pentru urmatoarele dermatoze :
23 Pemfigus vulgar
24 Eczema
25 Psoriazis
26 Scabie
27 Lichenul plan
81. Alegeti dermatozele cu leziuni primare de pustule:
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀЀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀ768
Vegetaţii veneriene
Sicozisul vulgar
Lichenul plan
Acneea vulgară
Sicozisul parazitar
772.0 Indicați leziune cutanată secundară constituită

din depozite de celule cornoase care apar în rezultatul
dereglării keratinizării:
0.0 crusta;
0.1 scuama;
0.2 fisura;
0.3 vegetație;
0.4 lichenificație.
0 Indicați leziune cutanata secundară care reprezintă

un exudat uscat a unor secreţii de la suprafaţa
tegumentului:
3 crusta;
4 scuama;
5 eroziune;
6 vegetatie;
7 ulceratie.
0 Pierdere de substanţă cutanată liniară ca consecinţă de

carenţă a elasticităţii pielii se numeste:
3 ulceratie;
4 eroziune;
5 fisura;
6 excoriatie;
7 lichenificatie.
0 Indicati leziunile cutanate primare evidente:

0 nodozități;
1 macule acromice;
2 pustule;
3 cicatrici;
4 ulceratii.
ĀĀĀĀĀȀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ0 Indicati leziune
cutanată secundară evidentă:
0 eritemul;
1 purpura;
2 cicatrice;
3 fisura;
ĀĀĀĀĀȀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ1 Alopecie cicatriciala

este caracteristica pentru:
A. Lupus eritematos cronic
B. Tricofitia supurată
C. Pelada în placi (alopecia areată)
D. Sifilisul secundar
E. Psoriazis
ĀĀĀĀĀȀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ2 Testul care indică

prezența scuamelor pe suprafață
maculelor:
0 Baltzer;
1 Auspitz;
2 Wickhem;
3 Jadasson;
4 Nici unul din enumerate.
0 Dermatozele eritrodermice:
A. Psoriazisul
В Sifilisul
C. Limfomul cu celule T
D. Ihtioză vulgară
E. Toxidermii post-medicamentoase
1 Dermatoza cu leziuni papulo-veziculoase grupate “perechi” :

A. Pediculoză
B. Scabie
C. Dermatita atopică
D. Dermatita de contact
E. Psoriazisul
Dermatozele cu interesare comună a mucoaselor:
0 Epidermoliza buloasa distrofica
1 Sindrom Stevens-Johnson
2 Lichenul plan
3 Sifilisul
4 Psoriazisul
Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:

0 Ihtioză vulgară
1 Eritrodermie ihtioziforma nonbuloasa
2 Dermatită atopică
3 Eritrodermie ihtioziforma buloasa Brocq
4 Pemfigusul vegetant
93. Dermatozele cu interesare comună a pliurilor:

0 Ihtioză vulgară
1 Scrofuloderma
2 Dermatită atopică
3 Candidoză
0 Cicatricea diferă de tegumentul normal prin:

0 expansiunea ţesutului conjunctiv;
1 absenţa glandelor sebacee și firelor de păr;
2 absența glandelor sudorale;
3 hiperproliferarea vaselor sanguine;
Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru

vascular persistente se numeste:
rozeola;
eritem;
telangiectazie;
purpura;
vibice.
ECZEME
0 Datele sugestive pentru dermatita atopică infantilă (sugarului

și copilului mic):
0 debut în primele luni de viață;
1 aspect de eczemă lichenificată;
2 eritem, edem, veziculație și zemuire;
3 anamneza eredo-colaterală pozitivă;
4 prurit discret.
1 Criteriile diagnostice majore în dermatita atopică:

0 pliul Dennie-Morgan;
1 xeroză;
2 anamneza eredo-colaterală pozitivă;
3 prurit accentuat;
4 eczema cu evoluție cronică și recidivantă.
2 Datele sugestive pentru dermatita atopică a

copilului și adolescentului:
0 scăderea IgE total seric;
1 dermografismul roșu;
2 prurit intens;
3 predominanță lichenificărilor în zonele de
flexie;
4 antecedente personale sau familiale de atopie.
3 Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de

descuamare a dermatitei atopice:
0 dermatocorticoizi, preferential în crème;
1 dermatocorticoizi, preferential în pomezi;
2 suspenzii uleioase, paste moi;
3 comprese umede cu soluții dezinfectante,
spray-uri cu dermatocorticoizi;
4 keratoplastice/keratolitice.
0 Opțiunile utile de tratament topic în stadiul de
lichenificare dermatitei atopice:
0.0dermatocorticoizi, preferential în crème;
0.1dermatocorticoizi, preferential în
pomezi;
0.2suspenzii uleioase, paste moi;
0.3comprese umede cu soluții dezinfectante,
spray-uri cu dermatocorticoizi;
0.4unguente cu keratoplastice/keratolitice.
1 Indicați stadiul evolutiv în eczemă atopică a adultului:

Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 zemuire;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 crustificare;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 eritematos;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 infiltrativ
(lichenificare);
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 veziculos.
2 Manifestările clinice caracteristice pentru eczema subacută:

Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 placarde
eritematoase acoperite de scuamo-cruste;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 zemuire pronunțată;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 eroziunile în stadiul
de epitelizare;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 veziculație discretă;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 lichenificarea.
3 Următoarele topice sunt eficace în eczema atopică a adultului în

stadiul de acutizare cu excepție:
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 coloranți anilinici
(albastru de metilen);
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 spray-uri cu
dermatocorticoizi;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 comprese umede cu
soluții dezinfectante;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 keratoplastice
(pomezi);
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 dermatocorticoizi,
preferențial în pomezi.
4 Următoarele topice sunt utile pe față în dermatita
atopică infantilă cu excepție:
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 dermatocorticoizi cu
potență ușoară;
potență înaltă;
potență moderată;
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ3 dermatocorticoizi în
spray-uri
Ȁ⸀ᄀĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ̀ĀȀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ4 coloranți anilinici.
0 Criteriile diagnostice minore în dermatita atopică:
0.0cheilită;
0.1stomatita angulară;
0.2xeroză;
0.3paloarea facială;
0.4seboree.
1 Semnele clinice sugestive pentru dermatita

(eczema) de contact simplă:
1.0apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
1.1apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
1.2dispariția leziunilor după încetarea acțiunii
iritantului;
1.3tendința leziunilor spre diseminarea și
creșterea periferică;
1.4lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.
2 Semnele clinice sugestive pentru dermatita (eczema)

de contact alergică:
apariția leziunilor pe locul acțiunii iritantului;
apariția leziunilor în rezultatul sensibilizării;
dispariția leziunilor după încetarea acțiunii
iritantului;
tendința leziunilor spre diseminarea și creșterea
periferică;
lipsa tendinței leziunilor spre diseminarea și creșterea periferică.
0 Diagnostic diferențial pentru eczemă numulară se face cu următoarele maladii cu

excepție:
0 Psoriazisul
1 Tinea corporis
3 Eritem polimorf
4 Herpesul simplex
23 Complicații în dermatita atopică:
23 infecții cutanate piogene;
24 infecții cutanate micotice;
25 infecții cutanate virale;
26 seboree;
27 lichenul plan.
24 Opțiunile utile de tratament sistemic în

eczema acută:
23 citostatice;
24 diuretice;
25 antihistaminice;
26 corticosteroizi;
27 hiposensibilizante.
25 Următoarele topice se indic în stadiul eritemato-edematos a eczemei:

23 coloranți anilinici (albastru de metilen);
24 spray-uri cu dermatocorticoizi;
25 comprese umede cu soluții dezinfectante;
26 keratoplastice (pomezi);
27 dermatocorticoizi, preferențial în creme.
26 Următoarele topice se indic în stadiul veziculos și

de zemuire a eczemei:
5888 coloranți anilinici (albastru de metilen);
5889 spray-uri cu dermatocorticoizi;
5890 comprese umede cu soluții dezinfectante;
5891 keratoplastice (pomezi);
5892 dermatocorticoizi, preferențial în pomezi.
0 Perturbările imune sugestive pentru dermatita atopică:

A. predominarea răspunsului Th2 în stadiul acut; B.
predominarea răspunsului Th1 în stadiul cronic; C.
creșterea IgE total seric;
D. majorarea IgA secretorii;
E. scăderea IgE seric total.
0 Complicații în dermatita atopică:
0.0eczema herpeticum;
0.1eczema vaccinatum;
0.2impetigoul contagios;
0.3lichenul plan;
0.4seboree.
1 Măsuri generale profilactice pentru dermatita

atopică:
1.0respectarea rejimului igieno-dietetic;
1.1restabilirea barierii cutanate;
1.2sanarea focarelor cronice infecțioase;
1.3evitarea expunerii la soare;
1.4controlul medical periodic.
2 Opțiunile curative utile în urticaria acută:

2.0corticosteroizi;
2.1diuretice;
2.2citostatice;
2.3antibiotice;
2.4antihistaminice.
3 Semnele caracteristice pentru angioedemul Quincke:

3.0prurit intens;
3.1tumifierea difuză elastică a buzei instalată
brusc;
3.2limita imprecisă;
3.3este nedepresibil;
3.4tendință de recurență în aceleași regiuni.
4 Indicați leziunile cutanate secundare evidente:

4.0eritem;
4.1excoriații;
4.2lichenificație;
4.3eroziuni;
4.4papule.
Dermografismul tipic pentru urticarie fizică:
alb;
roșu;
mixt;
lipsește;
nici unul din enumerate.
ȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀĀĀĀ̀ĀĀĀԀĀȀȀ⸀Ā̀ĀȀ̀⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ0 Placa urticariană

se formează prin:
0 acantoliză;
1 hipergranuloză;
2 spongioză;
3 edemul dermic;
4 nici unul din enumerate.
0 Durata urticariei acute:

0 până la 6 săptămâni;
4 până la 24 săptămâni.
0 Semnele clinice caracteristice pentru erupții în urticaria

acută:
0.0prurit intens;
0.1monomorfismul eruptiv;
0.2caracterul tranzitoriu;
0.3limita împrecisă;
0.4pusee repetate pănă la 6 săptămâni.
1 Tratamentul topic în eczema acută:

1.0comprese umede;
1.1spray-uri cu dermatocorticoizi;
1.2coloranți anilinici;
1.3keratoplastice în pomezi;
1.4keratolitice în creme.
29. Semnul clinic minor pentru dermatita atopică:
A. Pitiriazisul versicolor
Lichenul plan
Psoriazisul
Toate cele enumerate
30. Semnele clinice sugestive pentru urticaria acută:

0 prurit constant şi generalizat;
1 urtice;
2 persistenţa erupţiilor timp de 48 ore;
3 pusee repetate zilnic pe parcursul a cel mult 6 săptămâni;
4 testul pozitiv cu metacolină.
31. Semnele distinctive ale leziunilor în angioedemul

Quincke:
0 prurit intens;
1 sunt nedpresibile;
2 au limite imprecise;
3 nu au tendinţă de recurenţă în aceleaşi regiuni;
4 se menţin mai mult de 24 ore.
32. Dermografismul tipic în urticarie:

0 lipseşte;
1 alb;
2 roşu;
3 mixt;
4 nici unul din cele menţionate.
0 Testele utile în diagnosticul urticariei:
0 Dieta de excludere/reintroducere
1 Biopsie cutanată
2 Teste cutanate prin scarificare
3 Radioalergosorbent test (RAST)
4 Teste la fricţionare, gheaţă, căldură, efort, lumină
0 Leziunile distinctive pentru eczema acută:

