Grafenul – materialul revoluţionar care

va transforma secolul al XXI-lea

În 2010, doi cercetători de la Universitatea din Manchester deveneau laureaţii Premiului
Nobel pentru descoperirea unui „material minune”: grafenul, cel mai subţire dintre toate
materialele care există în Univers. De la identificarea acestui material şi până astăzi, oamenii
de ştiinţă din diferite domenii i-au găsit numeroase utilizări acestui material versatil ce are
potenţialul să ne transforme viaţa în următoarele decenii.
Ce este grafenul?

Grafenul este compus în totalitate din carbon, la fel ca diamantul şi cărbunele. Spre
deosebire de aceste materiale, atomii de carbon ce formează grafenul sunt aşezaţi în „fâşii”
bidimensionale, făcând acest material extraordinar de rezistent şi totodată flexibil.

Grafenul este cel mai subţire material identificat până acum – o „foaie” de grafen are o
grosime de doar un atom, motiv pentru care oamenii de ştiinţă afirmă că este primul
material 2D identificat de omenire. Grafenul este un conductor electric mai bun decât
cuprul, fiind totodată de 300 de ori mai puternic decât oţelul şi având proprietăţi optice
unice. De asemenea, deşi este aproape transparent, grafenul este atât de dens încât nici
heliul, cel mai mic atom de gaz, nu poate trece prin el.
Metoda prin care Andre Geim şi Kostya Novoselov au obţinut grafenul este una extrem de
simplă: cei doi cercetători de la Universitatea din Manchester au aplicat o bandă adezivă
peste o bucată de grafit, detaşând din ea prin desprinderea benzii fulgi de grafit. Folosind
alte bucăţi de bandă adezivă, ei au dezlipit straturi succesive de grafit, subţiind fulgii. Apoi,
banda adezivă a fost dizolvată în acetonă, iar stratul de grafit rezultat a fost lipit de o
plăcuţă de siliciu. Unii fulgi, măsurând doar un atom în grosime, s-au ataşat de plăcuţa de
siliciu.

Grafitul este cunoscut mai ales ca materialul din care se fabrică mina de creion, fiind
format din straturi de carbon suprapuse. Cercetătorii estimează că un milimetru de grafit
este format din aproximativ trei milioane de straturi de grafen. Creioanele produc o dâră
neagră atunci când scriem cu ele deoarece frecarea duce la dezlipirea unor fulgi de grafit.
De aceea, profesorul Geim afirmă că este foarte probabil ca toţi cei care au scris vreodată
cu un creion să fi produs grafen, însă fără să observe rezultatul.

• grafenul se întâlnește în natură în mari cantități;

• foliile de grafen sunt foarte stabile, chiar în condiții de temperatură și presiuni
obișnuite/normale, deci nu e nevoie de măsuri de mediu deosebite;
• foliile de grafen au o structură extrem de regulată, încă nu s-au descoperit defecte de
structură;
• grafenul are o rezistență mecanică foarte mare și este foarte rigid (pe o direcție), dar
și flexibil (pe alte direcții);
• grafenul este format dintr-un singur strat de atomi de carbon, și de aceea este
materialul cel mai subțire posibil; astfel, pentru a atinge o grosime totală de numai
1 mm sunt necesare 3.000.000 straturi de grafen alăturate. Din cauza subțirimii lor,
foliile de grafen luate individual sunt transparente.
• cu toate că este alcătuit numai din carbon, producerea și izolarea grafenului nu sunt
tocmai ieftine, în special atunci când e nevoie de folii de mari dimensiuni; totuși,
folii de grafen de dimensiuni normale sunt relativ ușor de obținut.
• oxidul de grafen este mai ușor de produs.

Cum ar putea fi folosit grafenul?

„Proprietăţile superioare ale grafenului justifică supranumele de «material minune»”,

consideră Kostya Novoselov, profesorul care a izolat pentru prima dată acest material în
2004, alături de Andre Geim, la Universitatea din Manchester.

