LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTILOR CU EPISTAXIS

NASUL I SINUSURILE PARANAZALE

1

NOIUNI DE ANATOMIE A NASULUI I A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezint segmentul iniial al aparatului respirator, cu rol n respiraie si fonaie. Nasul este constituit din piramida nazal i fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. PIRAMIDA NAZAL Piramida nazal, dupa cum arat i numele, are form de piramid triunghiular cu trei fee, trei margini i un vrf. Marginea anterioara a nasului, n mod normal este dreapta, prezentnd un unghi anterior de 30 cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea nsa diferite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate ntre ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structura osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a frontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilajele alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent n portiunea inferioara fibrocartilaginoasa si mobil n portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor.

FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septul nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu rinofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, delimitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta cte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal.
2

Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmoidului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat). Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrimal si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate n care se deschid canalul lacrimonazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid n meatul superior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bolta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasele proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele antero-inferior al sfenoidului.

SINUSURILE MAXILARE Se gasesc n osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu n fosele nazale, avnd o capacitate medie de 1012 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza piramidei corespunznd peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fosei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior separa sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este n raport cu premolarii si primii doi molari superiori.

SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute n grosimea osului frontal, avnd dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, postero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacitatea sinusului este de cca 56 cm3. Sinusul frontal se dreneaza n fosa nazala prin canalul fronto-nazal, care se deschide n meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este ngust si sinuos. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (78 celule separate ntre ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite ntre ele prin lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv n fosele nazale. n raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei laterale, celulele etmoidale sunt mpartite n doua grupe: un grup antero-inferior, a
3

carui celule se deschid n meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se deschide n meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei.

SINUSUL SFENOIDAL Este continut n masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaringele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati.

MUCOASA FOSELOR NAZALE

Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de drenaj patrunde n sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se continua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt mpartite n doua etaje, inferior/respirator si superior/olfactiv. n portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. n corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. n structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoare galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciuruita si ajung n endocraniu, la bulbii olfactivi.

VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin att din carotida externa, ct si din carotida interna. Portiunea superioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rndul ei, ramura din artera carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera faciala, care,
4

prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anterioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anterioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai importanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoidal anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arterial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata n toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietros superficial si profund. De aici, fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.

2. EPISTAXISUL

Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de snge din nas. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice, n functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach, situata n zona anteroinferioara a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri); epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave); epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare; epistaxis difuz de cauza hematologica, n general. n functie de sediul sngerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poate fi si bilateral. Dupa modul n care apare, epistaxisul se poate clasifica n doua grupe mari: Epistaxis primitiv, esential al tinerilor, recidivant, benign, la care nu se poate depista etiologia;
5

 Epistaxis secundar sau simptomatic, reprezinta aproximativ 98% din totalitatea hemoragiilor nazale. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale, anuntnd agravarea evolutiei, uneori, chiar decompensnd-o.

ETIOLOGIA Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. 1. Epistaxisul de cauza locala: 1. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii; rinite cronice ulceratii trofice, ulcerul Hajek, ozena, tuberculoza nazala; inflamatii locale: corpi straini intranazali, rinoliti. 2. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal, fracturi nazale, fracturi nazo-etmoidomaxilare; microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital, suflatul nasului, stranut, corpi straini nazali, inhalatii de pulberi), factori chimici (bicromat de potasiu, mercur, arsenic); traumatismele operatorii iatrogene; barotraumatismele (aviatori, scafandri). 3. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sngernd al septului nazal, papilomul, granulomul, angiomul, fibromul nazo-faringian; tumori maligne nazosinuzale exulcerate.

2. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1.1. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi:
6

a) congenitale (hemofilia A, B, fibrinogemia congenitala); b) dobndite (insuficienta hepatica; fibrinoliza acuta din socul caloric, politraumatisme, complicatiile nasterii; tratamente cu anticoagulante heparina, trombolitice, aspirina). Vasculopatii: purpura reumatoida, scorbut, telangiectazia ereditara Rendu-Osler, boala Willebrandt. Trombocitopatii: trombopenii n leucoza acuta, reticu loza acuta, mielom, discrazii sanguine medicamentoase.

