ul1I orificii posteri~are ale foselor naza,le (~oa~ele), ~i ~ mar~ine
do ~lPara care se articuleaza cu tata antero-inferioara a corpului sfenoidal.
REZECTIA
, SEPTULUI NAZAL
Rezectia septului nazal este interventia chirurgicala prin care se
repune in pozitie anatomies norrnala septul median osteo-cartilaginos al
foselor nazale, cand acesta prezinta 0 deformare structurala sau 0
deplasare laterala, ceea ce in patologia otorinolaringologica este denurnita
deviatie de sept nazal.
Rezectia septului nazal, cu timpii sai operatori, a fost descrisa de
Killian, motiv pentru care tehnica operatorie ii poarta nurnele. - nazale, ln partea superioara, Tn continuarea lamei perpendiculare
ln decursul anilor, dupa aparitia chirurgiei plastice a piramidei nazale,
tehnica a fost diversificata, aparand: repozitia septala, rezectia-repozltra
septala ~i septo-rinoplastia.
DA TE ANA TOMICE
Septul nazal constituie peretele intern al fosei nazale. EI este format
dintr-un schelet osos ~i dintr-un scheltl cartilaqinos.
Scheletul 0505 este format dini1~.ra verticals a osului etmoid, situat
ln partea superjoa.w a septului, ~i,iuin osul vomer, situat in partea
-
osterioara.==
Lama vertical a (perpendiculara) a etmoidului se desprinde de lama
orizontala a etmoidului sub partea medians a planseului fosei cerebrale
anterioare, sub forma unei lamele subtiri care prezinta patru margini
dispuse astfel:
• marginea antero-superioara J oblica antero-inferior, este fixata de
creasta postenoara a spinel nazale a osului frontal ~i patrunde pe
o mica portiune lntre cele doua oase proprii nazale, la nivelul
dorsului nazal;
• marginea antero-inferioara, oblica postero-inferior, ia contact ~i se
uneste cu marginea posterioara a cartilajului septal;
• marginea posterioarij se articuleaza cu jgheabul osului vomer ~i
cu creasta sfenoidala anterioara de pe corpul osului sfenoid;
• marginea superioara face corp comun cu lama ciuruita.
Vomerul este un as median, sub forma unei lame patrulatere care
constituie partea posterioara a septului nazal. Vomerul prezinta 0 margine
oblica cu directie antero-inferioara, care vine In contact cu lama verticala a
etmoidului ~i cu marginea postero-inferioara a cartilajului patrulater septal,
~ care se articuleaza cu creasta nazala a planseului
palatinal al foselor nazale, o_margine Ilosterioara libera, care separa cele
20
sURe pe fetele sale plane, uneori deformate, v= c,ateva ~antu~i pentru
~i nervi. Ointre acestea unul, mal constant ~I evident, cu traiect oblic
vase o_inferior, este santul destinat nervului sfenopalatin intern,
anter scheletul cartilaqinos este format din cartilajul patrulater, rcare
e-~z~
partea anterioara a septului nazal. Ca si la celelalte doua oase,
formI sale sunt orientate spre lumenul foselor nazale ~i sunt netede.
fete
M' einile sale au urmatoare
- Ie rapo rturi
un ana t orruce:
'
arg• marginea antero-superioara este In contact cu oasele proprii
a etmoidului, iar ln partea inferioara aceasta margine torrneaza
dorsul nasului, prin unirea sa cu cartilajele triunghiulare ~i alare;
• marginea postero-superioara se uneste printr-o sutura condro-
osoasa cu lama perpendiculara a etmoidului;
• marginea postero-inferioara se articuleaza cu marginea antero-
superioara a vomerului, la nivelul unui jgheab pe care acest as II
forrneaza: anterior marginea postero-inferioara vine ln contact cu
spina nazala anterioara:
• marginea antero-inferioara coboara de la nivelul domului nazal,
intre cele doua parti mediane ale cartilajelor alare, pana la spina
nazala anterioara, sub forma unei laturi mobile a cartilajului
patrulater, situata In vestibulul nazal ~i acoperita de tegument.