Trăsăturile extraordinare ale grafenului fac posibilă utilizarea lui în nenumărate domenii.
Profesorul Geim consideră că este imposibil de identificat cea mai promiţătoare schimbare
pe care o poate provoca. „Gama posibilelor utilizări este atât de vastă şi se dezvoltă cu o
asemenea viteză încât a ne concentra pe una singură ar însemna să subestimăm amploarea
efortului ştiinţific în desfăşurare”, a explicat laureatul premiului Nobel.

În electronică, grafenul ar putea fi folosit pentru producerea de tranzistori ultrarapizi,

display-uri flexibile sau LED-uri. Materialul ar putea spori eficacitatea laserelor şi a
fotodetectorilor şi ar putea transforma domeniile producţiei şi stocării energiei, contribuind
la modificarea a numeroase dispozitive precum bateriile şi celulele solare. De asemenea,
folosirea grafenului în materiale compozite ar permite îmbunătăţirea structurii aripilor de
avion, ceea ce le-ar reduce acestora greutatea. În medicină, grafenul ar putea fi folosit pentru
conceperea de ţesuturi şi retine artificiale şi pentru a transporta medicamentele la ţesutul
care are nevoie de ele.

„Ecranele de tip touch screen care au grafenul drept element conductiv pot fi tipărite pe
plastic foarte subţire, în loc de sticlă, astfel că ar fi uşoare şi flexibile. Telefoanele mobile ar
putea fi la fel de subţiri ca o coală de hârtie, fiind atât de uşor de îndoit încât ar intra în orice
buzunar. Datorită rezistenţei extraordinare a grafenului, aceste telefoane ar fi foarte greu de
distrus”, explică specialiştii American Chemical Society.

Supratik Guha, şeful diviziei de cercetare în fizică din cadrul IBM, anunţă că specialiştii
companiei americane lucrează la tranzistori de frecvenţă înaltă pe bază de grafen şi la
dispozitive care folosesc regiunea terahertz din spectrul electromagnetic. Această regiune,
aflată între frecvenţele infraroşu şi microunde, promite să ofere numeroase aplicaţii în
imagistica medicală şi în comunicaţiile pe distanţe scurte. Undele terahertz trec prin
materiale plastice şi prin ţesuturile vii, dar până acum oamenii de ştiinţă nu au reuşit să le
controleze. „Cu ajutorul grafenului putem modula şi controla radiaţiile în terahertz”, spune
Guha.

De asemenea, grafenul ar putea permite conceperea unor panouri solare uşoare şi flexibile,
care ar putea acoperi toate suprafeţele exterioare ale clădirilor, nu doar acoperişul. Grafenul
absoarbe doar 2% din lumina care îl atinge, indiferent de lungimea de undă. De asemenea,
este un foarte bun conductor electric. Astfel, dacă o celulă fotovoltaică este amplasată între
două straturi de grafen, lumina ar tranzita grafenul şi ar atinge celula fotovoltaică. Aceasta
ar genera electricitate, care ar fi transportată cu ajutorul straturilor de grafen. Combinaţia
ar permite crearea de panouri solare flexibile ce pot fi folosite în nenumărate feluri: pe
automobile, haine, genţi, dispozitive electronice sau pe oricare altă suprafaţă atinsă de
lumină. Aşadar, graţie grafenului, energia solară ar putea deveni mult mai uşor de folosit şi
mai răspândită decât ne-am putea imagina astăzi.
Medicina este alt domeniu care promite să fie transformat de grafen. Pentru că acest
material este subţire, flexibil şi rezistent la soluţiile sărate ce formează ţesuturile vii,
grafenul este un material ideal pentru conceperea dispozitivelor bionice. Spre deosebire de
elementele metalice, care rezistă în corpul uman doar câţiva ani, dispozitivele din grafen pot
fi utilizate toată viaţa. De asemenea, pentru că grafenul este conductor electric, el ar putea
fi folosit pentru a transmite impulsuri electrice către neuroni, permiţând oamenilor
paralizaţi să-şi recapete controlul asupra membrelor în urma unui accident soldat cu
vătămarea măduvei spinării. Acelaşi mecanism ar putea fi folosit pentru a permite
controlarea membrelor artificiale, prin utilizarea grafenului pentru a transmite semnale
electrice către motoarele care le pun pe acestea în mişcare.