A. descuamare;
B. lichenificare;
C. eritem;
D. veziculaţie;
E. edem şi zemuire.
0 Leziunile distinctive pentru eczema cronică:

placarde infiltrate pruriginoase, bine delimitate;
veziculaţie;
zemuire;
lichenificare;
descuamare.
0 Opţiunile utile de tratament local în eczema cronică

lichenificată
A. comprese umede cu soluţii dezinfectante;
0suspenzii uleioase şi paste moi;
1pomezi cu dermatocorticoizi;
2pomezi cu keratoplastice, keratolitice şi reductoare
slabe;
3metoda pansamentelor ocluzive.
23 Opţiunile utile de tratament local în eczema

acută zemuindă:
3 pomezi cu dermatocorticoizi şi keratoplastice;
4 comprese umede cu soluţii dezinfectante;
5 coloranţi anilinici;
6 metoda pansamentelor ocluzive;
7 spray-uri cu dermatocorticoizi.
3 Opţiunile utile curative în urticaria acută:
23 antihistaminice şi hiposensibilizante;
24 antibiotice;
25 corticosteroizi;
26 vitamine grup В;
27 diuretice.
23 Algoritmul medicamentos în angioedemul Quincke al

laringelui:
23 a-adrenoblocatori;
24 antihistaminice şi diuretice;
25 Corticosteroizi i.v.;
26 adrenalină i.v.;
27 perfuzii hidrosaline masive.
ERITEM POLIMORFM
23 Datele clinice sugestive pentru eritem polimorf minor:

23 erupții eritemato-papuloase și/sau veziculo-buloase cu
localizarea preponderent acrală;
24 debut acut;
25 evoluție spre vindecare spontană;
26 caracterul și recurențe sezoniere;
27 Nici unu din enumerate.
23 Eritemul polimorf minor este precedat adesea de:

23 Herpesul simplex
24 Vaccinări
25 Orofaringite
26 Medicamente
27 Nici unul din cele enumerate
23 Datele clinice sugestive caracteristice pentru

eritemul polimorf major:
23 starea generală alterată, febră, prostrație;
24 afectarea mucoaselor;
25 suprafața cutanată afectată > de 10%;
26 suprafața cutanată afectată < de 10%;
27 complicații grave, prognosticul rezervat.
23 Cele mai frecvente medicamente care cauzează eritem

polimorf major:
23 Sulfanilamide
24 Anticolvunsante
25 Allopurinol
26 Antibioticele
23 Datele clinice sugestive pentru necroliză epidermală:
A. starea generală gravă, febră;
B. suprafața cutanată afectată > de 10%; C.
suprafața cutanată afectată < de 10%;
D. complicații sistemice;
E. prognosticul rezervat.
23 Semnele clinice sugestive pentru sindromul Lyell:

23 bule mari, flasce situate pe o bază eritematoasă care se
deschid rapid;
24 descuamarea tegumentului în lambouri, suprafețe denudate
mari;
25 fragilitatea tegumentară marcată (semnul Nicolsky pozitiv);
26 bule mari, tensionate, grupate pe un tegument neschimbat;
27 prezența leziunilor dureroase pe mucose.
7. Manifestările clinice pe mucoasă bucală în sindromul

Stevens-Johnson:
23 cruste hemoragice;
24 vezicule grupate;
25 eroziunile dureroase;
26 flictene;
27 bule.
23 Diagnosticul diferențial al eritemului polimorf minor se face cu:

23 Sifilisul secundar
24 Urticarie
25 Vasculitele
26 Tinea mannum
27 Nici unu din enumerate
23 Obțiunile curative necesare în
tratamentul sindromului Lyell:
A. Internarea obligatorie în condiții de reanimare
și/sau terapiei intensive
B. Corticoterapia sistemică în doze mari
C. Corticoterapia sistemică în doze medii
D. Reehilibrarea hidrică și electrolitică
E. Detoxicarea adecvată
24 Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:

23 serpiginos;
24 herpetiform;
25 în cocardă;
26 herpes iris;
27 anular.
23 Mecanismele fiziopatologice comune implicate în patogenia

eritemului polimorf:
23 infecţios-alergic;
24 autoimun;
25 toxico-alergic;
26 tumoral;
27 dismetabolic.
12. Formele clinice ale eritemului polimorf minor:

0 tuberculoasă;
1 eitemato-papuloasă;
2 nodoasă;
3 lichenoidă.
0 Semnele clinice sugestive pentru eritemul
polimorf minor:
0 debut acut;
1 erupţii eritemato-papuloase şi/sau vezi cui o-bul
oase cu localizare preponderent acrală;
2 bule flasce ce apar pe pielea aparent intactă;
3 evoluţie spre vindecare spontană;
4 caracter şi recurente sezoniere.
23 Semnele clinice sugestive pentru eritemul polimorf

major:
23 prodrom febril accentuat;
24 o posibilă afectare respiratorie sau renală;
25 afectare erozivo-buloasă marcată a mucoaselor şi
progresivă a pielii;
26 afectare a peste 50% de suprafeţă cutanată;
27 evoluţie spre vindecare spontană.
15. Aspectele de leziuni tipice în eritemul polimorf:

23 serpiginos;
24 anular;
25 herpetiform;
26 în ţintă (în cocardă) ;
27 herpes iris.
23 Cauza principală a recurenţelor în
eritemul polimorf minor:
23 streptocociile;
24 stafilocociile;
25 micozele;
26 medicamentele;
27 herpesul simplex.
0 Opţiunile curative utile în eritemul polimorf

minor:
0 antiinflamătoare nesteroidiene;
1 antibiotice;
2 hposensibilizante;
3 antihistaminice;
4 corticoizi sistemic în doze de șoc.
0 Sindromul ce reprezintă eritemul polimorf major:

0 Lyell
1 Senear-Usher
2 Reiter
3 Stevens-Johnson
4 Raynaud
0 Opţiunile curative utile în eritemul polimorf major:

0.0 reechilibrare hidroelectrolitică;
0.1 sulfonamide;
0.2 barbiturice;
0.3 corticoterapie în doze mari
0.4 detoxicare
Forma clinică comună de toxicodermie medicamentoasă la

sulfanilamide:
A. Acnee B.
Urti carie
C. Eritrodermie
D. Eritem fix
E. Veziculaţie
0 Sindromul de toxicodermie majoră:
0 Stevens-Johnson
1 Senear-Usher
2 Lyell
3 Graham-Little-Lassueur
4 Melkersson-Rosenthal
0 Leziunea elementară esenţială în epidermonecroliza toxică:

0 Veziculă
1 Pustulă
2 Urtică
3 Papulă
4 Bulă
0 Procesul histopatologie caracteristic pentru sindromul

Lyell:
0 Acantoliza autoimună
1 Acantoliza toxică
2 Acantoză
3 Hiperkeratoză
4 Hipergranoloză
0 Sediul comun al debutului leziunilor în sindromul Lyell:

A. Mucoase
B. Părţile distale ale membrelor
C. Faţă şi cutia toracică
D. Scalp
E. Părţile de extensie ale membrelor
Opţiunile curative utile în toxicodermiile

postmedicamentoase:
A. Hiposensibilizare nespecifică
B. Hiposensibilizare specifică
C. Diuretice
D. Purgative
E. Enterosorbenţi
26. Opţiunile curative utile în sindromul Lyell.

0 Citostatice
1 Corticosteroizi în doze mari cu păstrarea ulterioară a dozei de
susţinere
2 Reechilibrare hidroelectrolitică
3 Detoxicare adecvată
4 Corticosteroizi în doze medii pe durate scurte
GENERAL
0 Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă simplă Koebner:
0 transmiterea autosomal-dominantă;
1 apariția bulelor în zonele supuse traumatismului;
2 prezența cicatricilor reziduale;
3 absența modificărilor dentare, ale unghiilor și părului;
4 semnul Nikolsky pozitiv.
0 Formele clinice a epidermolizei buloase transmisă

autosomal dominant și cauzată de perturbări în sinteza keratinei 5
şi 14:
0 Koebner
1 Weber-Cockayne
2 Herlitz
3 Cockayne-Touraine
4 Hallopeau-Siemens
0 Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Cockayne-Touraine:

1 apariția spontană şi/sau la traumatisme minore bulelor cu
conținutul serocitrin sau hemoragic, cicatrici,
2 zone atrofocicatriciale apar grăunţi de milium, chisturi
epidermice;
3 absența leziunilor pe mucoase;
4 asocierea cu ihtioza, hiperkeratoza palmo-plantară,
onicodistrofiile.
0 Datele sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Hallopeau-Siemens:

1 transmiterea autosomal-recesivă;
2 apariția bulelor mari, spontane, diseminate la naștere, semnul Nikolsky pozitiv; se
vendică greu prin cicatrizarea;
3 afectarea mucoaselor, modificările dentare, ale unghiilor și părului;
4 evoluție gravă, complicații, acrocianoză, acrosclerodactilii, prognosticul rezervat.
3 Indicați forma clinică de ichtioză cauzată de mutații
în gena filagrinei:
.0 Vulgară
.I X-lincată
.II Lamelară
.III Eritrodermică nonbuloasă
.IV Eritrodermică buloasă
← Indicați forma clinică de ichtioză caracterizată prin prezența scuamelor aderente central și
cu margini mai ridicate, dispuse simetric pe aproape întreagă
suprafaţa cutanată, mai pronunţată pe zonele de extensie, cu
excepţia marilor pliuri:
← Vulgară
← X-lincată
← Lamelară
← Eritrodermică nonbuloasă
← Eritrodermică buloasă
← Datele sugestive pentru ichtioză vulgară:

← transmiterea autosomal-dominantă;
← transmiterea autosomal-recesivă;
← apariția scuamelor aderente în partea centrală și cu
margini mai ridicate;
← apariția scuamelor aderente pe toată
suprafața separate de fisuri;
← absența leziunilor în pliuri.
← Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin

hiperkeratoza de retenție:
← Vulgară
← X-lincată
← Lamelară
← Indicați formele clinice de ichtioză caracterizate prin
hiperkeratoza proliferativă:
← Vulgară
← X-lincată
← Lamelară
10. Histomorfologic absența stratului granulos se constată în forma clinică de ichtioză:

← Vulgară
← X-l incată
← Lamelară
11. Variantele clinice de ichtioza vulgară:

← Xerodermică
← Simplă
← Eritrodermică
← Sauriană
← Spinoasă
12. Substratul afectării (cromozomul) în

ichtioză vulgară:
← Filagrina
← Sterid-fosfotaza
← Transglutaminaza
← Keratina 1, keratina 10
← Lipooxigenaza
13. Mutații în gena filagrinei cauzează hiperkeratoza de
retenție caracteristică pentru forma clinică de ichtioză:
← Vulgară
← X-lincată
← Lamelară
14. Substratul afectării (cromozomul) în ichtioza

X-lincată:
← Filagrina
← Sterid-fosfotaza
← Transglutaminaza
← Keratina 1, keratina 10
← Lipooxigenaza
15. Mutații în gena steroid-fosfotazei cauzează

hiperkeratoza de retenție caracteristică pentru
forma clinică de ichtioză:
← Vulgară
← X-lincată
← Lamelară
16. Semnele clinice sugestive pentru epidermoliza buloasă distrofică Hallopeau-Siemens:

bule mari, diseminate, spontane, se vindecă greu, cicatrici
reziduale;
semnul Nikolski pozitiv;
afectarea mucoaselor;
anomalii dentare, acrocianoză, acrosclerodactiliile;
transmiterea autosomal-recesivă.
MICOZE
Indicați factorii locali de teren pentru stomatita

candidozică:
0 Scăderea fluxului salivar
1 Modificarea pH-lui spre neutru
2 Nivelul IgA secretorii majorat
3 Traumatismele
4 Ocluzia incorectă
Semnele clinice sugestive pentru Tinea corporis provocată de Microsporum canis:

0 Plăci eritemato-scuamoase, rotunde, accentuate
periferic, acoperite de scuame furfuracee, aderente
1 Plăci eritemato-scuamoase festonate acoperite de scuame
lamelare, ușor detașabile
2 Prezența filamentelor miceliene lungi în scuamele
recoltate
3 Prezența filamentelor miceliene scurte în scuamele
recoltate
4 Eficiența înaltă a dermatocorticoizilor
Metodele diagnostice informative în pitiriazisul versicolor:

0 Examenul cu lampa Wood
1 Examenul microscopic direct al scuamelor
2 Proba Baltzer
3 Proba Jadasson
4 Diascopia
Diagnostic diferențial al pitiriazisului versicolor se face cu

0 Pitiriazis simplex streptococic
1 Leucomelanodermia luetică
2 Leucomelanodermia secundară psoriatică
3 Vitiligo
Plăci alopecice rotunde pe scalp, unice, bine delimitate, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la
5-8mm de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată sunt caracteristice pentru:
0 Microsporie
1 Trichofiție
2 Favusul
3 Sifilisul
4 Seboree
Datele clinice sugestive pentru Tinea pedis, forma intertriginoasă:

0 epidermul albicios, macerat, cu suprafeţe eritematoase, erozive, umede şi fisuri
dureroase;
1 extinderea în regiunea plantară şi faţa dorsală a
piciorului în sezoanele rece;
2 evoluție cronică-recidivantă cu acutizări în timpul
rece;
3 microscopic - filamentele miceliene lungi în
materialul recoltat;
4 toate enumerate.
Următoarele topicele sunt eficace pentru Tinea pedis

(forma intertriginoasă) cu excepție:
0 Dermatocorticoizi
1 Antifungice
2 Antibiotice
3 Coloranți anilinici
4 Tinctura de iod
Indicați cea mai contagioasă dermatofiție cu izbucniri epidemice în colectivităţile închise

(gradiniţe, şcoli, internate):
0 Microsporia
1 Tricofiția
2 Favusul
4 Candidomicoza
Indicați speciile de dermatofiţi ce produc pilomicozele
supurative:
0 Trichophyton rubrum
1 Trichophyton violaceum
2 Trichophyton gypseum
3 Trichophyton verrucosum
4 Trichophyton tonsurans
Indicați vectorii pentru pilomicoza supurativă provocată de fungi

zoofili din genul Trychophyton:
0 Oamenii
1 Bovinele
2 Pisicile
3 Cainii
4 Rozătoarele
Toate semnele clinice sunt caracteristice pentru Tinea

capitis supurativă cu excepție:
0 placard pseudotumoral şi dureros, rotund-ovalar, de
obicei unic, fluctuent la palpare;
1 simptomul fagurilor de miere Celsi;
2 febră, cefalee, limfoadenopatie;
3 ruperea firelor de păr perifocală;
4 evoluție cronică.
Diagnosticul diferențial a Tinea barbae se face cu

0 Sicozis stafilococic
1 Furuncul
2 Furuncul antracoid
3 Carcinomul
Plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele reliefate

(circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici vezicule, papule, cruste;
examenul micologic evidențiază filamente miceliene lungi.
Care este cel mai probabil diagnostic:
Candidoza
Rubromicoza (tinea corporis)
Psoriazis
Pitiriazis rozat Gibert
Aspectul lezional caracteristic pentru Tinea corporis (herpesul
circinat):
0 plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și
lichenificate central, asociate de prurit intens;
1 plăci maculo-papuloase, ovolare, acoperite central de
scuame fine, aderente, ca foița de țigară, la periferie
remarcându-se de un guleraș scuamos mai evident;
2 plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de
scuame lamelare, ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv);
3 plăci eritematoase, rotund-ovolare, bine delimitate, acoperite de scuame aderente, cu
marginile papulo-veziculoase reliefate;
4 plăci eritemato-papuloase, deprimate central și marcate periferic (aspect în cocardă).
Metodele diagnostice informative în Tinea capitis

supurativă:
Examinare în lampa Wood
Microscopie
Medii de cultură
Teste cutanate
Aprecierea fenomenului «faguri de miere»
16. Metodele diagnostice informative în Tinea corporis:

0 Examinare în lampa Wood
1 Microscopie
2 Medii de cultură
3 Proba cu iod
4 Diascopie
Indicați speciile de dermatofiţi zoofili ce produc Tinea

facies la copii:
0 Microsporum canis
1 Microsporum ferrugineum
2 Microsporum audouini
Agenții patogeni în Tinea pedis:
2 Trichophyton mentagrophytes interdigitalis
3 Epidermophyton floccosum
Indicați speciile de dermatofiţi antropofili ce produc Tinea

corporis:
4 Trichophyton gypseum
Diagnosticul diferențial a Tinea capitis se face cu

0 Seboree
1 Sifilisul
2 Alopecia areată
3 Lupusul eritematos
Keratomicozele:
0 Epidermofiție
1 Microsporie
2 Tricofiție
3 Favusul
Levuroză:
1 Vitiligo
Metodele diagnostic informative în dermatofiții:
0 microscopie;
1 medii de cultură;
2 lampa Wood;
3 diascopie;
Expresiile clinice sugestive pentru Tinea capitis:

0 plăci alopecice cu piele intactă;
1 plăci alopecice, eritemato-scuamoase cu perii rupți;
2 plăci alopecice în «luminișuri»;
3 plăci alopecice pseudotumorale cu eliminarea perilor și
puroiului la presiune;
4 plăci alopecice сu cicatrici atrofice.
Agenți patogeni în Microsporia zooantropofilă:

1 Microsporum canis
2 Microsporum audoini
3 Microsporum nanum
26. Manifestările clinice sugestive pentru tricofiţia infiltrativ-purulentă:

Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase, cu contur policiclic
discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa scuamoasă, fenomene
inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame galbene in formă de farfurie
avand un miros neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci
Focare supurative, cu eliminarea firelor de păr, care afectează ariile păroase a scalpului şi
bărbii
27. Manifestările clinice sugestive pentru Kerion Celsi:
Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea părului
Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret scuamoase,
cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm de la emergenţă
Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-8
mm de la emergenţă
Leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu scuame
galbene in formă de farfurie avand un miros neplăcut comparat
cu cel al urinei de şoareci
bărbii
28. Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

A. Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără
afectarea părului
B. Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari,
discret scuamoase, cu contur policiclic discret, părul
rupt la 0-2 mm de la emergenţă
C. Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu
suprafaţa scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile,
părul rupt la 5-8 mm de la emergenţă
bărbii
29. Manifestările clinice sugestive pentru favusul scalpului:

Macule inflamatorii cu descuamaţie furfuracee, fără afectarea
părului
Plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret
scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2 mm
de la emergenţă
Plăci alopecice rotunde, bine delimitate, mari, cu suprafaţa
scuamoasă, fenomene inflamatorii variabile, părul rupt la 5-
8 mm de la emergenţă
bărbii
30. Semnele clinice de candidoză cutanată în pliuri:
Macule hipopigmentate pe fundal hiperpigmentat
Placi erozive, acoperite de cruste melicerice
Plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase
Plăci eritemato-scuamoase cu margini reliefate, bine
delimitate
Focare-fiice adiacente
Agentul patogen al epidermofiției plantare:

0 Microsporum audoini
2 Trichophyton mentagrophytes var. interdigitale
3 Epidermophyton floccosum
4 Trichophyton verrucosum
32. Agentul patogen al rubromicozei:

Trichophyton tonsurans
Trichophyton verrucosum
Trichophyton purpureum
Trichophyton schoenleinii
Trichophyton gypseum
33. Fungi cu artrospori ectotrix “microides”:
Trichophyton violaceum
Pityrosporum orbiculare
34. Agentul patogen ai microsporiei zooantropofile:

Microsporum audoini
Microsporum ferrugineum
Microsporum canis
Microsporum supgypseum
Microsporum gypseum
35. Agentul patogen al favusului:

Trichophyton mentagrophytes
Epidermophyton floccosum
36. Agentul patogen comun pentru Tinea cruris:

Microsporum audoini
Epidermophyton floccosum
37. Microscopia caracteristică în stomatită candidozică caracterizată prin plăci eritematoase,

edem, eroziuni şi depozit cremos:
Micelii (hife)
Pseudo-micelii (pseudo-hife)
Artrospori endotrix
Artrospori ectotrx
Cellule levurice inmugare
38. Semnele clinice de candidoză:
A. focare hipopigmentate, la periferie fundal hiperpigmentat;
focare erodate, macerate, la perifere cu epiderm detașat;
depuneri albicioase, cazeoase, initial ușor detașabile;
depuneri membranoase, hemoragice, inițial fixe;
focare-fiice adiacente.
39. Doza zilnică de grizeofulvină eficace în microsporia zooantropoifilă (mg/zi):

10-14;
15-25;
26-40;
41-60;
61-100.
40. Doza zilnică de grizeofulvină eficace în tricofiție

zooantropoifilă (mg/zi):
10-14;
15-25;
26-40;
41-60;
61-100.
41. Semnele clinice în stadiul de rezorbție al pitiriazisului versicolor:

macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
macule secundare hipopigmentate pe torace;
descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
42. Macule secundare hipopigmentate descuamative sunt caracteristice pentru:
Vitiligo
Pitiriazis versicolor
Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
Pitiriazis simplex
Nici unu din enumerate
43. Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul versicolor se face cu următoarele maladii:

Sifilisul secundar (rozeola)
Reacțiile post-medicamentoase
Rujeola
Nici unu din enumerate
44. Fungii endotrix:

Trichophyton violaceum
45. Fungii ectotrix:
Microsporum spp.
PEMFIGUS
0 Semnele clinice caracteristice pentru pemfigus vulgar:
Asboe-Hansen;
Nikolski;
„fenomenul de pară”;
Besnier-Mescerskii;
Auspitz.
0 Leziunile cutanate post-buloase în pemfigusul vulgar:

0 macula pigmentara;
1 eroziune;
2 crusta;
3 lichenificare;
4 tubercul.
1 Leziunile caracteristice pentru pemfigusul vulgar:

0 bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
1 evolutie excentrică a leziunilor;
2 lipsa cresterii periferice a leziunilor;
3 semnul Nikolsky pozitiv.
2 Semnele clinice caracteristice pentru pemfigusul foliaceu:

afectarea marcata mucoaselor;
bule flasce care apar pe un fundal eritematos;
bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
eroziuni de culoare roz-roşie cu lichid seros, abundent;
cruste lamelare subţiri (foi de hârtie) transformate in
pluristratificate.
0 Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul seboreic
(pemfigusul eritematos sau sindromul Senear-Uscher):
0 placarde roz-roşietice, cu limite clare;
1 bule flasce pe suprafata placardelor;
2 prezenta scuamelor, albicioase, uscate, greu detaşabile, cu
spini cornoşi pe suprafata placardelor;
3 afectarea feţei şi a scalpului, cu diseminarea ulterioară intesternal,
interscapular, pliuri mari şi alte segmente cutanate;
4 afectarea marcata mucoaselor.
1 Leziunile cutanate caracteristice pentru pemfigusul vegetant:

eruptii papilomatoase;
veziculo-bule flasce şi pustule;
afectarea mucoaselor;
semnul Nikolsky constant pozitiv;
localizarea preponderenta în jurul orificiilor naturale şi în pliurile
cutanate.
0 Semnele clinice sugestive pentru pemfigusul vegetant:

localizarea preponderentă in pliuri;
leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi
pustule;
prezenta depozitelor crustoase, cenuşie, sero- purulente pe
suprafaţa leziunilor, cu un miros fetid;
evoluţie severă, prognosticul nefavorabil;
semnul Nikolsky constant pozitiv.
0 Localizarea preponderentă a leziunilor cutanate în pliuri este caracteristică pentru

pemfigusul autoimun:
0 vulgar;
1 foliaceu;
2 eritematos;
3 vegetant;
4 nici unu din enumerate.
1 Afectarea mucoaselor este caracteristica pentru pemfigusul autoimun:

vulgar;
foliaceu;
eritematos;
vegetant;
nici unu din enumerate.
Testele informative pentru confirmarea diagnosticului în pemfigusul
autoimun:
0 Medii de cultura
1 Citodiagnostic Tzanck
2 DEM (doza eritematoasa minima )
3 Imunofluorescenţa directă şi indirectă
4 Examen histopatologic
11. Reperele diferenţiale ale pemfigusului vulgar (vs. foliaceu):

severitate mai pronunţată cu prognosticul nevavorabil;
clivaj acantolitic mai profund;
bule flasce care apar pe pielea si mucoasa aparent intactă;
bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand mucoasa, prezența scuamo-
crustelor pluristratificate;
severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil.
12. Reperele diferenţiale ale pemfigusului foliaceu (vs. vulgar):

severitate mai puțin pronunțată, prognosticul mai favorabil;
clivaj acantolitic mai superficial;
bule flasce care apar pe pielea și mucoasa aparent intactă;
bule flasce care apar pe un fundal eritematos, respectand mucoasa, prezența scuamo-
crustelor pluristratificate;
severitate mai pronunțată, prognosticul nefavorabil.
Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:
0 papula;
1 tubercul;
2 urtica;
3 bula;
14. Leziune primară caracteristică pentru pemfigus vulgar:

5 papula;
6 tubercul;
7 urtica;
8 bula;
9 pustula.
Revalența histopatologică a semnului Nicolsky în

pemfigus vulgar:
0 parakeratoză;
1 acantoză;
2 acantoliză;
3 spongioză;
4 granuloză.
Sediul clivajului în dermatita herpetiformă Duhring:

0 stratul cornos;
1 stratul granulos;
2 membrana bazală și vîrful papilelor dermice;
3 stratul spinos;
4 stratul reticular al dermei.
17. Testele informative în dermatita herpetiformă Duhring:

eozinofilie în bule și sânge;
imunofluorescența granulară de IgA în vîrful papilelor
dermice;
imunofluorescența de IgG în stratul malpigian al
epidermului;
testul Jadasson – pozitiv;
semnul Nicolsky – pozitiv.
Dematozele buloase cu clivaj în stratul spinos:
0 pemfigus foliaceu;
1 pemfigus vegetant;
2 pemfigus vulgar;
3 pemfigus seboreic;
Dematozele buloase cu clivaj în stratul granulos:

0 pemfigus foliaceu;
1 pemfigus vegetant;
2 pemfigus vulgar;
3 pemfigus seboreic;
Sediul clivajului în pemfigus seboreic:

0 stratul bazal;
1 stratul spinos;
2 stratul granulos;
3 stratul cornos;
4 membrana bazală.
Opțiunile tratamentului general în pemfigusul autoimun:
0 antibioticoterapie prelungită;
1 prednisolon în doze medii;
2 prednisolon în doze mari – până la 3mg/kg/zi;
3 citostatice;
4 plasmafereză.
22. Reperele diferențiale ale pemfigusului vulgar (vs.vegetant):

localizarea preponderentă în pliuri;
bule flasce diseminate pe piele și mucoasa aparent intactă;
semnul Nicolsky constant pozitiv;
leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule;
evoluție mai severă;
PIODERMITA
21. Indicați formă clinică de piodermie provocată de stafiloci:

Impetigo bulos
Impetigo contagios Tilbury-Fox
Foliculită
Perifoliculită
Nici unul din enumerate
22. Definiţia foliculitei:

Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la
imnodeprimaţi
Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul
pilos în toalitate
Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii,
survenind la bărbatul adult
Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare
apocrine
Infecţie foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză
23. Toate următoarele topicele sunt necesare pentru foliculită

cu excepție:
Dermatocorticoizi
Antiseptice
Antibiotice
Coloranți anilinici
Comprese calde
24. Inflamație supurativă foliculară, acută sau cronică

provocată de stafilococi se numește:
Impetigo Bockhard
Impetigo contagios Tilbury-Fox
Impetigo bulos
Foliculită
Perifoliculită
25. Indicați factorii predisposanți în inițierea

foliculitei bacteriene:
Pansamente ocluzive și macerația
Folosirea dermatocorticoizelor
Sindromul seboreic (pielea grasă și acne)
Epilarea des efectuată
26. Indicați stări favorizante în apariția piodermitelor:
A. Xeroza și pruritul
Scăderea imunității generale
Schimbări endocrine
Paraneoplazii
27. Stafilococia profundă:

Impetigo bulos
Impetigo Bockhard
Impetigo contagios
Ectima
Carbuncul
28. Posibile complicații tratamentului neadecvat

ale piodermei profunde cu localizare pe ceafă:
Erizipel
Flegmonă
Tromboză sinusului cavernos
Septicemia
29. Toate următoarele măsuri sunt necesare la bolnavii

cu furuncul antracoid
localizat pe ceafă excepție fiind:
Internarea
Antibioticoterapia
Aplicarea compreselor calde
Aplicarea dermatocorticoizilor
Intervenție chirurgicală
0 Infecție cutanată superficială, frecventă la copii, bine

răspunde la un tratament topic antibacterian:
0 Herpes simplex
1 Impetigo streptococic contagios
2 Foliculitele
3 Sicozis vulgar
4 Psoriazis
31. Cheilita angulară caracterizată prin placi erozive
acoperite de cruste melicerice este provocată de:
5 Candida
6 Streptococul
7 Treponema pallidum
8 Stafilococul
9 Virus herpes simplex
Placi erosive la nivelul comisurilor bucale, acoperite de

cruste melicerice sunt caracteristice pentru:
0 Herpes simplex
1 Impetigo streptococică
2 Foliculitele
3 Sicozis vulgar
4 Psoriazis
33. Toate următoarele topicele sunt eficace în cheilita

angulară cu excepție:
Coloranți anilinici
Sprai-uri cu antibioticele
Pomezi antibacteriene
Dermatocorticoizi
Comprese calde
34. Definiţia cheilitei angulare:

Infecţie streptococică la nivelul comisurilor bucale
Infecţie piogenică profundă a pielii, caracterizată prin
formarea de ulceraţii acoperite cu cruste presate aderente
Infecţie bacteriană a dermului şi ţesutului subcutanat
superficial, cu margini bine delimitate
Infecţie cutanată superficială buloasă (flictenă)
Inflamaţie cu exudaţie, crustificare şi fisuri în profunzimea
pliurilor
35. Diagnosicul diferențial al impetigo-ului

contagios se face cu:
Impetigo-ul Bockhard
Impetigo-ul bulos
Herpesul simplex
Tinea facies
Erupţiile postmedicamentoase
36. Indicați formele clinice de streptococii cutanate:
0 Cheilita angulară
1 Impetigo streptococic contagios
2 Sicozis vulgar
3 Erizipel
În hidrosadenită supurativă sunt atacate:

0 Glandele sudoripare apocrine
1 Glandele sudoripare eccrine
2 Glandele sebacee
3 Toate enumerate
38. Diagnosticul diferențial a hidrosadenitei

supurative se face cu:
Carbunculul
Scrofulodermă
Actinomicoză
Intertrigo-ul candidozic
Foliculitele și perifoliculitele
39. Definiţia hidrosadenitei:

Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
O stafilococie acută, superficială şi contagioasă caracterizată prin bule mari, flasce care se
deschid rapid, lasând suprafeţele erozive şi acoperându-se de cruste galbene melicerice se
numește:
0 Erizipel
1 Impetigo bulos
2 Impetigo contagios
3 Ectima
4 Nici unul din enumerate
41. Semnele clinice caracteristice pentru impetigo bulos stafilococic:

0 Veziculele dispuse circinat
1 Bule mari, flasce, superficiale situate pe
tegument eritematos
2 Bule mari, aflate sub tensiune pe tegument
normal
3 Cruste galbene melicerice
4 Fragilitatea tegumentară
Piodermia caracterizată prin bule mari, flasce, superficiale situate pe tegument eritematos,
cruste galbene melicerice, arii erodate, associate de febră, starea generală gravă se numește:
0 Pemmfigus epidemic nou-născuților
1 Pemfigus vulgar
2 Epidermoliza buloasă
3 Eritrodermia Brocq
4 Eritrodermia Ritter von Rittersheim
43. Dermo-epidermită acută produsă de streptococul se numește:

Eritrasma
Erizipel
Eritrodermia
Eritroza fieții (rozacea)
Eczema
44. Placard eritemato-edematos delimitat de un halou periferic în «pata de ulei» sau «limbi
de foc» este caracteristic pentru:
Tinea facies
Erizipel
Eritem fix
Dermatita de contact
Dermatita (eczema) atopică
45. Care din următoarele semnele clinice sunt

caracteristice pentru erizipel:
Debut acut, febră, frisoane
Placard eritemato-edematos delimitat de un halou
periferic în «pata de ulei» sau «limbi de foc»
Localizarea preponderantă pe gambă sau față
Limfedem cronic, elefantiazis după mai multe
recidive
0 Inflamație foliculară profundă, supurativă, recurentă a

bărbii și mustății se numește:
1 Osteofoliculita
2 Sicozis vulgar
3 Sicozis parazitar
4 Furuncul
5 Carbuncul
47. Infecție piogenică profundă a pielii, caracterizată prin formarea

de ulcerații acoperite cu cruste presate aderente se numește:
Impetigo Bockhard
Impetigo contagios
Impetigo bulos
Ectima
Rupia
48. Factorii favorizanți în dezvoltarea ectimei piogenice:
Starea imuno-deficitară
Plăgile superficiale
Deficienţele metabolice
Igiena deficitară
49. Diagnostic diferențial al ectimei streptococice se face cu:

Ectima sifilitică
Ectima scabioasă
Ectima posttraumatică
Rupia
Impetigo
50. Infecţie piococică foliculară şi perifoliculară cu evoluţie spre necroză

se numește:
Osteofoliculita
Sicozis stafilococic
Sicozis parazitar
Furuncul
Ectima
51. Definiţia furunculului:

Maladie supurativă, cronică, granulomatoasă, se întâlneşte la imunodeprimaţi
Inflamaţie supurativă subacută sau cronică, afectează foliculul pilos în totalitate
Inflamaţie foliculară profundă, subacută, a bărbii şi musteţii survenind la bărbatul adult
Afecţiune inflamatorie recurentă a glandelor sudoripare apocrine
52. Afecţiune inflamatorie piococică recurentă a glandelor sudoripare
se numește:
Carbunculul
Scrofulodermă
Actinomicoză
Intertrigo-ul
Hidrosadenita
Algoritmul de tratament topic a hidrosadenitei

în stadiul de infiltrație:
Dematocorticoizi
Keratoplastice
Carenți de frecvență înaltă
Comprese umede calde
0 Algoritmul de tratament topic în stadiul de infiltrație a

furunculului:
Dematocorticoizi
Keratoplastice
Comprese umede calde
Comprese umede reci
0 Algoritmul de tratament topic la deschiderea

furunculului:
Soluții hipertonice
Soluții dezinfectante
Dematocorticoizi
Masaj
Piodermita cu etiologie primară stafilococică:

ectima;
erizipel;
eritrasmă;
foliculită superficială;
impetigo contagios.
PSORIAZIS
Leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi

confluarea, acoperite de scuame lamelare la detașarea cărora
se constată semnul Auspitz sunt caracteristice pentru:
sifilis;
psoriazis;
lichen plan;
scabie;
J. tinea.
Depresiuni punctiforme și onicogrifoză este caracteristică pentru afectarea unghială în:

0 sifilis;
1 psoriazis;
2 lichen plan;
3 microsporie;
4 nici una din enumerate.
78. Leziune principala în psoriazis:

pustula;
papula;
macula;
urtica;
vezicula.
Indicați stadiul evolutiv pentru psoriazis în care se
constată formarea placardelor prin creşterea periferică și
confluarea papulelor:
avansare;
stagnare;
regresiune;
remisiune;
nici unul din cele enumerate.
Semnul clinic caracteristic pentru psoriazis vulgar:

0 Wickham;
1 Jadasson;
2 Auspitz;
3 Baltzer;
4 Besnier-Mescersky.
Semnele clinice sugestive pentru psoriazis în stadiul de

regresiune:
triada psoriazică negativa;
inălbirea centrală a leziunilor;
creşterea periferică şi confluarea leziunilor;
apariţia leziunilor noi;
semnul Pilnov pozitiv.
Semnele sugestive pentru papulele în lichen plan:

culoarea roşu-violacee;
contur poligonal;
prezența pe suprafata reţelei albicioase si luciu;
ombilicata central;
prezența gulerașului periferic Biett.
Semnele clinice sugestive pentru eritrodermia psoriazică

umedă și edematoasă:
alterarea stării generale, limfadenopatie, prurit intens;
insule de piele intactă;
leziuni infiltrative, edematoase (uneori, exudative)cu
descuamarea in lambouri;
modificări unghiale severe şi alopecie difuză;
prognosticul favorabil.
Topografia preferenţială a leziunilor cutanate în
psoriazisul vulgar:
scalp;
mucoase;
feţele de flexie ale articulaţiilor mari;
feţele de extensie ale articulaţiilor mari;
regiunea lombo-sacrala.
Apariţia leziunilor tipice de lichen plan în locul unui

traumatism cutanat poartă denumirea fenomenului:
0 Koebner;
1 Wickham;
2 Auspitz;
3 Baltzer;
4 Nicolsky.
Papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee,

poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate central,
cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare sunt caracteristice pentru:
0 psoriazis;
1 lichen plan;
2 sifilis;
3 bazaliom;
4 sarcomul Kaposi.
Diagnosticul diferential leziunilor cutanate în lichen

plan se face cu urmatoarele maladii:
A. psoriazis;
B. sifilisul;
C. veruci; D.
prurigo; E.
rozacea.
Afectarea tipica a mucoasei bucale caracterizată prin

noduli mici (2 mm), cu aranjament bizar de reţea
(network), frunză de ferigă, sau în plăci, acoperite cu
depuneri alb-gri este caracteristică pentru:
Candidoza
Lichenul plan
Sifilisul
Leucoplazie
Nici una din cele enumerate
Topicele care provoacă eritrodermie psoriatică:
Antralină
Gudroane
Keratolitice de concentraţie mare
Dermatocorticoizi
Eritrodermia se observă în următoarele dermatoze:

0 Psoriazis
1 T-limfom
2 Ichtioza vulgară
3 Lichenul plan
4 Sclerodermia
Leziunea principală pentru psoriasis vulgar: A.

nodozitate;
B. papula;
C. urtica;
D. tubercul;
E. pustula.
0 Topicele contraindicate în stadiul de

acutizare psoriazisului:
0 dermatocorticoizi;
1 acidul salicilic 1-2%;
2 acidul salicilic 5-10%;
3 uree 10-20%;
4 cignolina.
Lungimea de undă UVB în tratamentul psoriazisului:

210-230 nm;
240-280 nm;
290-320 nm;
320-400 nm;
410-450 nm.
Prin gratajul metodic Brocq al scuamelor de pe leziunile psoriatice
se evidenţiază apariţia unei sângerări punctiforme care se numește
fenomenul:
Wickham
Koebner
Baltzer
Nicolsky
Hardy
0 Diagnosticul diferențial a leziunilor psoriatice cu

localizare pe scalp (corona psoriatică) se face cu
1 Tinea capitis
2 Alopecia areată
3 Sclerodermie
Dermatoză cu leziuni primare de papule pruriginoase, de culoare

roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase, ombilicate
central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham),
localizate cu predilecţie pe partea flexorie a membrelor
superioare:
0 Lichenul plan
1 Psoriazisul
2 Sarcomul Kaposi
3 Molluscum contagios
Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul vulgar:
0 leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos (Biett);
1 leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de
scuame lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
2 papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
ombilicate central, cu o rețea albicioasă pe suprafața (semnul Wickham), localizate cu
predilecţie pe partea flexorie a membrelor superioare;
98. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:

leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie),
leziunile papuloase, simetrice, cu creşterea periferică şi confluarea, acoperite de scuame
lamelare la detașarea cărora se constată semnul Auspitz;
papule pruriginoase, de culoare roşu-violacee, poligonale, plate, netede şi lucioase,
toate cele enumerate;
99. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru psoriazisul vulgar:
Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru lichenul plan:

Durata medie de realizare a reacţiei Köbner în
psoriazis:
0 Câteva ore
1 24 ore
2 1-3 zile
3 7-9 zile
4 20-30 zile
Testul clinic sugestiv pentru lichenul plan:

0 Nicolsky
1 Jadasson
2 Baltzer
3 Wickham
4 Rumpell-Leede-Koncealovsky
SCABIE
57. Papule și vezicule perlate situate «perechi» asociate de prurit

sever nocturn sunt caracteristice pentru:
Lichenul plan
Psoriazis
Scabie
Eritemul polimorf
Nici unul din cele enumerate
58. Papule și vezicule perlate situate «perechi» la nivelul

palmelor și plantelor la copii sub 1 an, asociate de prurit sunt
caracteristice pentru:
0 Psoriazis
1 Scabie
2 Epidermoliza buloasă
3 Lichenul plan
4 Tinea pedis
Indicați topicele eficiente în scabie la copii sub 10 ani:

0 Benzil benzoatul
1 Permetrina
2 Lindan
3 Malathion
4 Sulful
60. Indicați topicele eficiente la adulți:
Permetrina
Lindan
Malathion
Crotamiton
Gudron
61. Zonele de afectare preferențială în scabie la adulți:

spațiile interdigitale ale mâinilor;
palme și plante;
față;
abdomen;
fese și coapse.
62. Leziunile caracteristice pentru scabie:

papule plate, poligonale, strălucitoare, ombilicate;
papule și vezicule grupate;
papule și vezicule situate «perechi»;
papule perlate, emisferice, ombilicate;
papule plate, keratozice.
63. Indicați dermatoză frecvent complicată de piodermie:

Lichenul plan
Scabie
Sclerodermie
Psoriazisul
Nici una din cele enumerate
64. Complicațiile frecvente în scabie:

piodermizare;
eczematizare;
hipertricoză;
nici una din cele enumerate;
toate cele enumerate.
Semnul caracteristic în scabie la nivelul
articulaţiilor:
0 Hardi
1 Wickhem
2 Auspitz
3 Nikolskii
4 Jadasson
TBC
Indicați formă clinică a tuberculozei cutanate cu o evoluție benignă la persoanele imunizate

care se constată prin infectare exogenă, mai frecvent urmată de o traumă:
0 şancrul tuberculos;
1 tuberculoza verucoasă;
2 tuberculoza miliară acută;
3 lupus vulgar;
4 scrofuloderma
Indicați formă clinică a tuberculidei care reprezintă o reacţie imuno-

alergică cutanată la produşi micobacterieni în circulaţia sanguină și
se caracterizează prin noduli centrate de necroză, ulceraţii
crateriforme, cicatrici varioliforme:
0 lichenul scrofulos;
1 tuberculoza papulo-necrotică;
2 eritemul indurat Bazin;
4 tuberculoza miliară acută.
Indicați formă clinică a infecției micobacteriene pătrunsă în piele prin continuitate din
ganglionii limfatici afectaţi sau prin cale limfatică pentru care sunt caracteristice cicatrici
neregulate, retractate, vicioase, însoţite de aderenţe fibroase produse în urmă rezorbției
nodozitățiilor situate de predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi latero-cervicală:
0 tuberculoza miliară acută;
1 lupus vulgar;
2 scrofuloderma;
Datele sugestive pentru scrofulodermă:
0 se produce prin cale hematogenă;
1 frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
2 localizarea de predilecţie în regiunea cervico-maxilară şi latero-
cervicală;
3 inflamaţia similară unui „abces rece”;
4 cicatrici neregulate, retractate, vicioase, însoţite de aderenţe
fibroase.
Semnele clinice sugestive pentru lupusul vulgar:

0 localizarea predilectă a leziunilor este faţa (nas, obraji,
urechi) şi gâtul;
1 plăci constituite din tuberculi cu suprafaţa netedă şi
lucioasă;
2 semnul „jeleului de mere” pozitiv;
3 semnul Pospelov (de “prăbuşire” a sondei) negativ;
4 evoluție îndelungată cu apariția leziunilor de recidivă în
locul cicatricei vechi.
Semnele sugestive pentru lichen scrofulozorum:

0 o variantă tipică a tuberculozei cutanate;
1 evoluţie benignă;
2 frecvență înaltă la copii şi adolescenţi;
3 papule perifoliculare, miliare, centrate de o mică pustulă,
scuamă sau crustă, fără tendință spre confluare,
asubiective;
4 hipopigmentări sau cicatrici punctiforme rezorbtive.
0 Semnele sugestive pentru eritemul indurativ

Bazin: A. o formă de tuberculoză cutanată tipică;
B. frecvență înaltă la sexul feminin;
C. localizarea leziunilor predilectă pe gambe;
D. erupții nodulare, hipodermice, puţin dureroase; E.
atrofie cicatriceală finală.
Semnele sugestive pentru ulcerul tuberculos:
0 o formă progresivă, multibacilară la nivelul joncţiunii
muco-cutanate;
1 frecventă la pacienţii cu tuberculoză internă avansată şi
reactivitate scăzută sau anergie la bacilul Koch;
2 contaminarea prin cale hematogenă;
3 ulcere, dureroase, margini moi şi festonate, funful cărora este acoperit de granulaţii
miliare roşie-gălbuie (Trelat);
4 exulcerație cu un aspect strălucitor, indolor, baza cartonată, culoarea roșie-aramie,
marginile estompate.
Semnele sugestive pentru lepră tuberculoidă:

0 evoluție benignă;
1 contagiozitate scăzută;
2 macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine
conturate, de culoare discret eritematoasă sau
hipopigmentată;
3 tubercule şi nodozităţi indolore;
4 scăderea sensibilităţii dolore, termice şi tactile.
Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră tuberculoidă:

0 unice, dipuse asimetric;
1 macule şi plăci cu marginile uşor ridicate şi bine conturate, de culoare discret
eritematoasă sau hipopigmentată;
2 plăci hiperkeratozice, simetrice, acoperite de
scuame lamelare, ușor detașabile, semnul Auspitz
pozitiv;
3 extensie excentrică centrifugă a leziunilor;
4 căderea firelor de păr, dereglarea funcţiei a
glandelor sudoripare şi sebacee în focare.
O formă instabilă a leprei caracterizată prin erupţiie cutanate
polimorfe, variabile la număr, prezentate de macule şi plăci
inelare cu marginile slab conturate şi cu centrul deprimat,
diminuarea moderată al sensibilităţii se numește lepră:
0 borderline;
1 lepromatoasă;
2 tuberculoidă;
3 borderline- tuberculoidă;
4 borderline- lepromatoasă.
12. Leziunile cutanate caracteristice pentru lepră lepromatoasă:

0 tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-
elastică cu evoluție spre ulcerație și cicatrizare;
1 hiperfuncţia glandelor sebacee;
2 hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului la
nivelul arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale cu
respectarea scalpului;
3 un aspect caracteristic de “facies leonin”;
4 alopecia areată.
Datele sugestive pentru lepra lepromatoasă:

0 evoluție gravă;
1 contagiozitate sporită;
2 hipofuncţionalitate a glandelor sebacee;
3 hipofuncţia a glandelor sudoripare şi căderea părului la
nivelul arcadelor supraorbitale şi alte zone faciale cu
respectarea scalpului;
4 tubercule şi nodozităţi indolore, de consistenţă dur-
elastică cu evoluție spre ulcerație și cicatrizare.
14. Semnul „jeleului de mere” la diascopie leziunelor cutanate (tubercule) este caracteristic
pentru:
Lupus eritematos
Lupus vulgar
Sifilis tertiar
Lepra
Tricofitie
0 Durata monitorizării postterapeutice în lepra lepromatoasă:
0 1 an;
1 2 ani;
2 3 ani;
3 4 ani;
4 5 ani.
1 Durata tratamentului în lepra lepromatoasă:

0 1 lună;
1 3 luni;
2 6 luni;
3 1 an;
4 2 ani.
2 Durata monitorizării postterapeutice în lepra tuberculoidă:

0 1 an;
1 2 ani;
2 3 ani;
3 4 ani;
4 5 ani.
3 Durata tratamentului în lepra tuberculoidă:

0 1 lună;
1 3 luni;
2 6 luni;
3 1 an;
4 2 ani.
SIFILIS
Indicați stadiul al sifilisului dobândit în care se observ leziunile papuloase palmo-plantare:

0 primar;
1 latent recent;
2 secundar;
3 terțiar;
4 latent tardiv.
Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase lenticulare cu localizare indicată se face cu
0 Psoriasis
1 Lichenul plan;
2 Lichenul simplex
3 Prurigo
4 Tinea mannum
Leziunile papuloase lenticulare, reliefate, emisferice, de culoare roșie-inchisă (arămie), dure la

palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș
scuamos (Biett) sunt caracteristice pentru următoarea
maladie:
0 Psoriazis
1 Lichen plan
3 Lichen simplex
4 Prurigo
Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:

0 aspect strălucitor;
1 dureros;
2 baza cartonată;
3 culoarea roșie-aramie;
4 marginile ușor ridicate.
Expresii clinice ale alopeciei sifilitice:

0 plăci alopecice (rărirea părului), margini rău delimitate, tegumentul neschimbat, cu un
aspect neregulat asemănător cu "stofa mâncată de molii";
1 plăci alopecice lipsite complet de păr, margini bine delimitate, ovolar-rotunde,
tegumentul neschimbat, ,,semn de exclamare” pozitiv;
2 plăci alopecice rotunde, unice, cu suprafața scuamoasă,
părul rupt la 5-8mm de la emergență, hiperkeratoză
foliculară pronunțată;
3 plăci alopecice mici, rotunde, multiple, cu suprafața
scuamoasă, părul rupt la 0-2mm de la emergență;
leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu
scuame galbene in formă de farfurie avand un miros
neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.
0 Papulele lenticulare care prin rezorbție formează un
guleraş descuamativ periferic, "gulerul lui Biett", sunt
caracteristice pentru:
A. Psoriazis
B. Lichen plan
C. Lichen scrofulozorum
D. Sifilisul secundar
E. Lepra
Manifestările sugestive cutaneo-mucoase pentru sifilis congenital al

nou-născutului sunt:
pemfigusul palmo-plantar al nou născutului;
infiltraţia Hohsinger;
rinita sau coriza sifilitică;
sifilidele papuloase;
eritrodermia Ritter von Rittersheim
0 Papule, caracterizate prin plăci depapilate sau depozite

aderente, limba luând aspect de "plăci în livadă cosită", sunt
observate în sifilisul:
A. primar seronegativ;
B. primar seropozitiv;
C. secundar;
D. latent;
E. terțiar.
0 Diagnosticul diferențial al sifilidelor papuloase în colțul gurii

se face cu următoarele maladii:
A. Candidoză
B. Streptococie cutanată
C. Herpesul simplex
D. Nici una din cele enumerate
E. Toate cele enumerate
Indicați o variantă al sifilidelor papuloase la nivelul palmo-plantar:

A. miliare;
B. lenticulare;
C. numulare;
D. condiloamele late;
E. condiloamele acuminate.
Aspectul lezional al rozeolei sifilitice:
0 macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins, cu
diametrul de 5-15 mm, nereliefate, fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la
vitropresiune, localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale);
1 placă heraldică pe trunchi, urmată de macule fiice roșie, localizate de-a lungul liniilor
Langher, acoperite de scuame fine cu aspect de foaie de ţigară;
2 plăci eritemato-scuamoase, ovale sau rotunde, bine delimitate, cu marginele reliefate
(circinate), cu marginea activă de creştere și acoperită de mici vezicule, papule,
cruste;
3 plăci eritematoase, rotund-ovolare , descuamative și lichenificate central, asociate
de prurit intens;
4 plăci maculo-papuloase, rotund-ovolare, acoperite de scuame lamelare,
ușor detașabile (semnul Auspitz pozitiv).
Macule eritematoase, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins, nereliefate,

fără descuamaţie, nepruriginoase, dispăr la vitropresiune, localizate predominant pe torace
(feţele antero-laterale) este caracteristic pentru sifilis:
0 Primar
1 Secundar
2 Latent recent
3 Latent tardiv
Manifestările clinice caracteristice pentru rozeola sifilitică:

0 macule vasculare, rotund-ovalare, culoare de la roz-pal până la roşu-aprins,
nereliefate, fără descuamaţie, dispăr la vitropresiune;
1 localizate predominant pe torace (feţele antero-laterale)
2 lipsa semnelor subiective;
3 testul Baltzer negativ;
4 testul Wickhem pozitiv.
14. Sediul histologic incipient de formare a sifilidelor papuloase:
A. epidermul subcorneal;
5 epidermul suprabazal;
6 dermul papilar;
7 dermul reticular;
8 hipoderm.
Varietăți de angina sifilitică:

0 eritematoasă;
1 papuloasă;
2 veziculoasă;
3 buloasă;
4 urticariană.
Manifestările clinice caracteristice pentru adenopatia sifilitică:

0 apare la 7-8 zile de la instalarea siflomului primar;
1 este regională şi, de regulă, unilaterală;
2 ganglionii afectaţi sunt măriţi în volum, dur-elastici, neaderenţi între ei și indolori la
palpare;
3 tegumentul adiacent nu este schimbat;
4 evoluţia lentă şi îndelungată cu apariţia unor cicatrici neregulate, retractate, vicioase,
însoţite de aderenţe fibroase.
Goma sifilitică este caracteristică pentru sifilisul:

0 Primar
1 Secundar
2 Terțiar
3 Congenital
4 Latent
Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:
0 grupate;
1 serpiginoase;
2 en nappe;
3 pitice;
19. Variantă ai sifilidelor tuberculoase:

grupate;
serpiginoase;
en nappe;
pitice;
20. Varietăți ale sifilidelor tuberculoase:

grupate;
serpiginoase;
en nappe;
pitice;
21. Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:

A. papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată, erodată şi
zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
B. formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea cefalica,
periorificial, regiunea bărbii;
leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
crustoase, cenuşie, sero-purulente, cu un miros fetid, localizate preponderent în pliuri;
plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor, focare-fiice
adiacente.
Diagnosticul diferențial al condiloamelor late sifilitice se face cu următoarele maladii:
0 Сondiloamele acuminate
1 Varicii hemoroidali
2 Șancrul moale
3 Pemfigusul vegetant
4 Psoriazisul
23. Leziunea primară ce reprezintă

condiloamele late luetice:
5 maculă;
6 bulă;
7 nodozitate;
8 tubercul;
9 papula.
Sifilidele pustuloase profunde:

0 ectima sifilitică;
1 rupia sifilitică;
2 acne syphilitică (acneiforme);
3 varicella syphilitică (varilioliforme);
4 impetigo syphilitică (impetiginoase).
Papulo-pustule, ce necrotizează în partea centrală, dând ulceraţii acoperite de cruste

concentrice, pluristratificate, cu o evoluţie lentă şi rezorbție prin formarea cicatricei
observate la bolnavi cu sifilis secundar imunodeprimați se numește:
Formațiuni de tip pustulos, situată pe un fond infiltrativ, lipsită de semne inflamatorii,

acoperită de crustă pluristratificată, se videcă fără cicatrici, observată în sifilis secundar la
bolnavi imunodeprimați se numește:
ectima sifilitică;
rupia sifilitică;
acne syphilitică (acneiforme);
varicella syphilitică (varilioliforme);
impetigo syphilitică (impetiginoase).
Pupulo-pustule localizate pe faţă şi regiunea posterioară a trunchiului,
aparute în fazele tardive ale sifilisului secundar şi manifestate sub
forma unor proeminenţe dispuse la nivel folicular se numesc:
Datele sugestive pentru sifilisul primar:

0 șancrul dur;
1 limfadenită regională (satelită);
2 prezența Treponemei pallidum în materialul recoltat;
3 teste serologice pozitive;
4 rozeola sifilitică.
Manifestările clinice sugestive pentru anghina

eritematoasă sifilitică:
asimptomatică subiectivă;
semne generale pronunţate (febră, frisoane,
fatigabilitate);
leziuni eritematoase bine conturate;
papule erozive;
voce nazonată şi disfonie.
30. Varietățile clinice de alopecie sifilitică:

în luminișuri;
difuză;
seboreică;
areată;
ofiazică.
31. Expresia clinică sugestivă pentru rozeola sifilitică:
macule vasculare neinflamatorii (telangiectazii) ;
macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 mm;
macule vasculare inflamatorii cu diametrul de 5-10 cm;
macule hemoragice;
macule discromice.
Ariile elective de localizare a rozeolei luetice:

0 faţă;
1 ariile genitale;
2 palme şi plante;
3 pliurile mari
4 trunchi şi flancuri
Manifestările clinice sugestive pentru tuberculul luetic:

0 leziuni dure, asimetrice, tendinţă la extindere periferică;
1 cicatrici “imperfecte” cu tuberculi de recidivă;
2 semnul de vitropresiune “marmelada de mere” - pozitiv;
3 chenar cu perle epiteliomatoase;
4 anestezie termică locală.
Expresia histopatologică a sifilidelor tuberculoase:
A. microabscese epidermale cu neutrofili;
B. microbscese epidermale cu limfocite;
C. infiltrate perivasculare eozinofilice;
D. granulom;
E. fibrom.
Expresia clinică a leucomelanodermiei sifilitice:

A. infiltrate papuloase pe organele genitale;
B. papule erozive pe mucoase;
C. macule primare hipopigmentate cu halou
hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa axilară;
D. macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat
pe gât, trunchi şi fosa axilară;
E. macule hipopigmentate pe torace, discret scuamoase,
pozitive în proba Baltzer.
Semnele clinice caracteristice pentru leucomelanodermie sifilitică:

0 macule primare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
1 lipsa descuamării, testul Baltzer negativ;
2 macule secundare hipopigmentate cu halou hiperpigmentat pe gât, trunchi şi fosa
axilară;
3 macule secundare hipopigmentate pe torace;
4 descuamarea discretă, proba Baltzer pozitivă.
Macule primare hipopigmentate netede sunt caracteristice pentru:
0 Vitiligo
2 Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru sifilisul secundar:

dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos
(Biett);

dure la palpare, indolore, infiltrate, înconjurate de un guleraș scuamos
(Biett);
Manifestările clinice caracteristice pentru condiloma lată:
0 papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată,
erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
1 formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de
diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
2 formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
3 leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
4 plăci eritemato-erozive, macerate cu depozite alibicioase la nivelul pliurilor, focare-
fiice adiacente.

