1. Fracturile orizontale ale maxilarului superior (Le Fort I). Aspecte clinice.

Fractura transversala joasa sau fractura de tip Le Fort I

• Linia de fractura porneste de la apertura piriforma, traverseaza pe deasupra apexurile

dentare, fosa canina, creasta zigomato-alveolara, tuberozitatea şi apofiza pterigoida în
treimea inferioara. Desprinde complexul alveolo-palatin de blocul osos al masivului
facial(prelegere)

• Linia de fractură începe de la apertura piriformă, trece deasupra apofizelor alveolare

prin peretele extern al foselor nazale şi superior de baza sinusului maxilar, fosa
canină, tuberozitatea maxilarâ, apofiza pterigoidiană în porţiunea inferioară, vomer şi
cartilajul septal, desprinzând complet potcoava maxilarului şi bolta palatină de restul
masivului facial (fig. 3.3).(Hitu)
Clinica: echimoze labiogeniene în sacul vestibular, bolta palatină, paraalveolar şi vălul
palatin. Dureri în repaus şi la presiune (la contactul dinţilor antagonişti şi la triturarea
alimentelor) în sacul vestibular şi retrotuberozitar. Bolnavul nu poate rupe cu dinţii
alimentele. Mobilitate anormală. Tulburări de ocluzie moderate. Dereglări de sensibilitate a
dinţilor şi a mucoasei gingivale. Senzaţii de corp străin în faringe.
Respiraţia nazală este dereglată. Greţuri. Examenul extern stabileşte asimetria feţei, cauzată
de un edem al ţesuturilor moi ale buzei superioare, şi nivelarea plicii 11 biojugale. Tumelacţia
I cauzată de edemul posttraumatic şi hemoragia în ţesut. Pot fi prezente contuzii, hematoame,
echimoze, plăgi şi emfizem subcutanat. II cazul deplasării fragmentelor fracturate în jos se
observă alungirea etajului mijlociu al feţei.
Examenul endobucal: hemoragii pe plică de tranziţie a maxilei, care se răspândeşte la
mucoasa vestibulară, buze şi obraz. Mai rar 1 plăgi ale mucoasei gingivale. Simptomul de
„treaptă”, denivelare ori prăbuşire se determină la palparea apofizei alveolare, mai bine se
evidenţiază la sutura zigomaticoalveolară. Simptomul suprasolicitării este pozitiv.
Testul І mobilităţii în bloc ”: cu degetele unei mâini fixăm arcada alveolară şi o mişcăm
înainte şi înapoi, cu arătătorul altei mâini palpăm apofiza alveolară la nivelul plicei de
tranziţie, unde putem sesiza linia fracturii şi o mobilitate patologică. Hipoestezia ori anestezia
mucoasei şi a dinţilor frontali se poate determina cu acul unei seringi. Percuţia dinţilor
determină un sunet surd. Ocluzia este dereglată. Cu degetul arătător apăsăm pe apofiza
pterigoidiană ori la tuberozitatea maxilarului unde apar dureri.
Diagnosticul: radiografia panoramică indică direcţia şi liniile de fractură, raportul cu fosele
nazale, sinusul maxilar, tuberozitatea, apo- fizele pterigoidiene, raportul cu apexurile dinţilor,
gradul de dislocare a fragmentelor. Diagnosticul diferenţiat se efectuează în fractura apofizei
alveolare, fracturi Le Fort, fracturi mediosagitale.

Simptomatologia fracturilor orizontale a maxielei (Le Fort I).

Linia de fractura incepe de la apertura piriforma, trece deasupra apofizelor alveolare prin
peretele extern al foselor nazale si superior de baza sinusului maxilar,fosa
canina,tuberozitatea maxilara,apofiza pterigoidiana in portiunea inferioara ,vemer si cartelajul
septal,desprinzind complet potcoava maxilarului si bolta palatina de restul masivului facial.

