Curs 1 - Rinologie

Piramida nazală este o structură alcătuită din os, cartilagii și

membrane fibroelastică ce unesc
elementele cartilaginoase și osoase.
Ca elemente osoase ce
formează peretele lateral al piramidei
nazale sunt:
 ramuri montane al
maxilarului superior,
 osul lacrimal,
 lama papiracee (a
etmoidului) ce formează
peterele intern al orbitei,
 oasele proprii nazale (pe
mijloc)

Superior se articuleaza cu marginea latero-

inferioară a sinusului frontal, realizând locul de
maximă rezistență la masivului facial.
Peretele extern al piramidei nazale
prezintă în partea antero-inferioară cartilagiile
triunghiulare și cele două cartilagii alare ce dau
forma narinei.
La exterior există formațiuni musculare,
țesut celular subcutanat și piele. Aceasta fiind
carcasa piramidei nazale.

În interior, endonazal, această piramidă nazală prezintă două

porțiuni:
1. Vestibulul nazal. De la orificiile narinare și până la ampertura
osoasă, fiind acoperită de piele și prezintă fire de păr.
2. Pe mijloc, piramida nazală este împărțită prin septul nazal în
două fose nazale.
Aceste fose nazale prezintă:
o Perete median: format din septul
nazal ce este alcătuit din spina
osului palatin, posterior osul
vomer - ce se articulează cu fața
anterioară a sinusului sfenoid,
superior; în partea posterioară
fiind întregit de lama
perpendiculară a etmoidului.
Anterior este cartilagiul
patrulater a cărei margine
anterioară intră în componența
cloazonului.

o Peretele lateral: este

compus inferior de fața
internă a tuberozității
maxilarului superior și din
fețele interne ale maselor
laterale ale etmoidului.

La acest nivel se inseră

cele trei cornete: cornet superior, mijlociu și inferior. Acestea prezintă
un cap, situat anterior, un corp și o coadă la nivelul orificiilor coanale,
orificii prin care fosele nazale comunică posterior cu nazofaringele
(rinofaringele).
Între aceste cornete nazale se găsesc niște depresiuni numite
meaturi, la nivelul meatului superior (între cornetul superior și
mijlociu) se deschid sinusurile posterioare ale feței, respectiv:
sinusurile sfenoide și celulele etmoidale posteioare. În meatul mijlociu
se deschid sinusurile anterioare ale feței respectiv sinusul frontal,
etmoidal anterior și maxilar iar în meatul inferior se deschide canalul
lacrimo-nazal la 1.5 cm de capul cornetului inferior pe peretele lateral,
important acest reper când se efectuează punția sinusului maxilar.
 Aceste fose nazale au cele trei cornete care ca structură este un
țesut conjunctiv elastic ce au o bogată rețea vasculară de unde se
explică modificarea de calibru de volum a cornetului în funție de
vascularizație (se comportă ca și corpii cavernoși).
Aceste fose nazale sunt tapetate de o
mucoasă respiratorie, în partea inferioară,
o mucoasă de tip olfactivă în partea
superioară, ce prezintă receptorii periferici
ai analizatorului olfactiv.
Filetele receptorilor olfactivi trec prin
orificiile lamei cribiformis a etmoidului de
acolo mergând către bulbii olfactivi apoi
spre cortex.
Vasularizația fosei
nazale și a piramidei
nazale este dată de
ramuri colaterale și
terminale ale arterei
carotide externe
(maxilara internă și
temporala superficială)
și primește de asemeni
vascularizație din artera
carotidă internă prin
oftalmice și etmoidale anterioare și posterioare, care sunt situate la
nivelul unghiului intern al orbitei.
Circulația venoasă merge în diferite plexuri venoase posterioare,
de acolo către vena jugulară internă, iar la nivelul exterior al piramidei
drenajul se face prin vena facială, vena angulară, vena oftalmică,
putând determina în evoluție tromboflebită de sinus cavernos.

Limfaticele piramidei nazale drenează către ganglionii nazo-

genieni apoi mergând către ganglionii submentonieri și apoi către
jugulocarotidieni, respectiv, echivalent la fiecare, grup ganglionar 1
(cel care este submentonier) și 2,3,4 (care sunt laterocervicali).
Din punct de vedere a inervației aceasta provine din nervii
cranieni: nervul facial care are componenta motorie pentru mușchii
mimicii; nervul trigemen care are 3 ramuri (oftalmic, maxilar superior,
maxilar inferior).

Sinusurile feței:

Sinusul frontal care este situat în grosimea osului frontal. Este

despărțit de un sept.
o tăblie posterioară; raport cu endocraniu.
o tăblie anterioară cu două proieminențe numite glabele fiind
locul unde se poate face trepano-puncția BEK.
 o perete inferior ce la limita cu marginea
anterioare se găsește canalul fronto-nazal,
sinuos, 1.5-2cm, care se deschide în meatul
mijlociu.

Etmoidul este compus din două mase

laterale celulare divizat în scop didactic, fără o limită clară, în etmoid
anterior și etmoid posterior. Lama papiracee
Peretele extern al maselor laterale prezintă o
lamă subțire, lama papiracee, la nivelul peretelui
intern al orbitei, pe partea internă legăndu-se lama
cornetului superior (partea osoasă), de asemeni
lama osoasă a cornetului mijlociu.
Etmoidul posterior are raport cu sinusul sfenoid. Datorită acestui
raport se poate face abordul endoscopic al sinusului sfenoid respectiv
abordul, în patologia chirurgicală, a
glandei hipofizei.
Aceste două mase laterale ale
etmoidului sunt unite prin lama
cribriformis, orizontală, cu orificii prin
care trec filetele nervului olfactiv,
median fiind lama perpendiculară a
etmoidului, verticală, ce intră în
componenta septului nazal, superior endocranian fiind cortul
creierașului pe care se prinde coasa creierului.

Sinusul maxilar este simetric situat în grosimea tuberozității

maxilară, având o fața posterioară în raport cu fosa pterigomaxilară și
apofizele pterigoidiene (la acest nivel intră artera maxilară internă) și
o fața anterioară ce are raport cu fosa canină, loc unde se poate face
trepano-puncția sinusului maxilar prin abord chirurgical extern și
prezintă o margine anteroinferioară, dentară, unde se află dinții
maxilarului superior. Acest raport dentar dă varianta de sinuzită
maxilară odontogenă, cealaltă variantă este cea rinogenă de
proveniență prin leziuni la nivelul foselor nazale.
 Vascularizația sinusurilor feței e dată de ramuri ale arterei
carotide externe și venos prin plexuri perisinusale care drenează în
final în vena jugulară internă. Limfaticele drenează către cele
nazogeniene apoi către limfaticele cervicale.
Inervația fiind dată de diferite ramuri ale nervilor cranieni, în
special nervul trigemen.

NU TREBUIE ȘTIUTĂ DAR CICĂ AJUTĂ:

Funcții: Respiratorie – în caz de leziuni inflamatorii, tumorale,
traumatice dau obstrucție nazală și dispnee.
Secretorie – celule mucoase secretă atât acele secreții care
sunt implicate în diferite tipuri inflamatorii cât și la nou-născut, în
deosebi, și la sugar, copil mic, duce la secreții de IgA, IgM care participă
la apărarea organismului de tip umoral.
Reflexă-vasculară – dată prin acele rețele bogate vasculare
de la nivelul cornetelor și care prin hipertrofie dau edem și obstrucție
nazală.
Fonatorie – cavitate de rezonanță, cu modificări în funție
de blocare a orificiilor coanale, în deosebi posterior, sub formă de
rinolalie deschisă sau închis.