0 papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată,
erodată şi zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
1 formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de
diferite mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
2 leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
Manifestările clinice sugestive pentru șancrul dur sifilitic:

0 aspect strălucitor;
1 dureros;
2 baza cartonată;
3 culoarea roșie-aramie;
4 marginile ușor ridicate.
Șancrul dur – formele clinice atipice:
0 Șancrul amigdalian
1 Șancrul panariciu
2 Edemul indurativ
3 Fagedismul
4 Edemul infiltrativ
Diagnosticul diferențial rozeolei sifilitice se face cu următoarele maladii:

2 Reacțiile post-medicamentoase
3 Rujeola
TUMORILE
5 Semnele clinice sugestive pentru bazaliom:

noduli indurați translucizi;
margine perlate ale ulcerațiilor;
metastaze precoce în ganglionii limfatici regionali;
metastaze precoce la distanță;
telangectazii.
Substratul histologic de dezvoltare a bazaliomului:

membrane bazală;
celule germinative;
celule spinoase;
celule granuloase;
cellule cornoase.
Formă clinică de bazaliom:

nodular;
plan-cicatricial;
ulceros (ulcus rodens);
vegetant;
pagetoid.
Formă clinică de bazaliom:

nodular;
plan-cicatricial;
ulceros (ulcus rodens);
vegetant;
pagetoid.
0 Localizarea de elecție a bazaliomului:
A. mucoase;
B. semimucoase;
C. membre superioare și inferioare;
D. față și scalp;
E. palme și plante.
Formă clinică de spinaliom:

ulcero-vegetantă;
nodulară;
keratozică;
plan-cicatricială;
conopidiformă.

ulcero-vegetantă;
nodulară;
keratozică;
plan-cicatricială;
conopidiformâ.

ulcero-vegetant;
nodular;
keratozic;
plan-cicatricial;
conopidiform.
0 Localizarea de elecție a spinaliomului:

A. mucoase și semimucoase;
B. față;
C. membre superioare și inferioare;
D. palme și plante;
E. trunchiul.
Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă
clasică:
afectare preponderentă a femeilor;
macule eritematoase care dispar la vitropresiune;
distribuție la extremități;
noduli emisferici, netede, roşie-violacei sau
violaceu-brune;
extindere lentă.
Varietăți de sarcomul Kaposi:

europeană (clasică sau sporadică);
africană (endemică);
iatrogenă (numită şi post-transplant);
epidemică (sidatică);
Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă epidemică:

A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi; B.
extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în
profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale; D.
evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.
0 Geneza angioreticulozei Kaposi:

micotică;
dismetabolică;
toxico-alergică;
neoplazică;
endocrină.
Geneza micozisului fungoid:

micotică;
dismetabolică;
endocrină;
toxico-alergică;
neoplazică.
Debutul micozisului fungoid prin noduli şi tumori apărute
pe pielea sănătoasă este caracteristică pentru formă clinică:
Alibert-Bazin
Hallopeau-Besnier
Vidal-Brocq
Kaposi
E. Nici una din cele enumerate
Datele sugestive pentru sarcomul Kaposi, formă

epidemică:
A. leziunile au sediul pe extremitatea cefalică şi trunchi; B.
extinderea rapidă a leziunilor pe suprafaţă și în
profunzime;
C. manifestările cutaneo-mucoase asociate de cele viscerale; D.
evoluție lentă;
E. mucoasele intacte.
17. Tumorile maligne cutanate:

bazaliom;
spinaliom;
melanom;
papilom;
keratoacantom.
VASCULITE
Tipul comun al reacției de hipersensibilizare în urticaria
vasculitică:
0 tipul I;
1 tipul II;
2 tipul III;
3 tipul IV;
4 nici unul din cele enumerate.
Semnele clinice sugestive pentru eritemul nodos acut:

0 apariţia rapidă a nodozităților pe un fond de edem;
1 localizarea frecventă pe gambe;
2 asocierea cu febra, astenie, cefalee, artralgie;
3 este precedată de răceală, tonzilită;
4 evoluție spre ulcerare și recidive.
Localizarea de elecție a leziunilor în purpura Schonlein-Henoch:

0 suprafața de flexie a extremităților;
1 suprafața de extensie a extremităților;
2 palme și plante;
3 față;
Urticaria vasculitică este angiită:

0 dermală;
1 dermo-hipodermală;
2 hipodermală;
3 epidermală;
Angiita hipodermală:
0 purpura Schonlein-Henoch;
1 eritem nodos;
2 vasculita urticariană;
3 boala Gougerot-Ruiter;
4 boala Schamberg.
Localizarea electivă a leziunilor în boala Gougerot-Ruiter:
0 membre superioare;
1 membre inferioare;
2 față;
3 palme și plante;
4 mucosae.
Caracteristicele comune ale leziunilor cutanate în boala

Gougerot-Ruiter:
0 simetrice;
1 asimetrice;
2 polimorfe;
3 monomorfe;
4 liniare.
Esența patologică a eritemului nodos:

0 angioneuroză;
1 angiopatie;
2 angioorganopatie;
3 neoplazie vasculară;
4 nici unul din cele enumerate.
Leziunea esențială pentru eritem nodos:

0 bula;
1 papula;
2 urtica;
3 nodozitate;
4 tubercul.
10. Mecanismul patogenetic esențial în vasculite:

endocrin;
ereditar;
imuno-alergic;
neoplazic;
neurogen.
VIRALE
Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane (tipurile 1, 2, şi 4) și

caracterizată de papule rotund-ovalare, bine delimitate, cu suprafaţa keratozică, de culoarea
pielii sau gri-cenuşie, localizate frecvent pe dosul mainilor/degetelor, subiectiv
asimptomatice:
0 veruca plană;
1 veruca filiformă;
2 condilom acuminat;
3 veruca vulgară;
Indicați afectiune virală provocată de papilomavirusuri umane tipurile 1 si 2, caracterizată de

papule keratozice plate, înconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe zonele
de presiune:
0 veruca vulgară;
1 veruca plană;
2 veruca filiformă;
Semnele clinice caracteristice pentru veruca vulgară:

0 papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe dosul mâinilor şi degetelor,
subiectiv asimptomatice;
1 papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de culoarea pielii, localizate pe
zonele de presiune;
3 formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
4 papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul
mainilor, regiunea cefalică, faţa.
Alegeti descrierea verucilor vulgare:
zonele de presiune;
1 formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales în regiunea
cefalică, periorificial, regiunea bărbii;
2 formaţiuni papuloase vegetante de consistenţă moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
mainilor, regiunea cefalică, faţa;
Alegeti descrierea condilomului acuminat:

zonele de presiune;
mainilor, regiunea cefalică, faţa;
Alegeți descrierea afecțiunii virale provocată de papilomavirus uman tipurile 6 şi 11, cu

modul de transmitere preponderent pe cale sexuală:
A. papule neinflamatorii, bine conturate, de formă rotundă sau ovalară, cu suprafaţa
rugoasă, de culoarea pielii sau gri-cenuşie, localizate pe
dosul mâinilor şi degetelor, subiectiv asimptomatice;
B. papule keratozice plate, inconjurate de un inel cornos, de
culoarea pielii, localizate pe zonele de presiune;
0 formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate
mai ales in regiunea cefalica, periorificial, regiunea bărbii;
1 formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţa moale, bază
pendulată, pot fi de diferite mărimi, frecvent macerate, cu
localizare ano-genitală;
Formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent

macerate, cu localizare ano-genitală, de origine virală se numesc:
0 condiloma lata;
1 veruca plana;
2 veruca filiforma;
Alegeti descrierea afectiunii virale provocata de papilomavirus uman de tipurile 1, 2 şi 4:

zonele de presiune;
3 formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
Indicați afecțiune virală caracterizată prin leziuni veziculoase, grupate în buchete, dispuse
dermatomal de-a lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de dureri şi senzaţie de arsură:
0 herpesul simplex;
1 zona zoster;
2 varicela;
3 eczema acuta cu dispozitie liniara;
4 erizipelul.
Semnele clinice caracteristice pentru zona zoster:

0 prodromul algic;
1 plăci eritematoase cu vezicule grupate;
2 distribuire dermatomală şi unilaterală;
3 neuralgie postherpetică;
4 evolutie spre recidive frecvente.
Complicatii posibile în zona zoster oftalmică:

0 piodermie secundară;
1 nevralgie postherpetică;
2 cicatrici hipertrofice şi cheloide;
3 keratoconjunctivite;
Bolnavul prezinta leziuni veziculo-buloase, grupate în buchete, dispuse dermatomal de-a
lungul nervilor senzitivi afectaţi, însoţite de dureri şi senzaţie de arsură. Care poate fi
diagnosticul clinic?
0 Herpesul simplex
1 Herpesul zoster
2 Dermatita herpetiforma During-Brocq
3 Pemfigusul vulgar
13. Semnele clinice caracteristice pentru herpesul simplex:

A. vezicule grupate în buchet pe fond eritematos, eroziuni
policiclice acperite de cruste seroase;
senzaţii de arsură în zona afectată;
localizarea predilectă pe buze, mucoasa cavităţii bucale, obraji,
aripile nasului, cornee, organe genitale;
evolutie cronica-recidivanta;
sindromul algic pronuntat.
14. Afectiune cutanată virala (ocazional a mucoaselor) cu prezenţa papulelor perlate emisferice
ombilicate, la exprimarea carora se evidenţiază un conţinut albicios, grăuncios, lipsite de
senzaţii subiective, frecvent localizate pe faţă, gât, genitalii, perianal se numeste:
A. Lichenul plan
Molluscum contagiosum
Veruca plana
Veruca filiforma
Condilom acuminat
15. Alegeti descrierea Molluscum contagiosum:
A. papule perlate emisferice ombilicate, la exprimarea carora se evidenţiază un conţinut
albicios, grăuncios, lipsite de senzaţii subiective, frecvent localizate pe faţă, gât,
genitalii, perianal:
B. papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific,
localizate preponderent in zonele de flexie si asociate de prurit;
C. formaţiuni exofitice, pediculate, de culoarea pielii, localizate mai ales in regiunea
D. formaţiuni papuloase vegetante de consistenţa moale, frecvent macerate, cu localizare
ano-genitală;
papule epidermice turtite, ferme la palpare, lucide, frecvent localizate pe dosul mainilor,
regiunea cefalică, faţa.
Semnele clinice caracteristice pentru Molluscum contagiosum:

0 lipsa senzaţiilor subiective;
1 papule perlate emisferice, ombilicate, de culoarea tegumentului;
2 papule plate, poligonale, ombilicate, de culoarea roz-violacee cu luciu specific;
3 exprimarea conţinutului albicios, grăuncios, format din celule epidermice afectate;
4 incidenţă inaltă la copii şi la imunodeprimaţi.
Leziune primară caracteristică pentru veruci:
0 tuberculum;
1 papula;
2 nodozitate;
3 macula;
4 vegetație.
18. Leziune primară caracteristică pentru verucă plantară:

5 tubercul;
6 papula;
7 nodozitate;
8 macula;
9 vegetație.
Leziune primară caracteristică pentru herpesul simplex:

0 papula;
1 urtica;
2 vezicula;
3 bula;
4 peteșie.
Leziune primară caracteristică pentru veruca vulgară:

0 tubercul;
1 papula;
2 nodozitate;
3 macula;
4 vegetație.
Leziune primară în herpesul simplex:

0 papula;
1 urtica;
2 vezicula;
3 bula;
4 vegetație.
Opțiunile utile de tratament local în herpes simplex :
0 coloranți anilinici;
1 aciclovir;
2 prednizolon;
3 clotrimazol;
4 neomicina.
23. Alegeți descrierea leziunilor papuloase caracteristice pentru сondiloame acuminate:

papule vegetante, de dimensiuni diverse, proeminente, rotunde, suprafaţa plată, erodată şi
zemuindă, localizate frecvent pe limbă şi organele genitale;
formaţiuni papuloase vegetante, de consistenţă moale, bază pendulată, pot fi de diferite
mărimi, frecvent macerate, cu localizare ano-genitală;
leziuni papilomatoase, succedand veziculo-bule flasce şi pustule, acoperite de depozite
toate cele enumerate;
VITILIGO
Manifestările clinice caracteristice pentru vitiligo:
0 macule albe, delimitate, forme diferite, asimptomatice;
1 rețele hiperpigmentate în ochiurile hipopigmentate;
2 macule de la galben la brun cu un eritem și descuamare
discrete;
3 macula eritemato-scuamoasă urmată de unele similar mai
mici, acoperite de scuame fine;
4 macule descuamative, neregulate, albe-pal sau brune-
deschise, cu localizarea pe umeri, antebrati, torace.
Afectiune de origine autoimuna caracterizată prin macule primare, bine delimitate, solitare sau
multiple, de dimensiuni variabile, din cauza pierderii de melanină în celulele stratului bazal
al epidermului se numeste:
0 Lichen plan
1 Vitiligo
2 Lupus eritematos
Diagnosticul diferențial în vitiligo se face cu urmatoarele

maladii:
2 Sifilisul secundar (leucomelanodermie)
Testul Baltzer se utilizează în urmatoarele maladii:

Vitiligo
Semnele clinice sugestive pentru vitiligo:
0 macule albe, net delimitate, forme diferite,
dimensiuni variabile, asimptomatice;
1 prezenta scuamelor pe suprafața maculelor;
2 testul Baltzer negativ;
3 lipsa sensibilităţii cutanate;
Vitiligo este o anomalie progresivă a pielii

caracterizată prin:
hiperpigmentare secundară;
hipopigmentare secundară;
hipopigmentare primară congenitală;
hipopigmentare primară dobandită;
hiperproliferare vasculară.
Pentru alopecia areată tegumentul în focare are un aspect:

0 normal;
1 uşor deprimat;
2 lipsit de scuame;
3 scuamos;
4 infiltrativ.
Manifestarile clinice sugestive pentru alopecia areată:

0 placi alopecice rotunde, lipsite complet de păr si semne subiective, bine delimitate,
aspectul de,,semn de exclamare” a perilor îndepărtaţi;
1 plăci alopecice rotunde, bine delimitate, cu suprafața scuamoasă, părul rupt la 5-8mm
de la emergență, hiperkeratoză foliculară pronunțată;
2 placarde pseudotumorale, dureroase, rotund-ovalar, de
obicei unice, fluctuente la palpare;
3 plăci alopecice multiple, in focare mici sau mari, discret
scuamoase, cu contur policiclic discret, părul rupt la 0-2
mm de la emergenţă;
4 leziuni inflamatorii cu evoluţie centrifugă, acoperite cu
scuame galbene in formă de farfurie avand un miros
neplăcut comparat cu cel al urinei de şoareci.
.
Modificarile pilare sugestive pentru alopecia areată:
rupere;
miros fetid;
structură nodulară;
cădere sau extragere liberă;
subţiere la bază cu aspect “ semne de exclamaţie”.
0 Diagnosticul diferential în alopecia areată se face cu

urmatoarele maladii:
1 Tinea capitis
2 Lupusul eritematos cronic
3 Sclerodermia localizată
Leziune caracteristică pentru vitiligo:

0 macula;
1 papula;
2 urtica;
Leziune caracteristică pentru vitiligo:

0 papula;
1 urtica;
2 macula;
Macule primare hipopigmentate, netede sunt caracteristice pentru:

0 Vitiligo
2 Sifilisul secundar (leucomelanodermia)
LUPUS
5 Semnele clinice secundare în lupus eritematos

cronic discoidal:
0 infiltratie;
1 telangiectazii;
2 dereglari de pigmentare;
3 eritemul;
4 hiperkeratoza foliculara.
6 Semnele clinice cardinale în lupus eritematos cronic

discoidal:
0 ertitemul;
1 hiperkeratoza foliculara;
2 atrofie;
3 infiltratie;
4 telangiectazii.
7 Prin indepartarea scuamelor de pe suprafaţa leziunilor în lupus

eritematos cronic se evidenţiază urmatoarele semnele clinice:
0 Besnier-Meşcerski;
1 dopuri keratozice;
2 Pospelov;
3 Wickhem;
4 Asboe-Hansen.
Localizarea preponderenta pe fată a leziunilor cutanate este caracteristică pentru urmatoarele

dermatoze:
A. rozaceea;
B. lupusul vulgar;
C. lupusul eritematos cronic;
D. lichen plan;
E. nici una din cele enumerate.
Forma clinica a sclerodermiei localizate :

0 in placi;
1 lineara;
2 in picaturi;
3 pansclerotică (profundă);
4 asociată lichenului sclero-atrofic.
Stadiile evolutive ale sclerodeirniei în plăci:
0 eritemato-edematoasă;
1 atrofica;
2 indurativa;
3 papuloasă;
4 telangiectazică.
Opțiunile sistemice utile în tratamentul sclerodermiei

localizate:
0 corticosteroizi – în stadiul de atrofie;
1 antibiotice – în stadiul inflamator și indurație;
2 vitaminoterapie;
3 agenți antifibrozanți;
4 vasodilatatoare periferice.
1 Halou violaceu periferic este caracteristic în sclerodermia

localizată în stadiul:
A. eritemato-edematos;
B. indurativ;
C. atrofic;
D. hipertrofic;
E. toate cele enumeratate.
Sindromul de hemiatrofie facială în cadrul sclerodermiei

lineare:
A. Reiter;
B. CREST;
C. Parry-Romberg;
D. Lyell;
Stevens-Johnson.
0 Opțiunile utile de tratament local în

sclerodermia localizată:
dermatocorticoizi – în stadiul de atrofie;
antibiotice - în stadiul de atrofie;
5-Fluoruracil;
ionizări cu hialuronidază, tripsină,
hеmotripsină;
vacuum-terapie.
Investigațiile informative în diagnosticul lupusului
eritematos cronic discoidal:
depistarea celulelor lupice circulante;
examen histopatologic;
aprecierea complementului seric;
imunofluorescența directă;
E. imunofluorescența indirectă.
Opțiunile utile de tratament topic în lupusul eritematos cronic: A.

psoralen;
B. dermatocorticoizi;
C. tetracicline;
D. fotoprotectori; E.
coloranți anilinici.
0 Antipaludicele de sinteză administrate în lupusul

eritematos cronic:
clorhexidină;
clorochină;
hidroxoclorochină;
hidroxizină;
dapsonă.

Dermato

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dermato

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FOTO PITIRIAZISUL ROSAT

Leziune principală caracteristică pentru pitiriazisul rozat Gibert:

Diagnosticul diferențial al pitiriazisului rozat Gibert se face cu următoarele dermatoze:

Manifestările clinice sugestive pentru pitiriazis rozat Gibert:

1 Erupția în pitiriazisul rozat Gibert se vindecă în:

2 Diagnosticul diferențial leziunilor în pitiriazisul rozat Gibert se face cu

1 Îngroșarea marcată a stratului cornos se numește:

2 Keratinizarea incompletă cu păstrarea nucleelor în celulele cornoase se numește:

3 Procesele de histopatologie epidermică:

3 Degenerescenţa balonizantă (vacuolară) este caracteristică pentru:

24 Degenerescenţa balonizantă (vacuolară):

26 Anomalie de keratinizare la nivelul stratului malpighian cu formarea celulelor cu ”manta”

14. Îngroșarea stratului granulos (hipergranuloza) este caracteristică pentru:

15. Leziune primară (primitivă), produsă printr-un infiltrat specific (granulom) în

16. Degenerescenţa şi friabilitatea punţilor intercelulare (desmozomilor) la nivelul

18. Histopatologia acantolizei:

19. Fomarea bulelor prin acantoliză este caracteristică pentru:

20. Formarea veziculelor prin spongioză este caracteristică pentru:

1 Indicați leziunile cutanate primare:

2 Leziunea eruptivă primară (preinflamatorie) în acneea vulgară:

3 Leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

4 Leziunile cutanate postinlamatorii în acneea vulgară:

1 Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:

2 Indicați stadiul evolutiv a rozaceei:

3 Datele sugestive pentru rozacee:

4 Datele sugestive pentru rozacee:

1 Macule vasculare determinate de dilatări persistente sau de proliferări anormale ale

2 Leziunile de debut în acneea vulgară:

3 Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:

4 Indicați forma clinică a acneei vulgare în funcţie de tipul leziunilor:

1 Factorii patogenetici esențiali implicați în declanșarea acneei vulgare:

2 Indicați leziunile cutanate inflamatorii în acneea vulgară:

19. Pentru combaterea hipersecreţiei sebacee în acneea vulgară sunt utilizate:

2 Macule de dimensiuni peste 1 cm, dispar la digitopresiune şi reapar după înlăturarea

Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀᘀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1 Modificare a coloraţiei

Ȁ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀᘀĀȀ⸀Ā̀ĀȀĀ⸀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ2 Definiția eritemului:

1 Macule vasculare produse ca urmare a unor modificări de calibru vascular persistente se

2 Leziunile provocate de hemoragii profunde subcutanate se numesc:

E. modificare circumscrisă a culorii pielii, lipsită de schimbări ale reliefului sau

3 Macule purpurice sunt caracteristice pentru:

1 Prezența scuamelor pe suprafața maculei se apreciază prin

1 Indicați mărimea papulelor:

2 Dermatoză cu leziuni primare de papule:

28. Dermatoză cu leziuni primare de papule:

3 Leziunile cutanate primare infiltrative cu rezorbție cicatricială:

41. Definiție crustei:

45. Definiția cicatrici:

51. Definiția vegetației:

1 Indicati leziunile primare :

2 Leziune primara, exudativă, necavitară, proiminentă, ce reprezintă un edem circumscris al

Indicati leziunea cutanată primară care se rezorbă prin ulceratii:

Macula produsa în urmă a unor modificări de calibru vascular persistente se numeste:

Indicați dermatoze cu leziuni papuloase primare:

Indicați dermatoză cu leziuni veziculo-buloase primare, asimetrice, situate dermatomal și

1 Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de bule:

2 Alegeti maladiile cutanate cu leziuni primare de tubercule:

3 Leziunile tuberculoase se observ în urmatoarele dermatoze:

4 Leziunile cutanate primare nodulare se observ în urmatoarele dermatoze:

1 Leziunile cutanate produse prin grataj (excoriații) se observ în urmatoarele dermatoze:

2 Leziune cutanată secundară caracterizată prin îngroşarea

Excrescenţe grupate ce survin în rezultatul proliferării papilelor

23 Leziunile cutanate polimorfe sunt caracteristice pentru:

23 Leziunile cutanate monomorfe sunt caracteristice