Grafen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

4 straturi de grafen (din compoziţia grafitului)

Grafenul ( [ pron. grafen ]; variantă: grafenă) este varianta bidimensională a grafitului; este format dintr-un
aranjament planar (bidimensional) de atomi de carbon dispuși într-o rețea hexagonală. Grafenul este cel mai
bun conductor de electricitate și căldură cunoscut.[1] A fost descoperit și izolat , în anul 2004, prin exfolierea
grafitului de către un grup de cercetători britanici de la universitatea din Manchester condus de profesorul
olandez Andre Geim, care pentru aceasta a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică 2010, împreună cu
colaboratorul său Konstantin Novoselov, ambii fiind de origine rusă.[1]

Distanța dintre atomii de carbon ai grafenului este de 0,142 nm. Grafenul este elementul structural de bază al
altor alotropi ai carbonului incluzând grafitul, nanotuburile de carbon și fulerenele.

Grafenul – materialul
revoluţionar care va transforma
secolul al XXI-lea
Trimite pe email
Marius Comper | 02.08.2013 | ● Vizualizări: 5924
11 Comentarii
 Grafenul promite să aibă un impact extraordinar în cursul acestui secol, într-un mod similar celui avut secolul trecut de
siliciu     grafen+ZOOM

Galerie foto (7)

În 2010, doi cercetători de la Universitatea din Manchester deveneau laureaţii Premiului Nobel pentru descoperirea
unui „material minune”: grafenul, cel mai subţire dintre toate materialele care există în Univers. De la identificarea
acestui material şi până astăzi, oamenii de ştiinţă din diferite domenii i-au găsit numeroase utilizări acestui material
versatil ce are potenţialul să ne transforme viaţa în următoarele decenii.

Ce este grafenul?
Grafenul este compus în totalitate din carbon, la fel ca diamantul şi cărbunele. Spre deosebire de aceste materiale,
atomii de carbon ce formează grafenul sunt aşezaţi în „fâşii” bidimensionale, făcând acest material extraordinar de
rezistent şi totodată flexibil.

Grafenul este cel mai subţire material identificat până acum – o „foaie” de grafen are o grosime de doar un atom, motiv
pentru care oamenii de ştiinţă afirmă că este primul material 2D identificat de omenire. Grafenul este un conductor
electric mai bun decât cuprul, fiind totodată de 300 de ori mai puternic decât oţelul şi având proprietăţi optice unice. De
asemenea, deşi este aproape transparent, grafenul este atât de dens încât nici heliul, cel mai mic atom de gaz, nu poate
trece prin el.
Metoda prin care Andre Geim şi Kostya Novoselov au obţinut grafenul este una extrem de simplă: cei doi cercetători
de la Universitatea din Manchester au aplicat o bandă adezivă peste o bucată de grafit, detaşând din ea prin
desprinderea benzii fulgi de grafit. Folosind alte bucăţi de bandă adezivă, ei au dezlipit straturi succesive de grafit,
subţiind fulgii. Apoi, banda adezivă a fost dizolvată în acetonă, iar stratul de grafit rezultat a fost lipit de o plăcuţă de
siliciu. Unii fulgi, măsurând doar un atom în grosime, s-au ataşat de plăcuţa de siliciu.
Grafitul este cunoscut mai ales ca materialul din care se fabrică mina de creion, fiind format din straturi de carbon
suprapuse. Cercetătorii estimează că un milimetru de grafit este format din aproximativ trei milioane de straturi de
grafen. Creioanele produc o dâră neagră atunci când scriem cu ele deoarece frecarea duce la dezlipirea unor fulgi de
grafit. De aceea, profesorul Geim afirmă că este foarte probabil ca toţi cei care au scris vreodată cu un creion să fi
produs grafen, însă fără să observe rezultatul.
Cum ar putea fi folosit grafenul?
„Proprietăţile superioare ale grafenului justifică supranumele de «material minune»”, consideră Kostya Novoselov,
profesorul care a izolat pentru prima dată acest material în 2004, alături de Andre Geim, la Universitatea din
Manchester.