Clinic:
 echimoze labiogeniene in sacul vestibular, bolta palatina, paraalveolar si valul palatin.
 Dureri in repaus si la presiune (la contactul dintilor antagonisti si la triturarea
alimentelor) in sacul vestibular si retrotuberozitar.
 Bolnavul nu poate rupe cu dintii alimentele.
 Mobilitate anormala,
  tulburari de ocluzie moderate,
 dereglari de sensibilitate a dintilor si a mucoasei gingivale,
 senzatii de corp straini in faringe,
 respiratia nazala dereglata,
 greturi.
 Extraoral
o Asimetrie cauzata de edem al tesuturilor moi ale buzei superioare si nivelarea
plicii labiojugale
o Tumefactia e cauzata de edemul posttraumatic si hemoragia in tesut.
o Contuzii, echimoze, plagi si mfizem subcutanat
o In cazul deplasarii fragemtnelor fracturate in jos se observa alungirea etajului
mijlociu al fetei.
 Endobucal
o Hemoragii pe plica de tranzitie a maxilei, care se raspandeste la mucoasa
vestibulara, buze si obraz, mai rar – plagi ale mucoasei gingivale.
o Simptomul de treapta, denivelare ori prabusire se determina la palparea
apofizei alveolare, mai bine se evidentiaza la sutura zigomaticoalveolara.
o Simptomul suprasolicitarii este pozitiv

Testul „mobilitatii in bloc” – cu degetele unei mainii fixam arcada alveolara si o miscam
inainte si inapoi, cu aratatorul altei maini palpam apofiza alveolara la nivelul plicei de
tranzitie, unde putem sesiza linia fracturii si o mobilitate patologica.
Hipoestezia ori anestezia mucoasei si a dintilor determina un sunet surd. Ocluzia este
dereglata. Cu degetul aratator apasam pe apofiza pterigoidiana ori la tuberozitatea maxilarului
unde apar dureri.

Diagnosticul – radiografia panoramica indica directia si liniile de fractura, raportul cu fosele

nazale, sinusul maxilar, tuberozitatea, apofizele pterigoidiene, raportul cu apexurile dintilor,
gradul de dislocare a fragmentelor.

Diagnosticul diferentiat se efectueaza in:

 fractura apofizei alveolare,
 fracturi Le Fort
 fracturi mediosagitale

1. Fracturile orizontale ale maxilarului superior (Le Fort II). Aspecte clinice.

Fracturi orizontale mijlocii (piramidale, subzigomatice, Le Fort II)

• Linia de fractură interesează uni sau bilateral oasele nazale, osul lacrimal, apofiza
ascendentă (pilierul anterior, stâlp de rezistenţă al masivului facial) şi osul planum al
etmoidului, planşeul orbitar până la fisura sfenomaxilară, de unde pleacă oblic în jos
şi înafară sub malar, pe traiectul zonei de slabă rezistenţă mijlocie din peretele
anterior şi lateral al sinusului maxilar pentru a traversa apofiza piramidală a
maxilarului (componentă a stâlpului de rezistenţă lateral) şi apofiza pterigoidă în
treimea mijlocie.

• Linia de fractură trece prin oasele nazale sau chiar la joncţiunea (nazofrontală)
osteocartilaginoasă, apofiza ascendentă a maxilarului, osul lacrimal, rebordul orbitar,
 peretele median al orbitei, peretele inferior al orbitei, peretele anteriolateral al
sinusului maxilar, pe sub arcada zigomatică, spre tuberozitate, apofiza pterigoidiană,
complexul etmoidal, cu ori fară lezarea bazei craniului (fig. 3.4). Se mai descrie o
linie de fractură în care oasele nazale nu sunt interesate - Wassmund.
• Clinica: dereglări senzitive ca parestezii, anestezii, hipoestezii pe teritoriul nervului
inffaorbital
Şi palatin anterior, dureri, tumefac ţi accen ate ale feţei, însoţite de echimoze palpebrale
inferioare şi nazogemene. Echimoze conjunctivobulbare. Faţa este turtită anteri. oposterior,
cu păstrarea reliefului oaselor zigomatice. Nasul este apia. tizat şi se observă deformaţia feţei.
Culoarea pielii poate fi modificată în funcţie de timpul adresării pacientului după ajutor şi
timpul decurs după traumă, având o semnificaţie diagnostică şi medicolegală. Emfi. zem
subcutanat. Poate fi prezentă dereglarea sensibilităţii olfactive î| cazul lezării oaselor
etmoidale. Simptomul de „treaptă” pe marginea infraorbitală, sutura zigomaticoorbitală.
Crepitaţii osoase. Hemoragii nazale bilaterale, orale, nazofaringiene. Lezarea canalului
lacrimona- zal — epiforă ori eliminări sangvine din punctele lacrimale. Endobucal: echimoze
în sacul vestibular. Rapoartele ocluzale dereglate — ocluzie deschisă, încrucişată, inversă.
Mobilitate patologică asociată în bloc cu oasele nazale şi treimea internă a rebordului orbitei.
Hematoame pe plică de tranziţie la nivelul dinţilor anteriori. Pal- parea suturii
zigomaticoalveolare cu simptom de „treaptă”. Senzaţia doloră diminuată la nivelul mucoasei
şi dinţilor frontali. Simptomul suprasolicitării e pozitiv.
Diagnosticul se bazează pe acuze, istoricul dezvoltării bolii, datele clinice şi aprecierea
dereglărilor funcţionale. Examenul radiologie precizează direcţia liniilor de fractură, gradul
de interesare a oaselor, raportul cu cavităţile nazale, orbitare, sinuzale. Hemosinus. Cele mai
utilizate incidenţe sunt: semiaxială, anteroposterioară. Este foarte informativă tomografia
computerizată tridimensională.