Articularea tntre cartilajul patrulater ~i cele doua oase ale septului
nazal este lntarita de prelungirea fara d.emarcatie a periostului cu
pericondrul. Aceasta conforrnatie ana~ tavorizeaza timpul de decolare
submucopericondrala a interventiei chirurqicale.
Vascularizatia mucoasei septului nazal este realizata de mai multi
pediculi arteriali: artera etrnoidala anterioara (ramura a arterei carotide
Interne) ~i ramurile terminale ale arterei nazopalatine pentru regiunea
Superioara, ramura interna a arterei sfenopalatine (artera septului nazal)
pentru regiunea posterioara ~i centrala si ramurile arterei infraseptale
(subseptala) si ale arterei palatine descendente (terrninatiile anterioare)
pentru regiunea anterioara a septului nazal. Ultimele doua surse arteriale
apartin sistemului carotidian extern fiind ramuri terminale ale arterei
maxilare interne, Unirea ramurilor terminale ale celor trei pediculi arteriali
se realizeaza In partea antero-inferioara a septului nazal, la nivelul petei
vasculare (Kisselbach).
Inervatla senzitiva a septului nazal este asiqurata astfel:
• Tn partea anterioara: ramura interna a nervului nazal intern,
rarnura a nervului oftalmic (V~;
21
 • in pa~ea posterioara: nervul sfenopalatin intern (nazopalatin), afectiuni dermatologice ale vestibului nazal
ramura a nervului sfenopalatin (~, la copilul sub 14 ani ') '> ~ 0 D.MA
Cuncasterea vascularizatiei ~i inervatiei septului nazal contribuie la 0 • ta profesioni§tii vccali (cantareti),
rnai bu~a pregatire a actul~i operator prin masuri de hemostaza ~i •
analgezle corespunzatoare.
PREGATIREA PREOPER,A TOR~E _ '_,
INOICATII
, pregatirea preoperatone trebuie sa cupnnda." .
• efectuarea investiqatiilor clinice, paraclinice §I de laborator In
1, Core~ta~ea chirurqicala a unei deviatii de sept nazal este indicata
cazul unor afectiuni concomitente §i corectarea eventualelor
atunci cand aceasta produce sau Intretine:
• tulburari functionale: insuficienta respiratorie nazala cu tulburari modificari patologice
de oxigenare In repaos sau la efort; tulburari de dezvoltare • examenul pulmonar si cardio-vascular
sornatica, dificultat' In practicarea unor sporturi de perforrnanta; • testa rea constantelor biologice generale
• detormari estetice ale piramidei nazale; , , • testari hematologice §i coagulograma
• tulburari si cornplicatii inflamatorii loco-regionale: • testari anesteziologice, examen anesteziologic, daca bolnavul
tulburari de ventilatie cronica, sindromul apneic nocturn; soucita anestezia generala
rinosinuzite acute repetate ~i cronicizarea sinuzitei acute' • toaleta locala a regiunii operatorii
rinofaringite cronice; , • acordul scris al bolnavului.
infectii si inflarnatii repetate faringo-amigdaliene;
laringo-traheite acute §i cronice; INTERVENTIA CHIRURGICALA
b:on§ita"astmatiforma, sindrom sino-bronsic, astm bronsic;
disfunctii tubare si patologia inflamatorie cronica a urechii
ANESTEZIA
Bolnavul poate fi operat cu anestezie generala, prin intubatie
medii;
orotraheala, cu neuroleptanalgezie sau cu anestezie locala.