Trăsăturile extraordinare ale grafenului fac posibilă utilizarea lui în nenumărate domenii. Profesorul Geim consideră că
este imposibil de identificat cea mai promiţătoare schimbare pe care o poate provoca. „Gama posibilelor utilizări este
atât de vastă şi se dezvoltă cu o asemenea viteză încât a ne concentra pe una singură ar însemna să subestimăm
amploarea efortului ştiinţific în desfăşurare”, a explicat laureatul premiului Nobel.

În electronică, grafenul ar putea fi folosit pentru producerea de tranzistori ultrarapizi, display-uri flexibile sau LED-uri.
Materialul ar putea spori eficacitatea laserelor şi a fotodetectorilor şi ar putea transforma domeniile producţiei şi
stocării energiei, contribuind la modificarea a numeroase dispozitive precum bateriile şi celulele solare. De asemenea,
folosirea grafenului în materiale compozite ar permite îmbunătăţirea structurii aripilor de avion, ceea ce le-ar reduce
acestora greutatea. În medicină, grafenul ar putea fi folosit pentru conceperea de ţesuturi şi retine artificiale şi pentru a
transporta medicamentele la ţesutul care are nevoie de ele.

„Ecranele de tip touch screen care au grafenul drept element conductiv pot fi tipărite pe plastic foarte subţire, în loc de
sticlă, astfel că ar fi uşoare şi flexibile. Telefoanele mobile ar putea fi la fel de subţiri ca o coală de hârtie, fiind atât de
uşor de îndoit încât ar intra în orice buzunar. Datorită rezistenţei extraordinare a grafenului, aceste telefoane ar fi foarte
greu de distrus”, explică specialiştii American Chemical Society.

Supratik Guha, şeful diviziei de cercetare în fizică din cadrul IBM, anunţă că specialiştii companiei americane lucrează
la tranzistori de frecvenţă înaltă pe bază de grafen şi la dispozitive care folosesc regiunea terahertz din spectrul
electromagnetic. Această regiune, aflată între frecvenţele infraroşu şi microunde, promite să ofere numeroase aplicaţii
în imagistica medicală şi în comunicaţiile pe distanţe scurte. Undele terahertz trec prin materiale plastice şi prin
ţesuturile vii, dar până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să le controleze. „Cu ajutorul grafenului putem modula şi
controla radiaţiile în terahertz”, spune Guha.

De asemenea, grafenul ar putea permite conceperea unor panouri solare uşoare şi flexibile, care ar putea acoperi toate
suprafeţele exterioare ale clădirilor, nu doar acoperişul. Grafenul absoarbe doar 2% din lumina care îl atinge, indiferent
de lungimea de undă. De asemenea, este un foarte bun conductor electric. Astfel, dacă o celulă fotovoltaică este
amplasată între două straturi de grafen, lumina ar tranzita grafenul şi ar atinge celula fotovoltaică. Aceasta ar genera
electricitate, care ar fi transportată cu ajutorul straturilor de grafen. Combinaţia ar permite crearea de panouri solare
flexibile ce pot fi folosite în nenumărate feluri: pe automobile, haine, genţi, dispozitive electronice sau pe oricare altă
suprafaţă atinsă de lumină. Aşadar, graţie grafenului, energia solară ar putea deveni mult mai uşor de folosit şi mai
răspândită decât ne-am putea imagina astăzi.

Medicina este alt domeniu care promite să fie transformat de grafen. Pentru că acest material este subţire, flexibil şi
rezistent la soluţiile sărate ce formează ţesuturile vii, grafenul este un material ideal pentru conceperea dispozitivelor
bionice. Spre deosebire de elementele metalice, care rezistă în corpul uman doar câţiva ani, dispozitivele din grafen pot
fi utilizate toată viaţa. De asemenea, pentru că grafenul este conductor electric, el ar putea fi folosit pentru a transmite
impulsuri electrice către neuroni, permiţând oamenilor paralizaţi să-şi recapete controlul asupra membrelor în urma
unui accident soldat cu vătămarea măduvei spinării. Acelaşi mecanism ar putea fi folosit pentru a permite controlarea
membrelor artificiale, prin utilizarea grafenului pentru a transmite semnale electrice către motoarele care le pun pe
acestea în mişcare.