2. Cauze cardiovasculare: 1. Hipertensiunea arteriala ; 2. Ateromatoza si ateroscleroza; 2. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). 3. Cauze hepatice: insuficienta hepatica, ciroza hepatica, hepatita toxica, coma hepatica. 4. Cauze renale: insuficienta renala decompensata, glomerulonefrita cronica difuza. 5. Cauze carentiale: avitaminoza A, C, K, starile de inanitie. 6. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola, scarlatina, varicela), gripa, leptospiroza ictero-hemoragica. 7. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice, stari toxicoseptice grave. 8. Cauze endocrine: perioada pubertara, perioada menstruala a ciclului, sarcina n primele luni, menopauza spontana sau provocata. 9. Afectiuni cronice: tuberculoza, diabetul, neoplasmul, colagenozele. 10. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne, dilatatia activa vasculara: n eforturi fizice intense, insolatie acuta, emotii puternice.

Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie, momentul debutului, gravitatea hemoragiei, recurenta ei, o eventuala cauza si antecedentele.
7

2. Simptomatologie consta n scurgerea sngelui din una sau ambele fose nazale continuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinolenta n proportie variabila. 3. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilateral, deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. 4. Palparea efectuata cu delicatete pune n evidenta crepitatiile osoase, mobilitatea fragmentului deviat, emfizemul subcutanat n caz de fracturi nazale. 5. Rinoscopia anterioara, posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila eliminare a cheagurilor de snge din fosele nazale si rinofaringe, evidentiaza sediul (anterior, posterior, posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. 6. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei, si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea starii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice.

MASURI DE PRIM AJUTOR

Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi: pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe spate; poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara

dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului; va trebui sa respirati pe gura

 se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute pot parea mai mult decat atat; evitati decompresiunea dupa cateva minute, din curiozitatea de a observa oprirea sangerarii verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina; nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENILOR CU EPISTAXIS

Material i metod Procesul de ngrijire comport 5 etape: 1. 2. 3. 4. 5. Culegerea datelor Analiza i interpretarea lor (probleme i diagnostic de ngrijire) Planificarea ngrijirilor (obiective) Realizarea interveniilor (aplicarea lor) Evaluarea

Sursele utilizate n culegerea datelor despre pacieni au fost reprezentate de aparintori, medici, asistente, fiole de observaie. n culegerea datelor am inut cont de:
9

circustanele de apariie: persoane tinere, copii persoane cu inflamaii sau tumori nazale persoane cu leucemie, hemofilie sau tumori nazale traumatisme

n funcie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sngelui prin fosa nazal, de obicei unilateral nelinite tahicardie, hipotensiune arteriale paliditate

Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei n cel mai scurt timp pacientul s fie echilibrat respirator i circulator pacientul s fie linitit s se nlocuiasc masa de snge pierdut (dac este cazul)

Interveniile asistentei:
aplic msurile de prim ajutor prin compresiune digital asupra narinei care sngereaz, cel puin 10 minute - prin tampon compresiv mbibat n soluie hemostatic ajut medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dup caz posterior n vederea hemostazei evalueaz gravitatea hemoragiei prin msurarea pulsului i a tensiunii arteriale; recolteaz snge pentru determinarea hemoglobinei, hematocritului
10

 asigur repausul la pat pe partea care sngereaz pentru pacienii cu tendin la lipotimii administreaz medicaia hemostatic recomandat de medic i nlocuiete pierderile d esnge cu snge integral sau mas eritrocitar aplic ngrijiri specifice n cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA, hemofilie, avitaminoze

CAZUL 1

1. Date generale Nume, prenume: C.C. Sexul: feminin Vrsta: 22 ani Mediul: urban Ocupaie: omer Perioada internrii: 2 zile 2. Diagnostic la internare: Epistaxis, rinit acut, I.A.C.R.S., viroz respiratorie cu alterarea strii generale, sinusit, faringit acut edematoas 3. Motivele internrii: - pat vascular stng, sngernd
11

- rinoree, cefalee, febr, frisoane 4. Antecedente hetero-colaterale: Fr importan 5. Condiii de via: corespunztoare 6. Istoricul bolii: n urm cu dou zile prezint dese sngerri nazale, asociate cu febr, frisoane, cefalee, rinoree, strnut, tuse. Se interneaz n serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. Examen obiectiv: Starea general: alterat, febril Greutate: 75,00 kg Talie: 1,70 m Starea de nutriie: bun Stare de contien: prezent Sistem. ganglionar: nu se palpeaz Facies: normal Tegumente i mucoase: palide esut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofuncional, articulaii mobile nedureroase. Aparatul respirator tuse, AV 120p/min. Aparat cardiovascular: ocul apexian n sp IV i.c.. stng, AMC n limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine btute. Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fr sensibilitate la palpare superficial i profund; ficat splin n limite normale, tranzit prezent Aparat uro-genital: miciuni spontane, lojii renale libere organe genitale normale. Sistemul nervos: orientat temporo-spaial reflexe pupilare, cutanate, ROT prezente normale. Organe de sim prezente normale 10. Examinri de laborator i paraclinice
12