• ce~alee,de .origine nazala, sindromul ganglionului sfenopalatin;
Tn cazul efectuarf interventiei cu anestezie locala, se administreaza
• epistaxisuri repetate prin leziuni vasculare la nivelul unei creste
cu 45-60 minute Inainte de operatie 0 preanestezie, constand din diferite
septale.
medicamente cu actiune sedativa, tranchilizanta. In acest sens fiecare
2. Corectarea chirurqicala a u ei deviatii de sept nazal poate
operator I§i contureaza 0 schema preanestezica In care pot intra
:eprezen,~a 0 ~ale ~e acce u n ~rim limp operator In diferite
medicamente ca: mialgin, diazepam, romergan, fenobarbital, atropina,
interventti chirurqicale: c irurqia endoscopies rinosinuzala
tratamentul chirurgical al imperforatiei coanale al sfenoiditei hemostatice, etc.
Anestezia local a cuprinde doua etape:
cronice, al afectiunilor hipofizare, ~I tumorilor' nazo-etmoido-
• anestezia de contact care se poate face cu solutie de xilina 1%,
frontale, al sinuzitelor fronto-maxilo-etmoidale, al mucocelului
2%, 5%, spray-uri anestezice cu xilestezina, etc; soiutra de
fronto-etmoidal.
cocaina 2-5% a tesit din uzul curent din cauza pretului ridicat §i In
urma unor incidente anestezice. Solutia anestezica este aplicata
CONTRAINDICA TII
, prin rnese de vata, rnentinute 10-15 minute sau prin pulverizare In
Rezectia septului nazal are urrnatoarele contraindicatii: fosa nazala;
• afectiuni . pulmonare, cardio-vasculare, lntecto-contaqioase, • anestezia prin infiltratie cu solutie de xilina 1 % adrenaunata (6-8
hernatoloqice, renale, care contraindica orice interventie picaturi adrenalina la 20 cmc xilina 1%) In patru puncte, sub
chirurqicala ' pericondru (periost), pe fiecare parte a septului nazal:
• rinita atrofica, ozena anterior, In zona de trecere de la tegument la rnucoasa, In
• rinitele sau rinosinuzitele acute regiunea vestibulului nazal, §i profund spre spina nazala
• rinita alergica anterioara;

22 23
 fi ridicat fata de planul corpului ~i user flectat, pentru rnicsorarea
~uperior, la circa 2 cm deasupra petei vasculare, pentru .••apul va ..
Interceptarea terminatiilor nervoase ale nervului etmoida] """ giei intraoperatorll.
herTlora
anterior;
HNICA OPERATORIE '.' ..
postero-superior, la circa 3 cm in spatele punctului precedent, ~ h ica operatorie variaza dupa felul, gradul l?1localizarea devtatiei
pentru interceptarea terrninatiilor nervului sfenopalatin intern Tet n ea poate fi efectuata, adaptata,- de Ia ~az .Ia caz, com.biman ~ d
(nazopalatin);
de sep I' zectia cu repozitia septala, mal ales la tineri sau la fernei unde
pos~ero-inferior, la 1 c~ deasupra planl?eului foselor nazale ~i entua re, '.
eV . iul patrulater este subtire. ., ..