Cursa pentru brevete şi investiţiile extraordinare în grafen

Potenţialul extraordinar al grafenului a stimulat guvernele şi organizaţiile din întreaga lume să investească sume
importante în cercetări asupra acestui material, din dorinţa de a nu rata „revoluţia grafenului”. Profesorul Andre Geim
estimează că se fac anual cheltuieli de mai mult de un miliard de dolari în cadrul cercetărilor asupra materialului-
minune.

Descoperirea grafenului a dus la o veritabilă „cursă a brevetelor” purtată de companii, universităţi şi alte instituţii de
cercetare. O analiză făcută de organizaţia CambridgeIP arată că, din totalul de 7.351 de cereri de brevete referitoare la
grafen înregistrate în cursul anului 2012, 2.204 brevete proveneau din China, 1.754 din SUA şi 1.160 din Coreea de
Sud. Printre companiile cu cele mai multe brevete se numără Samsung, cu 407, şi IBM, cu 134. Cu toate acestea,
Europa continuă să joace un rol cheie în dezvoltarea grafenului. „Europa nu a fost la fel de agresivă în ceea ce priveşte
brevetele, însă aici se desfăşoară cele mai importante cercetări în domeniu”, a explicat Luigi Colombo, un expert în
grafen, pentru Financial Times.

Marea Britanie vrea să rămână centrul cercetărilor pe tema grafenului, motiv pentru care guvernul insular a decis să
cheltuiască 61 de milioane de lire sterline pentru a crea „National Graphene Institute”, un centru naţional de cercetare
ce va fi inaugurat în Manchester în 2015. Universitatea din Manchester anunţă că intenţionează ca acest institut să fie
„liderul mondial în domeniul cercetărilor asupra grafenului”. Nici Universitatea Cambridge nu s-a lăsat mai prejos,
anunţând că va deschide Cambridge Graphene Centre, în care vor fi investite 30 de milioane de lire sterline.
De curând, Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să finanţeze cu un miliard de euro un proiect dedicat
grafenului şi potenţialelor sale utilizări, ce urmează să fie coordonat de profesorul Jari Kinaret de la Universitatea de
Tehnologie Chalmers din Goteborg, Suedia. „Puteţi privi acest fond imens ca pe o metodă de încurajare a companiilor
să se implice mai mult în eforturile universităţilor europene”, spune Andre Geim.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, afirmă că „povestea grafenului arată că încă mai există lucruri
uluitoare în ştiinţă. Descoperirea acestui material a fost ca un miracol”. „De la un material descoperit cu ajutorul unui
vârf de creion şi al unei benzi adezive, astăzi grafenul este aproape de a da naştere unei noi industrii”, a mai spus
Kroes.

Kroes crede că acest material va juca un rol extraordinar în dezvoltarea continentului european în următoarele decenii.
De aceea, oficialul european a lansat o comparaţie cu celebra Silicon Valley («Valea Siliciului»), regiunea californiană
în care îşi desfăşoară activitatea numeroase companii de succes în domeniul tehnologiei (printre care Apple, Facebook
sau Google). „Aţi auzit de Silicon Valley? Europa vrea să fie cunoscută sub numele de «Graphene Valley»”, a declarat
Kroes cu ocazia anunţului făcut de oficialii europeni cu privire la investiţiile în cercetările asupra grafenului.
Cercetătorii se aşteaptă ca, în viitor, grafenul să înlocuiască siliciul în numeroase domenii.

Nokia este una dintre cele 74 de companii europene ce formează Graphene Flagship Consortium, către care se vor
îndrepta fondurile de 1 miliard de euro oferite de Uniunea Europeană. Printre proiectele la care lucrează compania
finlandeză se numără şi un telefon mai uşor şi extrem de rezistent, care nu se încinge. Jani Kivioja, unul dintre
cercetătorii de la Nokia Research Center, explică entuziasmul generalizat pentru acest material extraordinar: „Am
început să lucrăm cu grafenul în 2006, iar de atunci am identificat numeroase domenii în care l-am putea folosi. Cu
toate acestea, cred că descoperirile cele mai importante nu au avut loc încă. Am atins un prag critic,dar abia acum
începe revoluţia grafenului. Revoluţia Industrială a avut loc după ce am învăţat să producem fier cu costuri reduse.
Apoi am avut parte de era siliciului. Acum urmează grafenul”.

