16.05.

2020
Lucrare practica
I. Evaluarea activităţii inimii prin probe active şi pasive ortostatice, şi probe cu efort.
Mersul lucrarii:
1. Proba ortostatică activă se realizează în modul urmator: 5 minute stati culcat pe spate,
după care măsurati FCC intr-un minut. Apoi va ridicaţi, şi masuraţi FCC în picioare
într-un minut.
Stare Culcat (5min) Culcat (5min)- În picioare În picioare-
carantina carantina
FCC/min 81 83 92 100

Concluzie: Întrucât diferența de bătăi se încadrează în intervalul 13-18, aceasta fiind 17 bătăi, pot
concluziona că pregătirea mea fizică de la începutul carantinei a scăzut considerabil. Diferența
înainte de carantină a fost 11 bătăi. Cu toate acestea, valoarea dată că sunt un om sănătos fără
pregatire fizică, la moment. Acest fapt este cauzat de lipsa mișscarii și a efortului fizic. Situația
poate fi îmbunătățită prin efecuarea unor exerciții fizice cel puțin 20 de minute în fiecare zi.
REPAUS DUPA PROBA 30 PESTE 2 PESTE
ORTOSTATICA GENOFLEX. MIN 10 MIN
FCC/MIN 96 92 138 102 98
% - 4,16 42,7 6,25 2,08

CARANTINA REPAUS DUPA PROBA 30 PESTE 2 PESTE

ORTOSTATICA GENOFLEX. MIN 10 MIN
FCC/1MIN 96 100 150 114 102
% - 4,1 56,25 18.75 6,25
Concluzie:
În urma efectuării lucrării cu privire la studierea frecvenței cardiace în diferite condiții am constatat
că:
 În cadrul probei ortostatice pulsul s-a ridicat doar cu 4,1% în comparație cu valoarea inițială,
un rezultat bun. Înaintea carantinei însă, frecventa contractiilor cardiace dupa proba
ortostatica se diferentia de cea din repaus fiind cu 4,16% mai mica. Acest fenomen se
explica prin faptul ca înaintea carantinei corpul avea o pregătire fizică destul de bună, încât
după relaxare în poziție culcată, care are ca rezulat inevitabil relaxarea și scaderea FCC-ului
și apoi ridicarea brusca, corpul fiind adaptat la efort, nu a fost marita cu mult frecvența
cardiacă. Astfel diferența a consitutit 11 bătăi și nu a ajuns până la valoare pulsului în repaus.
 După efectuarea celor 30 de genoflexiuni, pulsul a crescut cu 56,25%(42,7% înainte de
carantină), remarc că acesta nu s-a dublat. Acest fapt se datoreaza stimularii SNV simaptic,
care la randul său stimulează creșterea frecvenței cardiace, întru îmogațirea mușchilor cu
oxigen. Rata creșterii este normală și este dovadă a unei pregătiri fizice bune.
 Peste 2 min de la efectuarea celor 30 de genoflexiuni devierea pulsului a devenit egala cu
18.75%(6,25%înainte de carantină), ceea ce intră în normele propuse, adica pulsul sa nu fie
mai mare decât 144. Peste 10 min de la efectuarea efortului fizic, frecvența s-a întors
 aproximativ la valoarea inițială, aceasta fiind 102, valoare egală cu cea de înaintea crantinei.
Datele notate sunt dovada unei pregătiri fizice bune.
Nota: La efectuării acestui compartiment din lucrare am observat diferențe minime a
pregatirii fizice comparativ cu perioada de înainte carantinei. Cu toate acestea, diferețele
persistă, deoarece efortul fizic depus acum a scazut considerabil, respictiv și adaptarea
organismului. Situația poate fi îmbunătățită prin efectuarea mișcarii cel puțin 30 min în
fiecare zi.
II. Probele funcționale respiratorii.
1. Probele funcţionale respiratoare Ghence şi Ştanghe.
Materiale: cronometru
Mersul lucrarii:
Proba se efectuează în poziţia şezând.
1) Faceţi o inspiraţie şi o expiraţie profundă
2) Apoi faceţi o inspiraţie profundă, şi reţineţi respiraţia (proba Ştanghe).

3) Cronometraţi timpul reţinerii aerului în inspiraţie.

4) Înscrieţi rezultatul în caiet.
5) Odihniţi-vă 5-7 minute.
6) Expiraţi aerul, reţineţi respiraţia şi cronometraţi timpul reţinerii (proba
Ghence).
Proba Stanghe Proba Stanghe- Proba Ghence Proba Ghence-
carantină carantină
Timp(s) 55 51.2 38 39.11
Concluzie: Rezultatul probei Stanghe-51,2s (55s înainte de carantină)se consideră bun, întrucât
acesta se încadrează în limita de 15-55s. Rezultatul probei Ghence este 39.11(38s înainte de
carantină) secunde, satisfăcător. Testele date cu privire la apnee volunatră sunt folosite pe larg,
deoarece oferă posibilitatea de a determina, într-un mod simplu şi accesibil valoarea pragului apneic
la persoanele sănătoase şi bolnave, inclusiv, în stare compensată sau decompensată și sunt lipsite de
efecte secundare. Astfel prin intermediul acestui test am determinat ca volumulele inspiratorii și
experatorii ale sistemului meu respirator au capacitatea necesara pentru a parcurge testele cu succes
și a însemna un rezultat care intră în limita propusă. Rezultatele obținute practic nu se diferențiaza
cu cele de înaintea carantinei.