Simptomatologia fracturilor a maxilei (Le Fort II).

Linia de fractura trece prin oasele nazale,apofiza ascendenta a maxilarului,osul
lacrimal,rebordul orbitar,peretele median al orbitei,peretele inferior al orbitei,peretele
anteriolateral al sinusului maxilar, pe sub arcada zigomatica ,spre tuberozitate,apofiza
pterigoidiana,complexul etmoidal cu sau fara lezarea bazei craniului.

Se mai descrie o linie de fractura in care oasele nazale nu sunt interesate – Wassmund.

Simptomatologie:
 Exobucal
o Dereglari senzitive ca parestezii, anestezii, hipoestezii pe teritoriul
n.infraorbital si palatin anterior
o Dureri
o Tumefactii accentuate ale fetei,
o echimoze palpebrale inferioare si nazogeniene
o echimoze conjunctivobulbare
o fata este turtuta anterioposterior, cu pastrarea reliefului oaselor zigomatice.
o Nasul este aplatizat si se observa deformatia fetei.
o Culoarea pielii poate fi modificata in functie de timpul adesarii pacientului
dupa ajutor si timpul decurs dupa trauma, avand o semnificatie diagnostica se
medicolegala.
o Emfizem subcutanat.
o Poate fi prezenta sensibilitati olfactive in cazul lezari oaselor etmoidale.
 Simptomul „de treapta” pe marginea infraorbitala, sutura zigomaticoorbitala.
o
Crepitatii osoase
o
Hemoragii nazale bilaterale, orale, nazofaringiene
o
Lezarea canalului lacrimonazal – epifora ori eliminari sangvine din punctele
o
lacrimale.
 Endobucal
o Echimoze in sacul vestibular
o Rapoartele ocluzale dereglate – ocluzie deschisa, incrucisata, inversa
o Mobilitate patologica asociata in bloc cu oasele nazale si 1/3 interna a
rebordului orbitei
o Hematoame pe plica de tranzitie la nivelul dintilor anteriori.
o Palparea suturii zigomaticoalveolare cu simptom de „treapta”
o Senzatie dolora diminuata la nivelul mucoasei si dintilor frontali
o Simptomul surpasolicitarii e pozitiv

Diagnosticul
Se bazeaza pe acuze, istoricul dezvoltarii bolii, datele clinice si aprecierea dereglarilor
functionale.
Examenul radiologia precizeaza directia liniilor de fractura, gradul de interesare a oaselor,
raportul cu cavitatile nazale, orbitare, sinuzale.
Hemosinus
Cele mai utilizate incidente sunt:
 Semiaxiala
 Anteroposterioara
 Tomografia computerizata tridimensionala.