Profesorul Geim temperează aşteptările foarte mari pe care oamenii le au de la grafen, afirmând că „de regulă este
nevoie de o perioadă de aproximativ 40 de ani de la descoperirea unui material nou până la folosirea acestuia în
produse destinate publicului larg. Gândiţi-vă la polimeri: a durat ceva de la descoperirea lor până la momentul în care
plasticul a devenit omniprezent în viaţa noastră”. Un lucru pare sigur: grafenul urmează să joace un rol extraordinar în
dezvoltarea tehnologică ce va caracteriza secolul al XXI-lea, revoluţionând cele mai importante domenii.
Cercetătorii au descoperit o
proprietate nouă pentru grafen,
materialul viitorului
Trimite pe email
Bogdan Enache | 11.28.2014 | ● Vizualizări: 582
0 Comentarii

Cercetătorii au descoperit o proprietate nouă pentru grafen, materialul viitorului     (Foto: Shutterstock)+ZOOM

Galerie foto (1)

Grafenul, material al viitorului care a dus premiul Nobel pentru fizică descoperitorilor săi, este impermeabil pentru
gaze şi lichide, dar permite trecerea protonilor, proprietate ce poate revoluţiona tehnologia de producere a pilelor de
combustie, potrivit unui studiu, transmite AFP.

Protonii sunt particule subatomice care intră în alcătuirea nucleului atomilor.

 Compus din atomi de carbon dispuşi într-o reţea asemănătoare unui fagure, de grosimea unui atom, grafenul a fost
descoperit în 2004 de doi cercetători, Andre Geim şi Konstantin Novoselov, care au fost recompensaţi cu premiul
Nobel pentru fizică în 2010.

Materialul inovator funcţionează ca o barieră foarte eficace, în cazul în care nu este perforat, ceea ce oferă numeroase
aplicaţii interesante în domeniul tratamentelor anticorozive şi al ambalajelor impermeabile.

Hidrogenul, cel mai mic dintre atomi, alcătuit dintr-un proton şi un electron, are nevoie de foarte mult timp,
echivalentul întregii vârste a Universului, pentru a putea trece printr-o foiţă de grafen.

O echipă de cercetători, condusă de Andre Geim, a început să facă teste cu protoni şi se aştepta ca grafenul să
nu permită trecerea acestei particule subatomice, dar au fost uimiţi să constate că materialul din carbon permite
cu uşurinţă trecerea protonilor, mai ales la temperaturi înalte.
Această proprietate face ca grafenul să fie un bun candidat pentru a fi utilizat ca o membrană conductoare de protoni,
element foarte important în tehnologia pilelor de combustie.

"Această descoperire poate revoluţiona acumulatorii electrici şi alte tehnologii bazate pe hidrogen pentru că are nevoie
de o barieră pe care doar protonii - atomi de hidrogeni cărora li s-au îndepărtat electronii - o pot depăşi", potrivit unui
comunicat publicat miercuri de Universitatea din Manchester, Marea Britanie.

Cercetătorii, printre care se află şi Andre Geim, au publicat descoperirea ştiinţifică într-un studiu apărut miercuri în
revista britanică Nature.
Pilele de combustie permit producerea de electricitate folosind hidrogen şi oxigen. Această tehnologie, care este
considerată ecologică fiindcă nu are produşi secundari poluanţi, este de mare interes pentru industria de automobile şi
are nevoie de îmbunătăţiri, în prezent fiind extrem de scumpă.