2. Stabilirea   corelaţiei dintre efortul fizic şi nivelul metabilismului energetic.

Materiale: cronometru.
Mersul lucrării:
1) În poziţia şezînd efectuaţi proba Ştanghe (nu se admite respiraţia profundă
înainte de experiment!)                                                                      
2) Înscrieţi rezultatul în caiet (rezultatul A)                                       
3) Odihniţi-vă 5 minute.
4) Efectuaţi 20 de genoflexiuni în 30 secunde.
5) Aşezaţi-vă imediat şi efectuaţi proba Ştanghe.
6) Înscrieţi rezultatul în tabel (rezultatul B)                                       
7) Peste 1 minut repetaţi proba Ştanghe (rezultatul C)..
8) Calculaţi B/A X 100% şi C/A X 100%      
9) Repetaţi experimentul cu înregistrarea probei Ghence
Starea Proba Stanghe Proba Stanghe- Proba Ghence Proba Ghence-
carantină carantină
Șezând, A 55s 51,2s 38s 39,11s
Dupa 20 39,4s 30,4s 27,5s 20,1s
genoflexiuni, B
Peste 1 min, C 41,6s 37,5s 32,4s 27,8s
B/A X100% 71,79% 59,5% 72,41% 51,3%
C/A X100% 75,41% 73,2% 85,33% 70,08%
Concluzie: În urma efectuării lucrării practice date am stabilit că dupa efortul fizic probele
functionale au luat următoarele valoari: proba Stanghe-59,5%(71,79% înaintea carantinei) exact
după 20 de genoflexiuni,73,2% (75,69% înaintea carantinei) după un minut; proba Ghence-
51,3%(72,41% înaintea carantinei) exact după efectuarea celor 20 de genoflexiuni, 70,08% (85,33%
înaintea carantinei ) după un minut. Constatăm că rezultatele intră în limita 50%+, respectiv acestea
se consideră satisfăcătoare. Energia provenită de la nutrienți este tranformată și stocată, în timpul
anabolismului. Această energie este apoi eliberată prin catabolism pentru a acoperi activitățile
energetice din cadrul activitatii fizice. Astfel, luând în considerație că valorile obținute au fost bune,
iar dupa parcurgerea unui minut acestea deja s-au restabilit cu 13,7% in cazul inspiratiei si cu
18,78% in cazul expiratiei, putem concluziona ca energia eliberata isi joaca rolul in restabilirea
volumelor inspiratorii si expiratorii dupa efortul fizic efectuat. De asemenea, pe termen lung
antrenamentul măreşte toate volumele pulmonare cu 5-10 % , cu excepţia volumului rezidual care
descreşte cu aproximativ 10 %. Această adaptare este obţinută datorită exerciţiilor de relaxare şi
întărire musculară a muşchilor inspiratori şi expiratori (abdominali, muşchilor intercostali,
diafragma).Rezultatele au luat valori mai mici decât în perioada de înainte carantinei, fenomen
cauzat de reducerea adaptari organismului la efort fizic din cazua absenții acestuia.
III. Determinarea nivelului de stres.
Stres- reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor
mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare
Nivelul stresului:
-carantină:moderat(4p)
-înaintea carantinei: moderat (5p)
Concluzie: După răspunderea la cele 22 de întrebări din testul efectuat de psihologul T.S.
Langer cu privirea la abilitatea de a raspunde în cazul situațiilor de stres am obșinut scorul de
5puncte. Astfel nivelul de stres în cadrul carantinei pe care îl posed este moderat, în așa mod
pot constata că apariția carantinei nu a influențat nivelul meu de adaptare la situațiile de
stres.
IV. Determinarea nivelului de anxietate.
Anxietatea-  este o emoție ce se caracterizează printr-o stare neplăcută de tulburare
interioară, adesea acompaniată de comportament nervos precum a păși înapoi sau înainte,
tulburări somatice și ruminația.
Nivelul anxității:
-carantină:normal(4p)
-înaintea carantinei: normal (7p)
Concluzie: În urma efectuării testului cu privire la nivelul de anxietate pe care îl posed, am
obținut rezultatul final de 7 puncte. Cu toate că acesta a intrat în limita unui nivel de
anxietate normal, totuși este la limită cu simptomele subclinice. Acest fapt este determinat de
tulburările provocate din cauza pandemiei, de asemenea grijile cu privire la reușita școlară.
Consider că starea poate fi îmbunătățită prin crearea unei stări psihologice pozitive, însoțită
de lecturi motivaționale și conversații petrecute în mediu familial.

Elaborat de Barcaru Ana

Cl. XI-a “C”