Boli ale sistemului nervos la om

proiect la biologie

elevi:
Sabin Simota
Ștefan Jescu Păvăleanu

2018
 Boli ale sistemului nervos la om

Alcatuirea si clasificarea sistemului nervos la

mamifere si om

Sistemul nervos este format din totalitatea organelor a caror structura de baza este reprezentata
de tesutul nervos.

Clasificarea sistemului nervos se poate realiza din doua puncte de vedere:

1) Din punct de vedere anatomic, sistemul nervos este împartit în doua mari componente:

- sistemul nervos central (nevrax) - format din maduva spinarii si encefal

- sistemul nervos periferic - format din nervi si ganglioni nervosi

2) Din punct de vedere functional, sistemul nervos este împartit de asemenea în doua
componente:

- sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie - are rol de a stabili relatiile dintre
organism si mediul extern

- sistemul nervos vegetativ sau autonom - prin care se coordoneaza si se dirijeaza

activitatea viscerelor

I. SNC (ax cerebrospinal/nevrax) - este alcatuit din

maduva spinarii si encefal

Maduva spinarii
 Maduva spinarii este situata in canalul vertebral format prin suprapunerea orificiilor
vertebrale.

Maduva spinarii se intinde de la vertebra cervicala C1 la vertebra lombara L2, de unde se

continua cu filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana.

Encefal

Encefalul este situat in cutia craniana si este format din:

1.Trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio si mezencefal)

2.Cerebel
3.Diencefal (talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus)
4.Emisferele cerebrale

Organele sistemului nervos central sunt protejate de un sistem de membrane cerebro-spinale care
alcatuiesc meningele.Cele trei membrane cerebro-spinale sunt: duramater, arahnoida si piamater.

Intre arahnoida si piamater se afla un spatiu plin cu lichid cefalo-rahidian, cu rol trofic si de
protectie mecani
 II.SNP sistem nervos periferic este alcatuit din nervi
periferici si ganglioni nervosa

Nervii periferici

Nervii periferici sunt alcatuiti din prelungirile neuronale si sunt reprezentati de:

-12 perechi de nervi cranieni ( senzitivi, motori si micsti )

-31 perechi de nervi spinali (micsti)

Ganglionii nervosi

Ganglionii nervosi sunt alcatuiti din aglomerari de corpi neuronali si sunt reprezentati de:

-ganglioni spinali
-ganglioni cranieni
-ganglioni vegetativi
 Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex (reflexul).Actul
reflex este procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.Baza
anatomica a actului reflex este arcul reflex.Arcul reflex este format din 5 componente: receptor,
cale aferenta, centru nervos, cale eferenta si efector.

stimul > RECEPTOR > calea aferenta >CENTRU NERVOS > calea eferenta > EFECTOR > Da un
raspuns

Prezentarea unei boli a sistemului nervos

Meningita
Reprezinta o inflamatie a meningelor cu modificarea sau nu a lichidului cefalorahidian pe care
acestea il contin intre ele.

Numeroase afectiuni, ca bolile canceroase sau conectivitele (lupus eritematos, sarcoidoza etc.),
pot fi insotite de o reactie inflamatorie a meningelui. Totusi, meningitele cele mai frecvente sunt
infectioase si sunt clasificate in doua grupe dupa tipul lichidului cefalorahidian: purulent sau
limpede.

Meningita virala este o forma usoara a bolii si se poate vindeca in mai putin de 10 zile. Un grup de
virusi cunoscuti sub denumirea de enterovirusi, care sunt cauza problemelor la stomac, sunt
responsabili pentru aproximativ 90% din menigitele virale inregistrate.
Cauze

In cele mai multe cazuri meningita rezulta dintr-o infectie virala (dar numai unele virusuri
favorizeaza boala), dar mai poate fi determinata si de infectiile de tip bacterian.

De asemenea, meningita poate aparea si din cauza unor alergii la medicamente, unele tipuri de
cancer si boli autoimune, precum lupusul.