la circa 6-7 cm de rnarqrnea anterioara a septului naza!. cartlla~ezectia sub~~ricondromucoasa a septului - tehnlca Killian
Anestezia prin infiltratie, efectuata cu ace subtiri l?i cu bizou scurt este
TirTlpul I. Inclzia . _ _. ._
uneori dificila, datorita deviatiilor pronuntats ale septului nazal care nu 'zia se efectueaza cu un bisturiu cu lama scurta, bine ascutita la
permit vizibilitate 1iii acces in partile posterioare ale septului. Pentru ~ Inc.lrca3 mm de marginea antero-inferioara a cartilajului l?i paralela cu
infiltrarea regiunii posterioare, Indoirea acului aproape de vart sub un unghi vart, latCI sub forma unei linii user curbe, cu concavitatea orientata
0
de 135 permite 0 penetrare mai buna a acului 1iii evita in acest fel aceas a, . ~ d I . t
. r Incizia lunga de circa 20-25 mm, mcepe e a rnarqmea an ero-
alunecarea sau deraparea acestuia. Posteno . , . 1- teri - I "
. ara a septului ~i coboara spre sp'na~faza a an enoara. ncizia
INSTRUMENTAR ~r:~~~ sa sectioneze~mucoasa:tperic:.ondruI7~i cart_ f~ra I~za:~a
Instrumentarul necesar interventiei chirurgicale se compune din: ericondrului de partea opusa. Exista autori eaFe ~ rac rea 0 InCIZle
• specul nazal model Hartmann fransfixianta, unii practica incizia in~ot~e.auna pe partea I~ ca!e sept~1 este
deviat, altii prefera intotdea~na I~clzla p~ pa~ea stanga, daca sunt
• specule nazale model Killian, mediu 1iiimare
dreptaci, sau pe partea dreapta, daca sunt stanqaci. ..
• pensa in baioneta model Lucae
In cazul existentei numai a unei creste osteocartiiaqinoase antero-
• bisturiu chirurgical
posterioare, incizia poate sa fie .Iongitud~nal~ pe rnarqinea c~n.vex~ a
• decolator dublu model Freer crestei, cu decolarea submucopencondrala onentata, supenor ~I inferior,
• foarfeca nazala model Heymann pentru eliberarea ~i scheletizarea crestei.
• ± cutit Ballanger cu lama rnobila Timpul al ll-lea, Decolarea
• pensa nazala model BrOnnings sau Luc Cu ajutorul varfului bisturiului se cauta la marginea septului incizat
• 1-2 dalti (scobita, dreapta sau despicata) spatiul de c1ivaj dintre pericondru l?i cartilaj. Acest spatiu de c1ivaj, odata
• ciocan pentru chirurgia osoasa identificat, permite introducerea decolatorului, care prin rniscari blande,
• port-ae model Mathieu tangentiale la planul cartilajului, reuseste sa amorseze decolarea.
• ace l?i ata chirurqicala Decolatorul Freer va fi orientat cu concavitatea spre cartilaj pentru a nu
• cuve metalice sau de portelan pentru solutie anestezica perfora pericondrul ~i mucoasa septala. Mi~carile decolatorului se fac de
• serinqa 1iiiace pentru infiltratie anestezica sus in jos si proqreseaza treptat in profunzime.
In acest spatiu de c1ivaj se recunoaste pe de 0 parte culoarea alba a
• rnese de tifon pentru hernostaza si tamponamentul endonazal
postoperator septului l?i pe de alta parte suprafata neteda si rezistenta a pericondrul~i.
AVansarea decolaru in profunzime se face cu usurinta si fara sanqerare In
• ± merocel pentru tamponamentul endonazal postoperator. plaga operatorie.
POZITIA BOLNAVULUI Trecerea de pe suprafata cartilaginoasa pe cea osoasa a septului se
~ Bolnavul poate fi operat fiind asezat pe scaun, in pozitie sernisezanda face fara dificultate, sunetul scos de manevra decolarii fiind user schimbat,
sau In decubit dorsal. rar planul septal fiind perceput cu rugozitatea si duritatea specifica osului.
Pozitia bolnavului este aleasa de medic, in functie de cum este . Manevra decolarli trebuie sa fie blanda, pentru a nu perfora mucoasa,
obi~nuit sa efectueze interventia chirurqicala, sau de cornun acord cu ~I completa, pana la marginea posterioara a vomerului.
pac~~ntul, daca ac~sta prefera un anume tip de anestezie sau 0 anum ita
pozltte operatorie. In cazul in care bolnavul este operat in decubit dorsal,
24 25
 .. u a -.ea. Transfixia cartllajului septal
" tncrzia !ransflxianta _a cartilajului patrulater poate sa fie facuta de la
inceput, dupa cu~ ~m. ~ratat In timpul I_al.interventiei, sau ulterior In timpul
al III-lea.