Sursa: Mediafax

Procesoarele din grafen care funcţionează la 400

GHz sunt posibile, afirmă cercetătorii americani
Dorian Prodan - 22 aug 2013
 ● Vizualizări: 3458
 5



ABONEAZA-TE ACUM
  Facebook
 Newsletter 

Grafenul este unul dintre acele materialele exotice carepermit deja sau promit salturi tehnologice în cele mai variate
domenii, însă una dintre cele mai interesante direcţii, adică înlocuirea materialelor semiconductoare actuale, nu s-a
bucurat de un succes prea mare până acum. Un grup de cercetători din cadrul University of California cred că au
descoperit o nouă metodă pentru proiectarea circuitelor electronice din grafen, ceea ce ar permite realizarea unor
procesoare cu frecvenţe de tact net superioare celor actuale.
Conform unor prognoze , tranzistorii din cipurile electronice vor atinge limita tehnologiilor bazate pe siliciu undeva în
următorii 10 - 15 ani, dată la care ar trebui să fim deja înarmaţi cu tehnologii noi dacă vom dori să evităm o stagnare.
Ideea unui tranzistor fabricat din grafen nu este nouă iar încercări funcţionale există, însă acestea nu sunt nici pe
departe pregătite pentru o implementare industrială.

Cel mai rapid tranzistor fabricat din grafen a atins ameţitoarea frecvenţă de 427 GHz, depăşind astfel cu un ordin de
magnitudine performanţa maximă de 8,5 GHz a cipurilor bazate pe siliciu. Pentru a putea funcţiona, tranzistorii
fabricaţi din peliculele atomice de grafen au însă nevoie de condiţii speciale de lucru deoarece aceştia au pierderi foarte
mari de energie şi disipă cantităţi însemnate de căldură.

Tranzistorii fabricaţi din siliciu au proprietăţi izolatoare atunci când sunt aplicate tensiuni scăzute şi conductoare atunci
când acestea cresc, acest comportament permiţând crearea porţilor logice. Spre deosebire de siliciu, grafenul este
conductiv indiferent de puterea aplicată, iar crearea unor circuite binare ridică probleme care au fost depăşite în
laborator, cu limitările menţionate mai sus, prin doparea atomilor sau deformarea fizică a foilor de grafen.
Cercetătorii americani afirmă că aceste încercări, care încearcă să facă grafenul să se comporte precum siliciu dopat,
sunt greşite. Conform datelor publicate, soluţia constă într-o abordare diferită a impasului tehnologic şi specularea
efectului de rezistivitate negativă. Un comportament contraintuitiv al multor materiale, printre care şi grafenul,
rezistivitatea negativă se manifestă printr-o scădere a tensiunii electrice în urma creşterii intensităţii. Aceste treceri de la
o tensiune mai mare la una mai mică pot fi folosite pentru crearea unor comutatoare în acelaşi mod în care sunt folosite
schimbările conductivităţii siliciului, permiţând astfel realizarea unui nou tip de tranzistor.

Cercetătorii au făcut deja câteva teste cu noua tehnologie, reuşind crearea unor porţi XOR cu doar trei transistori din
grafen, spre deosebire de cei opt tranzistori ceruţi de tehnologiile bazate pe siliciu. Acest salt tehnologic permite
realizarea unor circuite mai mici care vor beneficia şi de salturi impresionante de viteză, modelul experimental rulând
la frecvenţa de 400 GHz.

Toate aceste încercări sunt promiţătoare, însă înainte de a visa la procesoare mici care rulează la frecvenţe abisale,
cineva va trebui să preia ideea, să determine condiţiile clare în care grafenul manifestă proprietatea de rezistivitate
negativă şi să realizeze circuite mai complexe cu aceşti tranzistori.

Din grafen vor fi create bateriile viitorului. Un nou studiu promite o

autonomie imensă

Grafenul este un material în care Uniunea Europeană a decis la începutul lui 2013 să bage un miliard de euro
pentru a-l cerceta. Câțiva cercetători din Coreea de Sud au reușit acum să-i dea un scop foarte bun, și anume
să facă din grafen baterii cu o autonomie foarte bună. 

Cercetătorii din Coreea de Sud au prăjit, la propriu, bucăți de grafen și au observat că ajungând la structura și
compoziția potrivite, acest material ar putea fi folosit pentru a produce electrozi și supercapacitori pentru baterii
care pot stoca mai multă energie. Temperatura la care ei au tratat bucățile de grafen este de 160 de grade
Celsius. La final, se obțin bucăți de grafen care se aseamănă cu globurile.