Ht: 32 Hb: 12,7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20

11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira i a avea o circulaie adecvat: Manifestri de dependen: obstrucia nazal, tuse, rinoree. Sursa de dificultate: epistaxis

2. Nevoia de a bea i a mnca: Manifestri de dependen: refluxul de deglutiie alterat. Sursa de dificultate: sngerarea, probleme de deglutiie

3. Nevoia de a elimina: Fr manifestri de dependen.

4. Nevoia de micare i de meninere a unei bune posturi: Fr manifestri de dependen.

13

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni: Manifestri de dependen: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea, febra, sngerarea

6. Nevoia de a se mbrca, dezbrca: Fr manifestri de dependen.

7. Nevoia de a-i menine temperatura n limite normale: Manifestri de dependen: febr 38,30C, transpiraii Sursa de dificultate: sngerri nazale

8. Nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre: Manifestri de dependen: imposibilitatea de a-i menine mucoasele curate Sursa de dificultate: sngerarea

9. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicaiilor

10. Nevoia de a comunica cu semenii: Fr manifestri de dependen.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori (de a-i practica religia): Fr manifestri de dependen.

14

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fr manifestri de dependen.

13. Nevoia de a se recreea: Fr manifestri de dependen.

14 Nevoia de a nva: Fr manifestri de dependen.

Bilanul de independen/dependen. n urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanului de independen/dependen, pacienta prezint urmtoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea i mnca nevoia de a dormi i a se odihni nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre nevoia de a evita pericolele

CAZUL 2

1. Date generale Nume, prenume: P.A Sexul: masculin Vrsta: 64 ani

15

Mediul: urban Ocupaie: pensionar Perioada internrii: 3 zile 2. Diagnostic la internare: Epistaxis, HTA n puseu, tulburri paroxistice de ritm, dislipidemie, steatoz hepatic, amigdalit acut, pneumonie, adenom de prostat, discopatie lombar 3. Motivele internrii: - pat vascular stng, sngernd - cefalee, ameeli, dispnee, disfagie, febr, tuse 4. Antecedente hetero-colaterale: Fr importan 5. Antecedente personale - HTA n puseu - cardiopatie ischemic - dislipidemie - steatoz hepatic 6. Condiii de via: corespunztoare 7. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuz dispnee, disfagie, tuse, febr, ameeli i prezint dese sngerri nazale. Se interneaz n compartimentul ORL pentru tratament de specialitate 8. Examen obiectiv: Starea general: alterat, febril Greutate: 92,00 kg Talie: 1,72 m Starea de nutriie: bun Stare de contien: prezent Sistem. ganglionar: nu se palpeaz Facies: normal Tegumente i mucoase: palide
16

esut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofuncional, articulaii mobile nedureroase. Aparatul respirator tuse, AV 100p/min. Aparat cardiovascular: ocul apexian n sp IV i.c.. stng, AMC n limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine btute.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fr sensibilitate la palpare superficial i profund; ficat steanotic, tranzit prezent Aparat uro-genital: miciuni spontane, lojii renale libere organe genitale normale. Sistemul nervos: orientat temporo-spaial reflexe pupilare, cutanate, ROT prezente normale. Organe de sim prezente normale 9. Examinri de laborator i paraclinice Ht: 32 Hb: 12,7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm n regiunea N hepatic care las con de umbr posterior. Colecist fr calcului. Rinichi drept de aspect normal. Splin omogen de dimensiune normal. Rinichi stng de aspect normal. Pancreas de aspect normal. Prostat 138/37/32 mm.