Simptome si semne

Boala se declara rapid prin febra si sindrom meningean: se asociaza dureri de cap, varsaturi,
senzatie neplacuta la lumina. Aparitia unei hemoragii cutanate punctiforme este caracteristica
meningococului. In absenta tratamentului, infectia risca sa se intinda la creier (meningoencefalita)
si sa provoace o coma, tulburari de comportament, paralizii, convulsii.

Germenele poate chiar sa treaca in sange, antrenand o septicemie, poate sa difuzeze in organele
interne. Raspandirea in organism a meningococului poate sa se transforme printr-o meningita
fulminanta - septicemie fulgeratoare care evolueaza in cateva ore.

Tratament

Meningita necesita un tratament prompt cu antibiotic administrat intravenos pentru a asigura

insanatosirea si pentru a reduce riscul complicatiilor. Tratementul va fi prescris de medicul
specialist in functie de tipul de menigita si de varsta bolnavului.

De asemenea, daca sinusurile sau oasele din spatele urechii externe care fac legatura cu urechea
mijlocie sunt infectate poate fi necesar drenajul. Orice fluid care se acumuleaza intre creier si
membranele care il inconjoara in principiu trebuie drenat sau extras pe cale chirurgicala.

Prevenire

In procesul de prevenire este foarte important spalatul mainilor pentru evitarea expunerii la
agentii infectiosi. De asemenea, intariti-va sistemul imunitar asigurandu-va odihna suficienta, un
program regulat de exercitii si o dieta bogata in fructe proaspete, legume si cereale integrale.

In cazul sarcinii, reduceti riscul de a contacta listerioza gatind bine mancarea si evitand branza
facuta din lapte nepasteurizat.
 Prezentarea unei tulburari psihice care poate
afecta omul

Melancolia este o tulburare psihică asemănătoare depresiei care are sau nu o cauză
specifică și se manifestă prin lipsa entuziasmului și apatie față de orice fel de activități în
general.

În psihiatrie o persoană pentru a fi diagnosticată cu melancolie trebuie să prezinte următoarele:

Cel puțin două dintre aceste semne:

lipsă de plăcere în activitățile zilnice

lipsă de interes pentru un stimul care în general produce plăcere

Cel puțin trei dintre aceste semne:

lipsă de plăcere sau apatia nu sunt legate de o întâmplare neplăcută concretă precum
decesul unei persoane apropiate, despărțire, intrare în șomaj, etc

depresia este mai accentuată dimineața

persoana se trezește cu cel puțin două ore mai devreme decât de obicei

adâncă agitație psiho-motorie sau apatie intensă

scăderea în greutate sau anorexie

sentiment nejustificat de vină

Influenta alcoolului, tutunului, cafelei si

drogurilor asupra sistemului nervos

Tutunul
 În societatea modernă, tutunul este tot mai puţin tolerat, existând o segregare între
fumători şi nefumători. Tutunul conţine substanţe toxice (monoxidul de carbon) şi
cancerigene (se estimează că e vorba despre aproximativ 40 de substanţe).

Fumatul este asociat cu mai multe efecte nocive, cele mai frecvente sunt cancerul
bronşic, gastric, esofagian. Pe lângă neoplazii (cancer), fumatul este asociat unui risc
crescut de infarct sau alte boli (accidente vasculare, ateroscleroză). Efectele fumatului
pasiv includ astmul bronşic (apare la copiii crescuţi în medii cu fum de ţigară), iritaţii sau
cancerul. Pentru toate aceste afecţiuni fumatul este un factor favorizant, nu decisiv.

Drogurile
Drogurile sunt substante chimice, solide, lichide sau gazoase, care atunci cand sunt
absorbite in organismul viu, altereaza buna functionare a acestuia.

Drogurile modifica sentimentele, dispozitia, gandirea si dauneaza grav sanatatii.

Cele mai cunoscute si utilizate droguri sunt:

produse depresoare care (anestezice) care inhiba activitatea sistemului nervos: opiul,
morfina, heroina, barbituricele, etc.

produse stimulente care stimuleaza activitatea sistemului nervos: cocaina,

amfetaminele, etc.

produse perturbatoare sau halucinogene care alterneaza starea de

constiinta: canabisul, LSD, etc.