_ Aceasta mcrzie nu trebuie sa Intereseze pencon . did ru e Pa rt ea
opusa. Pentru acesta operatorul. poate .sprijini sept u I CU In . d exu I main " .. Ii
opuse pentru -a controla.. profunzirnea
. " . sectionarf
'. . cartil aJu
. IUl.
. A ceas taa InclZle
inci .
. .. ef ectuata de unu auton la cativa
este ,enorrnilimetri poster: f a t-a d e pnma
. trp~~ i ciocanului. Rareori se impune ?bturarea onfl~lulul cu ce~ra ~tenla.
InCIZle, pentru a nu Ie suprapune, sau la nivelul la ca "' deviaf
cartilajului septal re mcepe eVla\la
Timpul al IV-lea. Decolarea fetei septale opuse
Decolarea _P~ pa,:tea. opus~ . t!ebuie sa respecte aceleasi reguli
~v~n.s~~e~.decolarii ?utan~ fl urmanta ~i prin fosa nazala de partea opus~
rncrztet initiate. Dupa terrninarea decolarli, septul va putea fi controlat p
ambele sale fete. e ~~~sesc sutura transfixianta (In "U"), altii.lasa. p~aga.nesu~urata.A
A Decolarea este mai ificila la nivelul crestelo osteocartilaginoase sau
In prezenta un~r agerente cica!riciale posttraumatice. In aceste situatii
operatorul treb~le ~a urmareasca foarte atent avansarea decolatorului p'e
planul ferm cartll~glnos sau 0505 al septului. Decolarea corect executata va
~slgura .0. plaga operatorie fara sanqerare si 0 scurtare a timpului
interventiei.
Timpul al V-lea. Rezectia septului
A ?e~tul cartilaginos este cuprins intre lamele speculului Killian
Indepartandu-s_e aStf:1 foitele mucopericondrale, si este sectionat c~
foarfeca nazala cudat~ de-a lungul marginii antera-superioare, la circa 4-5
n:m sub do.rsu~nas.ulul,. pentru a pastra aspectul normal al piramidei nazale
~I a prevent prabusirea inestetica a dorsului nazal.
Ulterior cartilajul septal se poate lndeparta, folosindu-se fie cutitul
Ballanger cu lama ~obila, fie pensa Luc sau pensa BrCl~nings,' fie
decolator~1 Free.r. CUtltU~Ballanger a fost mai putin folosit In ultimii ani din
cauza pericolufui de sectionare a mucoasei prin marginea sa laterala.
. _~artea osoasa a septul~i se rezeca folosind pensa BrClnnings, cu
ml~ca~1 d_e fra~tura~e, torsionare. controland permanent regiunea
postenoara cu 0 ilurninare corecta In profunzime, deoarece la scoaterea
fragmentelor de os fracturate trebuie sa se evite sectionarea mucoasei
septale de catre marginile taioase ale acestora. ' • cu placi siliconate rnentinute tn pozitie paramediana cu rnerocel:
A ~reasta o.steo-cartilaginoasa antero-posterioara trebuie scoasa In
~ntreg.lme, fol~slnd pentru partea anterioara a acesteia, unde baza de
I~s~rtle osoasa p~ pla.n~eul fosei nazale este mai larga, sectiunea cu dalta
~I clocan.ul de chirurqie osoasa. Pentru efectuarea acestui timp decolarea
mucopenostulul. d~ ambele parti ale crestei trebuie sa fie cornpleta, iar
muco~sa proteJat~ de lamele speculului Killian ~i dalta orientata antero-
posterior, tangential la planseul fosei nazale. In regiunea posterioara.