• Fracturi orizontale superioare (Le Fort III, disjuncţii craniofaciale)

• .Se întâlneşte şi sub numele de disjuncţie intercranio-maxilară. Linia de fractură uni

sau bilaterală trece prin vomer, treimea superioară a oaselor nazale, apofiza
ascendentă a maxilarului, osul planum al etmoidului, planşeul orbitei, încalecă fanta
sfeno-orbitară unde se bifurcă: o linie de fractură interesează peretele orbitar extern cu
apofiza frontală a malarului şi arcada zigomatică, iar o alta merge în jos şi posterior,
secţionând tuberozitatea şi apofiza pterigoidă în treimea superioară. Uneori arcada
zigomatică şi vomerul rămân întregi ,nepermitind detasarea intregului masiv
facial,dupa sectionarea totala a stilpilor de rezistenta prin care blocul osos atirna de
etajul anterior al bazei craniului. (prelegere)

Linia fracturii interesează oasele nazale la nivelul suturii frontona- zale, apofiza ascendentă a
maxilarului, oasele lacrimale, suprafeţele orbitare ale etmoidului, pereţii lateral, inferior şi
medial ai orbitei, fanta sfenopalatină, apofiza pterigoidiană a osului sfenoid, arcada temporo-
zigomatică, lamina perpendiculară a etmoidului, vomerul, producând desprinderea completă a
masivului facial de baza craniului. Frecvent sunt prezente comoţii şi contuzii cerebrale,
hematoame intracraniene (fig- 3-5)- In aceste cazuri este binevenită noţiunea „fractura
masivului facial”. Deplasarea masivului facial se datorează, în mare măsură, forţei aplicate şi
direcţiei, mai puţin forţei musculare. în afară de aceste fracturi orizontale, Wassmund, Rauer
şi Reichendach descriu variante ale fracturilor Le Fort in care oasele nazale ramin fixate de
baza craniului.
Clinica: deformatia fetei e cauzata de infundarea etjului mijlociu al fetei, inclusiv complexul
nazoetmoidal si zigomaticoorbital.
Marginea mentoniera pare maiproeminenta . Mobilitate anormală pronunţată, Dereglarea
ocluziei:
Încrucişată, deschisă şi contact molar (de deosebit de luxaţia articulaţiei
lemporomniidibulare, fracturi bilaterale ale mandibulei la nivelul proceselor articulare, ram
aseendent şi unghi). Crepitaţii, proeminenţă şl deformaţii osoase. Durerea se intensifică la
excursia mandibulei, fonatiie, masticaţie, 'fructul digestiv: deglutiţie dificilă şi doloră, senzaţii
de corp străin în l'aringe, greţuri, deschiderea limitată a cavităţii bucale. Lievoree ascunsă;
bolnavul înghite cu saliva şi lichidul cefalorahidian.
Tulburări oculare (fracturi blowout, blowinout): diplopie, exoftalmie li rezultat al
hematomului retrobulbar. Enoftalmie. Echimoze palpebrale superioare şi inferioare. Edem
palpebral. Echimoze con- juiiclivobulbare. Emlizem subcutanat. Limitarea mişcării globului
ocu-
A
Iar şi deplasarea lui în jos. Fanta palpebrală este mărită. In timpul vorbirii bolnavul
acoperă cu palma un ochi ori apasă cu degetul sub globul ocular, pentru a l ridica
puţin şi a înlătura diplopia; la contactul dentar, globul ocular se deplasează
sincron. Dereglarea sensibilităţii. Tulburări din partea SNC pot li: dereglare şi
pierdere a cunoştinţei, amnezie retrograda, nislagm, greţuri, vomă, ccfalee,
zgomote în urechi, bradi- ciirdie, dereglare I respiraţiei, îngustarea pupilelor,
dereglări psihice.
Licvoree- din nas, conductul auditiv extern, plagă şi nazofaringe este greu de
diagnosticat In cazul suspecţiei licvorului cerebral e indicat
testul diagnostic „pata dublă”.
• Diagnosticul licvorei: la aplecarea capului anterior şi în jos, 11 eordarc, se