• Purtător de specimen în microscopia electronică cu transmisie. Avantaje: grafenul

este practic transparent și nu deranjează vederea specimenului; ca specimen se
utilizează de obicei atomi de substanțe, care însă se atașează de grafen atât de tare
încât nu mai vibrează și pot fi cercetați în liniște; ar putea fi chiar filmați; chiar și
decursul reacțiilor chimice la nivelul atomilor poate fi fotografiat și filmat live
(acesta este visul oricărui chimist); rezoluția rezultantă este foarte mare, astfel s-au
putut deja pentru prima dată studia atomi singulari de hidrogen (care sunt foarte
mici în comparație cu alți atomi); în fine, pentru asta se pot folosi microscoapele
electronice cu transmisie existente, nemodificate.[2]
• Byung Hee Hong și colegii săi de la universitatea Sungkyunkwan (Coreea) au reușit
de curând (2009) să creeze filme de grafen flexibile cu o suprafață de până la 4 cm².
Până la el dimensiunile filmelor erau abia de ordinul micrometrilor.
• O grupă de cercetători de la Georgia Institute of Technology din Atlanta,
Georgia, SUA condusă de Elisa Riedo a reușit să graveze conductoare electrice din
grafen de numai 12 nm lățime pe un substrat de oxid de grafen. Metoda folosește
vârful încins al unui microscop cu forță atomică (tip AFM). Procedeul este direct
(necesită un singur pas), fiabil, flexibil, necostisitor, rapid, lipsit de uzură, și de
aceea foarte promițător pentru producerea circuitelor integrate la scara
nanometrică. Metoda se pretează de asemenea și la cercetarea semnalelor electrice
în celule vii (v. revista Science vol. 328 din 11 iunie 2010, p. 1373, precum și
în web la [1]).
• Prin prelucrarea unor membrane relativ mari formate dintr-un singur strat de
grafen crescute prin depunere chimică de vapori, cercetători de la MIT, Oak Ridge
National Library (ORNL) și din alte centre au descoperit că materialul are defecte
intrinseci, găuri în armura sa de mărimea unui atom. În experimente s-a observat că
molecule mici precum sărurile au trecut ușor prin porii unei membrane de grafen, în
timp ce molecule mai mari nu au putut penetra membrana.
Rezultatele, spun cercetătorii, subliniază posibilitatea unor aplicații promițătoare, cum
ar fi membrane care pot filtra contaminanți microscopici din apă, sau care separă
anumite tipuri de molecule din probe biologice.[3]
Posibilități interesante pentru viitor

• cercetare fundamentală în domeniul mecanicii cuantice, fără a necesita cheltuieli

enorme de ordinul chiar al miliardelor de euro, cum este cazul până acum la
acceleratorii de particule și la telescoapele actuale; cu ajutorul grafenului, mecanica
cuantică poate fi cercetată acum și în laboratoare;
• dovedirea unor fenomene cuantice deosebite sau neașteptate;
• tranzistori și circuite integrate deosebit de mici și rapide, mult mai rapide decât cele
be bază de siliciu; toate aplicațiile actuale electronice se vor putea realiza mult mai
bine pe bază de grafene;
• producția de fulerene și nanotuburi;
• producția de noi materiale compuse, extrem de dure și rigide (pe o direcție), dar
eventual flexibile (în altă direcție), pentru display-uri noi,
flexibile, hârtie specială, laminate și folii speciale, computere cu punct de
cuante, celule solare și multe altele.
•
Cursa pentru brevete şi investiţiile extraordinare în grafen

Potenţialul extraordinar al grafenului a stimulat guvernele şi organizaţiile din întreaga lume

să investească sume importante în cercetări asupra acestui material, din dorinţa de a nu rata
„revoluţia grafenului”. Profesorul Andre Geim estimează că se fac anual cheltuieli de mai
mult de un miliard de dolari în cadrul cercetărilor asupra materialului-minune.