Ce au încercat cercetătorii să facă, și în fază experimentală au reușit, a fost să creeze structuri 3D cu suprafață
mai mare. Grafenul este foarte bun pentru baterii, mulțumită conductivității ridicate și stabilității sale, dar
actualul mod de producție înseamnă să fie o bucată subțire ca un film cu suprafață redusă față de tehnica sud-
coreenilor.
Alți cercetători au încercat să creeze aerogeli și structuri similare bureților, dar aceste produse nu au o formă
regulată și nu pot fi folosite drept electrozi, după cum a explicat Sang-Hoon Park, cercetător al Universității
Yonsei citat de Daily Dot. Park și ceilalți cercetători au obținut sfere de material compuse din nanofâșii de grafen
care emit energie direct din centru, egal distribuită. Fiind aranjat astfel, materialul are o suprafață mai mare
expusă și transferul electric este îmbunătățit prin nanocanalele din sferă.

Ca de fiecare dată în astfel de proiecte experimentale, cea mai importantă fază este scalarea producției. De la
câteva sfere într-un laborator, această tehnică trebuie să fie utilizată la scară mare în milioane de baterii pentru
a-și dovedi eficiența și pentru a reduce costurile. Totuși, în actualul ritm de dezvoltare, până în 2020 autonomia
proastă a dispozitivelor mobile s-ar putea să fie doar o chestiune a istoriei.

Grafen, material MINUNE care ar putea

distruge cancerul
Mădălina Barbu / 02 Martie 2015 / 20:42 
Salveaza PDF Print Email Comentarii 2512 accesari
Grafenul este cunoscut deja drept un material minune. Este incredbil de rezistent, poate fi folosit în
baterii și se repară singur.
Acum i s-a mai găsit o utilitate: ar putea neutraliza celulele canceroase, informează playtech.ro.
Uniunea Europeană a anunțat, în 2013, că va investi un miliard de euro pentru studierea grafenului. Se pare
că decizia a fost una inspirată, având în vedere numărul enorm de mare de întrebuințări care i-au fost
găsite. Grafenul este un material bidimensional format dintr-un singur strat de atomi.
Până acum, este cel mai subţire material cunoscut de om, dar şi printre cele mai dure. Potrivit Universităţii
din Manchester, conduce electricitatea la fel de eficient ca şi cuprul, dar este mai bun decât alte materiale la
nivelul conductivităţii căldurii. Grafenul este aproape total transparent, dar atât de dens încât nici cel mai mic
atom de heliu nu poate să treacă prin el.
Acum, cercetătorii de la Universitatea Manchester din Marea Britanie – locul în care s-a ”născut” grafenul –
au folosit materialul din carbon cu structură 2D pentru a ținti și a neutraliza celulele stem canceroase.
Folosind un derivat al grafenului numit oxid de grafen, profesorul Michael Lisanti și doctorul Aravind
Vijayaraghavan au observat că acesta poate acționa ca un agent anticancer, inhibând creșterea tumorilor
care apar la începutul bolii.
Celulele tratate cu oxidul de grafen s-au transformat în celule noncanceroase. Materialul a fost testat pe
celulele canceroase de diverse tipuri (de la cancer de sân, pancreatic, pulmonar, cerebral, ovarian și de
prostată) și au descoperit că acesta blochează procesele de suprafață prin care celulele canceroase se
unesc.

Citeşte şi: Grafen. Ce proprietăți UIMITOARE are materialul viitorului

 
Cercetătorii sugerează că respectivul compus ar putea fi folosit alături de alte tratamente pentru a micșora
tumorile și pentru a preveni răspândirea cancerului și reapariția bolii. Un aspect foarte atrăgător al grafenului
este faptul că nu este deloc toxic pentru organism, cum este cazul cu multe dintre tratamente.
Totuși, ”orice descoperire de genul acesta trebuie să fie testată exhaustiv înainte să fie numită o soluție
viabilă din punct de vedere terapeutic”, explică Vijayaraghavan. De acum până la un tratament disponibil
publicului larg mai sunt câțiva ani, dar descoperirea este una care ne entuziasmează.