măreşte eliminările licvorului.
Simptomul „ baticului de nas ” - baticul de nas curat, îmbibat c u } j c vor, nu se usucă, dar
rămâne umed. Baticul îmbibat cu eliminări nazale când se usucă, devine ca după scrobit
(hârtie);
Simptomul „petei duble
- puncţia spinocerebrală;
- introducerea soluţiei de 1% uranin (vopsea) ori fosfor radioactiv, în scopul de a determina
licvoreea camuflată.
Simptomul „ochelarilor” - hemoragie în ţesutul adipos al palpebre- lor, apare îndată după
traumă, în cazul fracturilor de maxilă, de orbită şi ale oaselor zigomatice. în cazul fracturilor
izolate ale bazei craniului, simptomul „ochelarilor” apare peste 24-48 de ore după traumă şi
nu trece de muşchii circulari oculari.
Simptomul Malevici - la fracturile maxilarului superior, în cazul în care vom efectua percuţia
pe arcada superioară, se va auzi un sunet surd. Epiforă. Rinolalie. Testul „mobilităţii în bloc”:
cu degetele unei mâini fixăm apofiza alveolară şi o mişcăm, iar două degete ale altei mâini le
aplicăm pe piramida nazală, în cazul fracturii Le Fort II, Ш, astfel vom simţi mişcările în
regiunea piramidei nazale şi vom putea determina locul fracturii. Simptomul „supraîncărcării
apofizei pterigo- idiene” - apăsăm cu degetul doi asupra apofizei pterigoidiene de jos în sus і
se confirmă în cazul apariţiei durerii. Se pot leza nervii orbitari, faciali, ocolomotori. Lezarea
osului temporal este indicată de micşorarea ori absenţa auzului. Este indicat consultaţia
neurochirurgului, neuropatologului, oftalmologului, otorinolaringologului, internistului,
chirurgului şi reanimatologului. La examinarea peliculei radiologice se atestă linia de fractură
la nivelurile nazal, orbitar, arcada zigomatică, opacitate a sinusurilor maxilare; liniile nu sunt
tipice, prezenţa corpilor străini, implicarea dinţilor în fractură, leziuni dentoparodontale.
• Fracturile mediosagitale (disjuncţiile intermaxilare) interesează arcada
dentoalveolară, planşeul nazal, bolta palatină şi corpul maxilarului superior pe linia
mediană. Patogenia: fractura se produce la înscrierea arcadei inferioare în cea
superioară, în lovitura aplicată pe bărbie, de jos în sus. Se produce o lărgire bruscă a
arcadei dentare superioare, cu o despicare pe linia mediană. Tabloul clinic: plaga
fibromucoasei gingivale între incisivii centrali, care se prelungeşte în boltă pe palatul
dur, echimoze vestibulare şi în vălul palatin, mobilitate anormală cu crepitaţii osoase.
Fractură (verticale) Walther consta din asocierea 2 lini de fractura
orizontale(LEFOrt I,II,III) cu o fractura verticala, de obicei mediană, împărţind
etajul mijlociu in 4 fragmente
Fractum Richet e o fractura LEFORT unilaterala,asociata cu fractura mediosngitală,
desprinzindu-se complet de pe maxilar.
Diagnosticul; Semnele clinice comune deformaţia fetei, tulburari de ocluzie, mobilitate
anormală, dereglări funcţionale (epistaxis, epitoră, tulburări oculare,emfizem
subcutanat,tulburări de sensibilitate,licvoree)Leziunile craniocerebrale care pot pune
in pericol viaţa bolnavului, trebuie diagnosticate inca de la primul contact cu bolnavul.
. Examenul radiologie, Examenul de laborator. Consultaţia neurochirurgului,ORListului,
oftalmologului, chirurgului, traumatologulul» Fracturile cominutive sunt de o mare
varietale. Liniile de fractură sunt atipice. Sunt însoţite de leziuni importante ale ţesuturilor
moi si chiar de pierderi ale substanţei osoase.