Descoperirea grafenului a dus la o veritabilă „cursă a brevetelor” purtată de companii,

universităţi şi alte instituţii de cercetare. O analiză făcută de organizaţia CambridgeIP arată
că, din totalul de 7.351 de cereri de brevete referitoare la grafen înregistrate în cursul anului
2012, 2.204 brevete proveneau din China, 1.754 din SUA şi 1.160 din Coreea de Sud. Printre
companiile cu cele mai multe brevete se numără Samsung, cu 407, şi IBM, cu 134. Cu toate
acestea, Europa continuă să joace un rol cheie în dezvoltarea grafenului. „Europa nu a fost
la fel de agresivă în ceea ce priveşte brevetele, însă aici se desfăşoară cele mai importante
cercetări în domeniu”, a explicat Luigi Colombo, un expert în grafen, pentru Financial
Times.

Marea Britanie vrea să rămână centrul cercetărilor pe tema grafenului, motiv pentru care
guvernul insular a decis să cheltuiască 61 de milioane de lire sterline pentru a crea „National
Graphene Institute”, un centru naţional de cercetare ce va fi inaugurat în Manchester în
2015. Universitatea din Manchester anunţă că intenţionează ca acest institut să fie „liderul
mondial în domeniul cercetărilor asupra grafenului”. Nici Universitatea Cambridge nu s-a
lăsat mai prejos, anunţând că va deschide Cambridge Graphene Centre, în care vor fi
investite 30 de milioane de lire sterline.
De curând, Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să finanţeze cu un miliard de
euro un proiect dedicat grafenului şi potenţialelor sale utilizări, ce urmează să fie coordonat
de profesorul Jari Kinaret de la Universitatea de Tehnologie Chalmers din Goteborg, Suedia.
„Puteţi privi acest fond imens ca pe o metodă de încurajare a companiilor să se implice mai
mult în eforturile universităţilor europene”, spune Andre Geim.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, afirmă că „povestea grafenului arată că

încă mai există lucruri uluitoare în ştiinţă. Descoperirea acestui material a fost ca un
miracol”. „De la un material descoperit cu ajutorul unui vârf de creion şi al unei benzi
adezive, astăzi grafenul este aproape de a da naştere unei noi industrii”, a mai spus Kroes.

Kroes crede că acest material va juca un rol extraordinar în dezvoltarea continentului

european în următoarele decenii. De aceea, oficialul european a lansat o comparaţie cu
celebra Silicon Valley («Valea Siliciului»), regiunea californiană în care îşi desfăşoară
activitatea numeroase companii de succes în domeniul tehnologiei (printre care Apple,
Facebook sau Google). „Aţi auzit de Silicon Valley? Europa vrea să fie cunoscută sub numele
de «Graphene Valley»”, a declarat Kroes cu ocazia anunţului făcut de oficialii europeni cu
privire la investiţiile în cercetările asupra grafenului. Cercetătorii se aşteaptă ca, în viitor,
grafenul să înlocuiască siliciul în numeroase domenii.

Nokia este una dintre cele 74 de companii europene ce formează Graphene Flagship
Consortium, către care se vor îndrepta fondurile de 1 miliard de euro oferite de Uniunea
Europeană. Printre proiectele la care lucrează compania finlandeză se numără şi un telefon
mai uşor şi extrem de rezistent, care nu se încinge. Jani Kivioja, unul dintre cercetătorii de
la Nokia Research Center, explică entuziasmul generalizat pentru acest material
extraordinar: „Am început să lucrăm cu grafenul în 2006, iar de atunci am identificat
numeroase domenii în care l-am putea folosi. Cu toate acestea, cred că descoperirile cele
mai importante nu au avut loc încă. Am atins un prag critic,dar abia acum începe revoluţia
grafenului. Revoluţia Industrială a avut loc după ce am învăţat să producem fier cu costuri
reduse. Apoi am avut parte de era siliciului. Acum urmează grafenul”.

Profesorul Geim temperează aşteptările foarte mari pe care oamenii le au de la grafen,

afirmând că „de regulă este nevoie de o perioadă de aproximativ 40 de ani de la descoperirea
unui material nou până la folosirea acestuia în produse destinate publicului larg. Gândiţi-
vă la polimeri: a durat ceva de la descoperirea lor până la momentul în care plasticul a
devenit omniprezent în viaţa noastră”. Un lucru pare sigur: grafenul urmează să joace un
rol extraordinar în dezvoltarea tehnologică ce va caracteriza secolul al XXI-lea,
revoluţionând cele mai importante domenii.