- See more at: http://www.dcnews.ro/grafen-material-minune-care-ar-putea-distruge-

cancerul_469080.html#sthash.y0UGFIv6.dpuf
Kirigami din grafen - arta practicata de oamenii de stiinta
de G.T.     HotNews.ro
Joi, 30 iulie 2015, 13:59 Science - Tehnologie

Kirigami
Foto: Captura YouTube
De-a lungul timpului artiștii care practică origami (termen provenit din japoneză: ori - a împături, kami -
hârtie) și kirigami (kiru - a tăia) au modelat coli de hârtie în structuri tridimensionale complexe. Ambele
tehnici sunt scalabile, așa încât oamenii de știință au testat diferite materiale bidimensionale pentru a crea
structuri la scară micrometrică, ce pot fi de mare folos în industria tehnologică.

Tehnicile folosite în arta kirigami pot fi aplicate de către oamenii de știință, folosind foi de grafen, pentru a
construi metamateriale mecanice, cum ar fi electrozi cu funcții extensibile. Însă aceste foi de grafen nu au o
suprafață perfectă, fiind asemănate de către oamenii de știință cu textura unei cuverturi matlasate.

Curiozitatea care i-a determinat pe specialiști să facă diferite experimente de laborator este reprezentată de
limita de scară la care pot fi manipulate aceste foi pentru a construi structuri complexe micrometrice, care să
păstreze proprietățile speciale ale unui cristal de grafen.

Rezultatele la care au ajuns oamenii de știință în urma experimentelor arată că grafenul este cel mai simplă,
dar și cel mai puternică materie primă ce poate fi modelată la nivel micro pentru a crea foi de un atom
grosime, ce pot fi ulterior folosite la crearea acestor structurilor la scară mică, utile în industria tehnologică,
conform nature.com.

Fizicienii de la Universitatea Cornell din Statele Unite ale Americii au aplicat tehnicile artei kirigami la foi din
grafen pentru a construi ceea ce ar putea să devină cea mai mică structură mecanică ce a fost construită
vreodată.

Paul McEuen, director al grupului de cercetare științifică John A. Newman și al Institutului Kavli Nanoscale
Science, împreună cu grupul său de cercetători au publicat în ediția din 29 iulie a revistei de știință Nature
rezultatele experimentelor făcute aplicând tehnica kirigami pe foi de grafen, de o grosime de 10 micrometri
(prin comparație, un fir de păr are aproximativ 70 de micrometri grosime), scriephys.org.

În studiu sunt descrise metodele prin care sunt manipulate atât grafenul, cât și alte materii prime la fel de
subțiri, care devin vâscoase la o scară atât de mică, fiind greu de modelat. Unul dintre autorii studiului, un
proaspăt absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității Cornell, a găsit o metodă pentru a rezolva
această problemă: a scufundat în apă foile de grafen și a adăugat agenți tensioactivi pentru a ușura
modelarea acestora.

În urma cercetărilor, oamenii de știință au demonstrat că grafenul este potrivit pentru arta kirigami,
permițând specialiștilor să construiască structuri robuste la scară micrometrică, ce oferă o mulțime de
avantaje datorită proprietăților electrice, întrucât grafenul este un bun conducător de electricitate, dar și
potențialul de a îmbunătăți orice dispozitiv electronic, de la celule solare, la ecrane de telefon.

În videoclipul de mai jos este demonstrată tehnica prin care cercetătorii concep, mai întâi, structuri kirigami
folosind hârtie obișnuită, ce vor fi transformate ulterior în adevărate mecanisme electrice concepute la scară
mică din foi de grafen.

Becul cu grafen va ajunge în magazine anul

acesta
Luni, 20 aprilie 2015 г. / Vizionări: 1384
Tag-uri: Andrei Geim Konstantin Novoselov, bec, bec cu grafen, becuri LED, economie
energie, grafen, grafen marea britanie,grafen material minune, Graphene Lighting, premiul nobel fizica

 
Dezvoltatorii din Marea Britanie au anunțat că becul de grafen va fi primul produs de consum care foloseşte grafenul,
viabil din punct de vedere comercial. Becul a fost dezvoltat de Graphene Lighting, o companie cu finanţare canadiană,
unul dintre directorii căreia este profesorul Colin Bailey de la Universitatea din Manchester.