Fractura de tip H u e t sau fractura "în inimă de carte de joc" ori fractura de tip Hurt
delimitează un fragment central.
• Soluţia de continuitate osoasă trece vertical în dreptul caninilor în sus şi înăuntru spre
linia mediană, fie spre planşeul nazal, fie spre oasele nazale, iar orizontal traversează
bolta palatină de la un canin la altul, detaşând blocul osos incisivo-canin.

Fractura Bassereau:
 • In care se diferenţiază trei fragmente de oase mari, ce combină o fractură de tip Le
Fort I cu două fracturi verticale paramediane, detaşând blocul median alveolopalatin
corespunzător incisivilor centrali şi laterali şi două fragmente laterale molaro-
premolare.

Fractura de tip Walther sau "fractura cu patru fragmente"

Asociază, prin încrucişare, o linie de fractură orizontală bilaterală de tip Guerin sau Le Fort
II cu una mediosagitală şi cu câte un traiect vertical de o parte şi de alta a maxilarelor,
pornind din dreptul premolarilor şi mergând perpendicular pe soluţia de continuitate
orizontală, traversând bolta palatină. Iau naştere astfel 4 fragmente mobile, două anterioare şi
alte două posterioare.

Fracturi complexe
• 1)Dislocările multiple ale masivului facial sau dislocaţiile cranio-orbito- nazo-
maxilare descrise de Merville, Vincent şi Thomas (1974) asociază mai multe traiecte
de fractură orizontale şi verticale, simetric sau asimetric, favorizând dislocarea,
distanţarea şi rotarea fragmentelor mari rezultate, detaşându-le de baza craniului.
• 2) Fracturile cominutive ale întregului masiv osos, nu ţin cont de liniile de slabă sau
de mare rezistenţă ale masivului facial. Soluţiile de continuitate osoasă se întretaie
haotic, fărâmiţând componentele osoase în nenumărate fragmente mici numite
eschile, rămase sau nu acoperite de periost .
Pot avea 2 variante
1)Fracturi cominutive închise la tegumente de tip Grindin: în care tegumentele acoperitoare
sunt doar contuzionate, traiectele de fractură deschizând numai cavităţile naturale ale etajului
mijlociu al feţei.
• 2)Fracturi cominutive deschise la tegumente cu alte două variante:
A)Fracturi cominutive fără pierderi de substanţă osoasă, soluţiile de
continuitate ale părţilor moi doar descoperind focarele de fractură.
• B)Fracturi cominutive cu pierdere de substanţă osoasă deschise la
tegumente prin plăgi cu aspect variat prin care au fost îndepărtate prin
acţiunea agentului traumatizant, fragmente osoase de diferite mărimi.
Sunt consecutive marilor accidente civile ori produse prin arme de foc.

Fracturi partiale
1)Fracturile de rebord alveolar situate frontal, lateral sau fronto-lateral pot prezenta linii de
fractură oblice, verticale sau orizontale, unice, duble, triple sau cominutive, delimitând un
fragment intermediar sau mai multe fragmente detaşate sau nu de pe maxilar, cu sau fără
dinţii componenţi ai complexului alveolo-dentar.
2)Fractura tuberozităţii maxilare prezintă o linie de fractură cu direcţie oblică spre distal şi în
sus deschizând sau nu sinusul maxilar.
3)Fractura boltii palatine cel mai frecvent la copii.

2)Fractura tuberozităţii maxilare prezintă o linie de fractură cu direcţie oblică spre distal şi în
sus deschizând sau nu sinusul maxilar.

3)Fractura boltii palatine cel mai frecvent la copii ,prin caderea cu gura deschisa pe un corp
ascutit (creion,bat,tub de plastic,andrea)

Simptomatologia fracturilor a maxilei (Le Fort III).

Linia de fractura intereseaza oasele nazale la nivelul suturii frontonazale, apofiza ascendenta
a maxilarului, oasele lacrimale, suprafetele orbitare ale etmoidului, peretii laterali, inferior si
medial al orbitei, fanta sfenopalatina, apofiza pterigoidiana a osului sfenoid, arcada temporo-
zigomatica, lamina perpendiculara a etmoidului, vomerul, producand desprinderea completa a
masivului facial de baza craniului.

Frecvent sunt comotii si contuzii cerebrale, hematoame intracraniene. In aceste cazuri este
binevenita notiunea de „fractura masivului facial”. Deplasarea masivului facial se datoreaza,
in mare masura, fortei aplicate si directiei, mai putin forte musculare. In afara de acesta
fracturi orizontale.