Cofeina
Cofeina este un drog care se afla in ceai, cafea si cacao, de asemenea in unele bauturi,
ciocolata si medicamente.

Efecte:

-efectul stimulativ asupra SNC, predominant asupra scoartei cerebrale, apoi asupra
bulbului si a maduvii spinarii;

-la nivelul scoartei cerebrale are o actiune neta asupra functiilor psihice si senzoriale:

· flux mai rapid de idei,

 · alunga somnul si oboseala,

· confera finete in perceperea stimulilor pozitivi,

· efect de stimulare asupra miocardului, functiei diuretice a rinichiului,

· actioneaza ca relaxant al unor formatii musculare netede.

Alcoolul
Efectele alcoolului asupra creierului pe termen scurt apar imediat si nu dureaza mult
timp. Printre acestea se numara: reactii mai lente, vedere incetosata, o gandire mai lenta,
pierderea simturilor, excitare, sentiment de calm, somnolenta si ameteli.

Risc crescut de atac cerebral timp de o ora dupa ce ai consumat alcool .

Printre efectele alcoolului asupra creierului pe termen lung se numara pierderile de

memorie, lacunele de memorie, sindromul Wernicke-Korsakoff (termen medical folosit
cand amnezia se asociaza tulburarilor de mers si miscarilor anormale ale globilor oculari),
scaderea performantelor sexuale, cresterea tensiunii arteriale, insomnie, halucinatii si
scaderea activitatii cerebrale.

In afara de cele mentionate mai sus, alte efecte ale alcoolului asupra creierului includ
efectele asupra hipotalamusului si asupra glandei pituitare in secretia de hormoni.

Pe de alta parte, consumul de alcool poate afecta negativ cresterea si creierul faptului si
poate duce la un retard mintal. Astfel, femeile insarcinate nu ar trebui sa consume alcool si
chiar sa se opreasca inainte de a ramane gravide.

Prezentarea elementelor care descriu un stil

de viata sanatos

Odihna: 7-9 ore pe zi - cine doarme mai putin sau mai mult isi scurteaza viata.
 Odihna prin somn, cel mai sanatos somn este noaptea intre ora 22:00 - 23:00 pana
la 6:00 - 7:00 dimineata

Odihna poate sa fie si activa. Odihna activa sau sa faci ceva ce te destinde, ce te
relaxeaza, sa faci ce-ti place in viata: dans, inot, munca placuta intensa, miscare, exercitiu
fizic sau sport intens, cititul unei carti, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc
(prin natura), etc.

Alimentatia sanatoasa: mai putina mancare animala, proteina, grasime animala (lapte,
branza, carne, oua si derivate din acestea) si mai multa mancare vegetala cum recomanda
din ce in ce mai multi doctori nutritionisti.

Hidratarea: 6-10 pahare de apa pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apa pe zi
(apa si NU: cafea, bauturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piata, de preferat apa plata
sau chair de la robinet - cine isi permite poate pune un filtru pe baza de carbune).

Munca si miscarea: Munca (de preferat intensa) 8 ore pe zi. Miscarea intensa in urma
careia sa se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentara, munca de birou, etc.)
minim 1 h pe zi sau lucrul in gospodarie, exercitii fizice, sportul, chiar urcatul scarilor si
mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sanatos.

Educatia (care include si autoeducatia, dezvoltarea personala): Educatia este un alt factor
important care intra in componenta stilului de viata sanatos. Stilul de viata sanatos
inseamna sa ne schimbam modul de a trai dar si modul de gandire (nesanatos) cu un mod
de trai si de gandire sanatoasa constructiva, pozitiva.

Bibliogrfie

http://www.ebacalaureat.ro

http://lectiidebiologie.ro

http://www.scientia.ro/biologie

https://veritasvalentin.wordpress.com/2012/12/16/subcapitolul-vii-sistemul-nervos/

http://www.ebacalaureat.ro

http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa

https://ro.wikipedia.org/wiki
http://www.antiparkinson.ro

http://www.exploremedicinetv.ro

http://www.interferente.ro/boli-psihice.html

http://www.sfatulmedicului.ro

http://www.sfatulmedicului.ro