Becul reglabil are un LED de forma unui filament, care e acoperit cu grafen. Asta aduce o serie de avantaje. Datorita
conductivităţii, becul poate dura mai mult. Dezvoltatorii spun că reduce consumul de energie cu zece procente; grafenul
permite becului să conducă electricitatea şi să încălzească mai eficient. Profesorul Bailey a declarat la BBC că
producţia este mai ieftină şi foloseşte mai multe componente durabile, de aceea se aşteaptă ca preţul unui astfel de bec
să fie mai mic decât unele dintre becurile LED.

Bailey a mai spus într-un interviu că „grafenul e doar un material… un material minune, dacă vreţi, având în vedere că
are super-proprietăţi – dar în realitate, aplicaţiile lui sunt cele care îl vând.” Cercetătorii sunt dornici să vadă care va fi
impactul acestui bec-„minune” asupra economiei Marii Britanii. Bailey a spus că becul e doar una dintre aplicaţiile
grafenului: altele care atrag interesul cercetătorilor includ o membrană care ar ajuta la purificarea apei; învelişuri
protectoare şi folosirea grafenului în baterii, pentru stocarea energiei.

O altă aplicaţie ar fi folosirea grafenului pentru conducerea medicamentelor în organism. „Ce am descoperit e că atunci
când punem câţiva fulgi de grafen într-o soluţie, ei sunt atraşi de celule canceroase”, spune Bailey. Cercetătorii sunt
interesaţi de oxidul de grafen, o formă modificată a acestuia, care vizează selectiv celulele canceroase, în combinaţie cu
tratamente existente. Asta ar putea duce la micşorarea tumorilor şi la prevenirea răspândirii cancerului şi reapariţiei
sale.

Într-una dintre investigaţii, o echipă a pregătit formule de oxid de grafen pentru testarea împotriva diferitelor tipuri de
cancer: pancreatic, la plămâni, la sâni, la ovare, la creier şi la prostată. Fulgii de grafen au inhibat formarea tumorii
sferice. Întrebarea e dacă oxidul de grafen ar putea fi eficace pentru toate, sau măcar pentru un mare număr de tipuri de
cancer, prin blocarea proceselor care au loc la suprafaţa celulelor. Unul dintre cercetători a spus că rezultate au arătat că
oxidul de grafen ar putea fi aplicat ca spălătură în timpul intervenţiei chirurgicale, ca să cureţe celulele canceroase sau
ca medicament.

Institutul Naţional al Grafenului, în care a investit atât guvernul britanic cât şi Fondul European de Dezvoltare
Regională, s-a deschis luna aceasta la Universitatea din Manchester. Clădirea de 7.825 de metri pătraţi şi cinci etaje, a
fost proiectată ca centru de cercetare. Mai mult de 35 de companii din întreaga lume au încheiat deja un parteneriat cu
universitatea, în vederea dezvoltării unor proiecte.

BBC a spus că grafenul a fost deja încorporat în rachete de tenis şi schiuri; mai sunt în curs de dezvoltare şi alte
produse, cum ar fi cadre pentru maşini şi avioane, sau dinţi falşi.

Graphene Stakeholders Association (GSA) a declarat că grafenul e apreciat de specialiştii din domeniul cercetării şi
tehnologie ca fiind unul dintre cele mai promiţătoare materiale ale secolului 21.  Cu toate acestea, „ne aflăm într-un
stadiu incicipent de înţelegere a grafenului şi a potenţialului său ca o tehnologie permisivă. E nevoie de multă cercetare,
caracterizare, testare şi dezvoltare”, au mai spus cei de la GSA.

Oamenii de ştiinţă ruşi, Andrei Geim şi Konstantin Novoselov, de la Universitatea din Manchester, au luat Premiul
Nobel în fizică, pentru descoperirea grafenului în 2004.

Sursa: green-report.ro