Clinica
 Deformarea fetei e cauzata de infundarea (alungirea ori largirea) etajului mijlociu al
fetei inclusiv complexul nazoetmoidal si zigomaticoorbital
 Marginea mentoniera pare mai proeminenta
 Mobilitatea anormala pronuntata
 Dereglarea ocluziei: incrucisata, deschisa si contact molar (de deosebit de luxatia
ATM, fracturi bilaterale ale mandibulei la nivelul proceselor articulare, ram ascendent
si unghi)
 Crepitatii, proeminenta si deformatii osoase
 Durerea se intensifica la excursia mandibulei, fonatie, masticatie
 Tractul digestiv: diglutitie dificila si dolora, senzatii de corp strain in faringe, greturi,
deschiderea limitata a cav bucale.
 Licvoree ascunsa - Bolnavul inghite cu saliva si lichidul cefalorahidian
 Tulburari oculare: diplopie, exoftalmie – ca rezultat al hematomului retrobulbar,
enoftalmie,
 Echiimoze palpebrale superioare si inferioare
 Edem palpebral
 Echimoze conjunctivobulbare
 Emfizem subcutanat
  Limitarea miscari globului ocular si deplasarea lui in jos
 Fanta palpebrala este marita
 In timpul vorbirii bolnavii acopera cu palma un ochi ori apasa cu degetul sub globul
ocular, pentru a-l ridica putin si a inlatura diplopia; la contactul dentar, globul ocular
se deplaseaza sincron
 Dereglarea sensibilitatii
 Tulburari din partea SNC pot fi
o Dereglari si piercerea cunostintei
o Amnezie retrograda
o Nistagm
o Greturi
o Voma
o Cefalee
o Zgomote in urechi
o Bradicardie,
o Dereglari de respiratie,
o Ingustarea pupilelor
o Dereglari psihice
o Licvoree – din nas, conductul auditiv extern, plaga si nazofaringe este greu de
diagnosticat. In cazul suspectiei licvorului cerebral e indicat testul diagnostic
„pata dubla”.

Diagnosticul licvoreei: la aplecarea capului anterior si jos, la incordare, se mareste eliminarile

licvorului.

Simptomul „baticulei de nas” – baticul de nas curat, imbibat cu livor, nu se usuca, dar
ramane umed. Baticul imbibat cu eliminari nazale cand se usuca, devine ca dupa scrobit
(hartie).

Simptomul „patei duple”

 Punctia spinocerebrala
 Introducerea sol de 1% uranin (vopsea) ori fosfor radioactiv in scopul de a determina
licvoreea camuflata.

Simptomul „ochelarilor” –
Hemoragie in tes adipos al palpebralelor, apare idata dupa trauma, in cazul fracturilor de
maxila, de orbita si ale oaselor zigomatice. In cazul fracturilor izolate ale bazei craniului,
simptomul „ochelarelor” apare peste 2445h dupa trauma si nu trece de muschii circulari
oculari.

Simptomul Malevici
La fracturile maxilarului superior, in caz in care vom efectua percutia pe arcada superioara, se
va auzi un sent surd. Epifora. Rinolalie. Testul „mobilitatii in bloc”: cu degetele unei maini le
aplicam pe piramida nazala, in cazul fracturilor Le Fort II, III astfel vom simti miscarile in
reg piramidei nazale si vom determina locul fracturii.
Simptomul „supraincarcarii apof pterigoidiene” – apasam cu degetul 2 asupra apof
pterigoidiene de jos in sus – se confirma in cazul aparitiei durerii. Se pot leza nervii orbitar,
faciali, ocolomotori.
Lezarea osului temporal este indicata de micsorarea ori absenta auzului. Este indicat
consultatia neurochirurgului, neuropatologului si reanimatologului. La examinarea pelicueli
radiologice se atesta linia de fractura la nivelurile nazal, orbital, arcada zigomatica, opacitatea
a sinusurilor mazilare. Liniile nu sunt tipice, prezenta corpilor straini, implicarea dintilor in
fractura, leziuni dentoparodontale.

Fracturile orizontale Le Fort I, II, III – se imobilizeaza prin metode ortopedice:

a. Atele Vasilev (preconfectionate), atele confectionate individual, placi palatinale
b. Dispozitivul cefalic-capelina din ghips panza, dispozitivele cefalice preconfectionate, casca
Guinestet, casca Budin, aparatul cranio-facial Darcisac.
c. Dispozitiv bucal – placa palatina cu 2 bare metalice fixate de ea, gutiera metalica, atele
metalice, atela monomaxilara.
d. Dispozitiv monomaxilare – in mod obligatoriu, fracturile maxilare superior presupun
imobilizarea mandibulei de masivul facial. In fracturile fara deplasare e suficienta o
imobilizare cu fronta mentoniera.
Indicatii:
 Fracturi fara deplasare,
 Fracturi ale mandibulei edentate,
 Atestate la bolnavii care urmeaza sa fie transportati prin aer sau pe apa,
 cu risc de voma
 in edentatie mixta
 cu dificultati ale respiratiei
 la bolnavii psihici
 la bolnavii in coma

Fracturile oblice ori verticale se imobilizeaza prin:

 placi palatinale
 atele metalice monomaxilare
 atele cu tractiuni elastice in fracturile cu deplasare in plan orizontal