11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira i a avea o circulaie adecvat: Manifestri de dependen: obstrucia nazal, tuse, rinoree, diminuarea toleranei la efort cu slbiciune, oboseal
17

Sursa de dificultate: epistaxis, HTA

2. Nevoia de a bea i a mnca: Manifestri de dependen: refluxul de deglutiie alterat. Sursa de dificultate: sngerarea, probleme de deglutiie

3. Nevoia de a elimina: Fr manifestri de dependen.

4. Nevoia de micare i de meninere a unei bune posturi: Fr manifestri de dependen.

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni: Manifestri de dependen: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea, febra, sngerarea

6. Nevoia de a se mbrca, dezbrca: Fr manifestri de dependen.

7. Nevoia de a-i menine temperatura n limite normale: Manifestri de dependen: febr 38,30C, transpiraii Sursa de dificultate: sngerri nazale

8. Nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre: Manifestri de dependen: imposibilitatea de a-i menine mucoasele curate
18

Sursa de dificultate: sngerarea

9. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicaiilor

10. Nevoia de a comunica cu semenii: Fr manifestri de dependen.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori (de a-i practica religia): Fr manifestri de dependen.

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fr manifestri de dependen.

13. Nevoia de a se recreea: Fr manifestri de dependen.

14. Nevoia de a nva: Bilanul de independen/dependen. n urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanului de independen/dependen, pacienta prezint urmtoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea i mnca nevoia de a dormi i a se odihni nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale
19

nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre nevoia de a evita pericolele

CAZUL 3

1. Date generale Nume, prenume: .G. Sexul: masculin Vrsta: 74 ani Mediul: rural Ocupaie: pensionar Perioada internrii: 3 zile 2. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate, HTA st. I, anemie, diabet zaharat 3. Motivele internrii: - pat vascular stng, sngernd - cefalee, ameeli, dispnee, disfagie, febr, tuse 4. Antecedente hetero-colaterale: Fr importan 5. Antecedente personale - HTA - BPOC - GASTRIT 6. Condiii de via: corespunztoare

20

7. Istoricul bolii: debutul bolii n urm cu 12 ore cu o hemoragie nazal, oprit ulterior, n urm cu 2 ore hemoragia sa repetat, motiv pentru care se prezint n serviciul ORL pentru investigaii i tratament de specialitate. 8. Examen obiectiv: Starea general: alterat, febril Greutate: 105,00 kg Talie: 1,69 m Starea de nutriie: bun Stare de contien: prezent Sistem. ganglionar: nu se palpeaz Facies: normal Tegumente i mucoase: palide esut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofuncional, articulaii mobile nedureroase. Aparatul respirator tuse, AV 100p/min. Aparat cardiovascular: ocul apexian n sp IV i.c.. stng, AMC n limite normale, zgomote cardiace clare, egale, bine btute.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, fr sensibilitate la palpare superficial i profund; ficat normal, tranzit prezent Aparat uro-genital: miciuni spontane, lojii renale libere organe genitale normale. Sistemul nervos: orientat temporo-spaial reflexe pupilare, cutanate, ROT prezente normale. Organe de sim prezente normale 9. Examinri de laborator i paraclinice Ht: 25,8 Hb: 9,6 L: 12150 VSH: 21
21

Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinin: 1 TQ: 19,3 Ureea: 80,2 INR: 1,29 PTL: 256

11. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira i a avea o circulaie adecvat: Manifestri de dependen: obstrucia nazal, tuse, rinoree, diminuarea toleranei la efort cu slbiciune, oboseal Sursa de dificultate: epistaxis, HTA

2. Nevoia de a bea i a mnca: Manifestri de dependen: refluxul de deglutiie alterat. Sursa de dificultate: sngerarea, probleme de deglutiie

3. Nevoia de a elimina: Fr manifestri de dependen.

4. Nevoia de micare i de meninere a unei bune posturi: Fr manifestri de dependen.

22

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni: Manifestri de dependen: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea, febra, sngerarea

6. Nevoia de a se mbrca, dezbrca: Fr manifestri de dependen.

7. Nevoia de a-i menine temperatura n limite normale: Manifestri de dependen: febr 38,30C, transpiraii Sursa de dificultate: sngerri nazale

8. Nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre: Manifestri de dependen: imposibilitatea de a-i menine mucoasele curate Sursa de dificultate: sngerarea

9. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicaiilor

10. Nevoia de a comunica cu semenii: Fr manifestri de dependen.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori (de a-i practica religia): Fr manifestri de dependen.

12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza):

23

Fr manifestri de dependen.

13. Nevoia de a se recreea: Fr manifestri de dependen.

14. Nevoia de a nva: Bilanul de independen/dependen. n urma datelor culese din F.O., prin efectuarea bilanului de independen/dependen, pacienta prezint urmtoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea i mnca nevoia de a dormi i a se odihni nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale nevoia de a fi curat, cu tegumente, mucoase i fanere integre nevoia de a evita pericolele

24