26
soasa a crestei are de cele mai multe ori 0 insertie fragila, user de
rtea 0 B·· .
rat CU pen sa .. run~lngs. . _. .
fractu L nivelul onficiulul palatin antenor, dupa sectionarea crestet osoase,
a area 0 hemoragie arterial a In jet, prin lezarea ramurilor anterioare
poate::rei palatine superioare. Hemo.sta~a se poate realiza prin ?steo-
al.e ~e CU ajutorul partii convexe a unei chiurete ~~I~m~nn sau ~u aJu.t~rul
dall" ta finalul timpului de rezectie _ a septului osteo~~rtllagln?s _se
aZ permeabilitatea celor doua fose nazale, pozitia medians a
a
contro le . A A I -
e tului ~I sangerarea In p aga.
5 p Timpul al VI-lea. Sutura
sutura liniei de incizie se poate face cu 1-2 fire de ata chirurqicala
vicril, dupa afrontarea corecta a ambelor buze ale plaqli. Unii autori
•
In ultimii ani se toloseste sutura bioloqica, pnn apllcarea intre foitele
septale ~i la nivelul liniei de incizie a tissucol-ului.
Timpul al VII-lea. Tamponamentul endonazal
Fosele nazale se tamponeaza pentru prevenirea hematomului
intraseptal postoperator, pentru rnetinerea septului operat In pozitie
corecta , mediana, pentru a preintampina scurgerea secretiilor mucoase
sau sangvinolente care ar determina bolnavul la suflarea reflexa a nasului.
Daca interventia a durat peste 10-15 minute este bine ca Inainte de
efectuarea tamponamentului sa se repete anestezia de contact a mucoasei
foselor nazale cu xilina 1% sau 2%.
Tamponamentul endonazal se poate efectua:
• cu mesa de tifon lunga, unica, de 40-50 cm lungime, 1 cm latime,
ca In epistaxis,
• cu mese sau comprese mici suprapuse de pe plaseul foselor
nazale spre regiunea supenoara,
• cu meracel,
• cu degete de manusa chirurqicala umplute cu comprese,
• cu tub de dren gros aplicat pe planseu (pentru mentinerea
respiratiei), completat cu mese suprapuse tn regiunea superioara
a fosei nazale,
• cu baloane de cauciuc model Petersen.
.. Me~ele de tifon introduse In fosele nazale pot fi Imbibate cu ser
~ZI01?9iC,.cu solutii uleioase sterile (parafina, oleu eucaliptolat, vitamina A,
emlSUcclnat de hidracortizon, etc) sau cu ungvent hemostatic.
Tamponamentul trebuie sa fie astfel efectuat, tncat sa mentina septul
pe linia median a ~i sa nu depa~easca coanele, pentru a nu determina
senzatii neplacute bolnavului, pana la reflexe de vema. De asemenea
27
 hemOragie produsa, fie de prin lezarea mucoasei septale. sau
tamponamentul endonazal trebuie sa nu fie tortat, sub presiune mare in • cornetelor, fie dupa ridicarea cu dalta a crestei osoase, la nivelul
cavitatea nazala, pentru metinerea unei circulatii normale a mucoass]
orificiului palatin anterior; . ~.
pituitare. fractura iradiata a lamei ciu.rUlte, daca n;1~,car~t~ ddefract~rare-
Detamponarea se efectueaza de regula la 48 de ore. Unii autori 0 • . are a lamei perpendlculare este In OCUIa e 0 rruscare
efectueaza la 24 de ore, reducand timpul de spitalizare !?i de vindecare. torsion . feri - f . aie:
t la de tractionare spre partea In enoara a oset naz, _
Folosirea tissucol-ului este un motiv in plus pentru 0 detamponare precoce. ~~~:enta unei cornprese de t~on uitata tntre fo!tele septale, dupa
• ce a fost introdusa temporar In scop hemostatic.
iNGRIJIRI POSTOPERA TORII
In perioada postoperatorie se vor aplica urrnatoarele rnasun STOPERATORII: ~. .. _
terapeutice: ~h oragie postoperatorie prin hemostaza insuficienta sau prin
• tratament medicamentos general cu antialgice, antibiotice (2 zile
• tamponament
em endonazal me icren t ;
. fici •
pentru tamponament, 6 zile daca se reacutizeaza 0 rinosinuzita
• cefalee intensa datorita unui tamponament prea strans sau
latenta), hemostatice; raactivani unei sinuzite latente;_ _
• compresa uitata in fosa n.~z~l.adu~a detamponare, .care d~t.er-
• alirnentatie hidrica pana la detamponare, ulterior norrnala;
rnina fenomene inflarnatoru ~I infectioase locale cu rruros fetid,
• repaos la pat cu repaos vocal relativ in primele 48 de ore;
• hem atom intraseptal dupa oetamoonare:
• in caz de stranut, bolnavul va tine gura deschisa, pentru a nu • abces septal prin suprainfectarea umn hematom postoperator
produce hiperpresiune intranazala;
neglijat; . •
• detamponare la 24-48 de ore cu administrarea in prealabil de
hemostatice ~i antialgice;
• meningita prin propagarea mediul~i. =r= nazal In cazul
producerii unei fracturi la nivelul larnei ciurulte; ~. .
• anernizari zilnice, cu rnese irnbibate in xilina 1% adrenalinata, ale • infectii-inflamatii de vacinatate; sinuzale, oculare, cai lacnmale,
, '
ambelor fose nazale, timp de 3-6 zile, pentru repermeabilizarea tubare;
foselor nazale obstruate de cruste ~i secretii; • sinechii septoturbinale; _. _ .
• interdictia de suflare a nasului timp de 4-5 zile, timp in care • perforatia tardiva a septului nazal prin ~e~roza progresl.va la nl~elul
toaleta foselor nazale este asiqurata de medic; unei solutii de continuitate de ambele partl ale mucoasei septale,
• scoaterea firului septal a treia sau a patra zi. • hematorn difuz al boltii palatine, tranzitoriu; .. ~
• pericondrita, osteita, in cazurile cu ~ia?et, ir:nu..n~deflcle~,a, tare
INCIDENTE, ACCIDENTE, COMPLICATII
, metabolice, fara protectie de antibiotice ~I fara reechillbrarea
constantelor biologice generale; . .
INTRAOPERATORII:
• prabusirea dorsului nasului prin nerespectarea zonei ~e siqu-
• incornpatibilitati anestezice; ranta cartilaginoasa la nivelul marginii antero-supenoare a
• introducerea substantei anestezice in vasele etmoidale anterioare, cartilajului septal; . . ...
din regiunea superioara a septului, daca nu se efectueaza rnis- • tulburari de respiratie nazala datorate u~el In~.erventll Incom-
carea de aspirare inainte de injectarea anestezicului; aparitia intr- plete, fara sa se realizeze 'culoarele respiratorii normale, egal
un astfel de incident a cefaleei intense, amaurozei, tahicardiei calibrate, in cele doua fose nazale.
intense, cu caracter tranzitoriu, se datoreaza patrunderii adrenalinei
in circulatia endocraniana; EVOLUTIE, PROGNOSTIC
• intoleranta la solutia de cocaina, daca aceasta este utilizata in Intr-o evolutie norrnala, fara cornplicatii postoperatorii, bolnavul poate
anestezia de contact ~i este rnentinuta peste 3-5 minute; parasi spitalul la 2-4 zile dupa operatie, urrnand sa revina la controale
• perforatia mucoasei septale in timpul decolarii, daca decolatorul ambulatorii timp de inca 3-5 zile.
nu este situat in pia nul de clivaj subpericondral, sau pertoratia Prognosticul este favorabil. Reinceperea activitatii normale se poate
mucoasei in urma manevrelor instrumentale brutale; face dupa circa 7-10 zile de la operatie.
29
28