Diagnosticarea sistemului de alimentare al MAC de autovehicule
Nume : Grigore Mihai-Alexandru
Grupa:8402a
Se prezintă şi se comentează valorile măsurătorilor realizate pentru Opel
Astra H 1.9 cdti .
- TESTUL TRASEELOR DE ALIMENTARE DE PRESIUNE
JOASĂ
1. Se scoate furtunul carburantului din filtru şi se instalează un manometru
de joasă presiune sau un vacuumetru în concordanţă cu sistemul motorului. 2. Se pornește motorul pentru aproximativ 5 secunde la ralanti şi apoi se oprește.
CAZ PRESIUNE (bari) DECIZIA
1 1.5 -3 kg / cm2 Sistem normal
2 4 -6 kg / cm2 Înfundarea filtrului sau
a liniei carburantului
3 0 -1.5 kg / cm2 Scurgere a pompei sau a
liniei carburantului Presiunea inregistrata la pornirea motorolui este de 4.5 bari ,asta inseamna ca avem o infundare a filtrului sau a liniei carburantului .
- Compararea cantității de combustibil injectată per cilindru
Folosind testul comparației cantității de combustibil injectată per cilindru,
injectoarele pot fi caracterizate din punct de vedere al funcționării lor. Practic, acesta este un test bazat pe implementare software a unei funcții specifice. Funcția de control al mersului regulat (smooth running control) este activată, și se măsoară cantitatea de combustibil injectată de ralanti în cazul fiecărui cilindru în parte. Funcția de control al funcționării uniforme a mașinii compensează diferența de putere dezvoltată individual de cilindrii. Corecția cantității injectate individual per cilindru poate fi modificată de la +5mm3/cursă la -5mm3/cursă. Interpretare: Cantitatea injectată pentru compensarea diferențelor depășește 5 mm3/cursă: Compresie scăzută la acel cilindru (segmenți uzați, joc incorect la supape etc.) Injector contaminat (acul injectorului gripat, duza înfundată etc.)
Cantitatea injectată pentru compensarea diferențelor este mai mică
de - 5 mm3/cursă: Compresia mărită la acel cilindru (depuneri pe piston, joc incorect la supape) Injector cu probleme (neetanșeitate ac-duză –
- Măsurarea cantității de combustibil pe returul injectoarelor
Se folosește pentru a verifica dacă există neetanșeități interne la injectoare
(între înaltă presiune și joasă presiune). Cantitatea de retur in timpul rotatiei necesare pentru pornire este OK.
Cantitatea de retur la turatia de mers usor in gol este OK.
Se consideră defect în momentul când diferența dintre oarecare doi
cilindrii este mai mare de trei gradații ale cilindrilor mari. Cilindrii mici (paharele inferioare) au volum corespunzător unei gradații a cilindrilor superiori. La acționarea doar a demarorului (se poate realiza prin decuplarea senzorului de turație sau a injectoarelor), se verifică debitul pe retur refulat la nivelul acestor pahare. Atunci când unul din cilindrii refulează mai mult de un păhărel pe retur față de ceilalți cilindrii, înseamnă că acel injector poate fi cauza pentru care nu pornește motorul. Se prezintă o diagnosticare a sistemului de injecție al unui motor MAC la alegere. - Motorul cu injectie de benzina Pentru ilustrarea modului in care se efectueaza diagnosticarea unei instalatii dediametru prin injectie de benzina, s-a ales sistemul L- Jetronic, care este caracterizat de masurarea debitului de aer cu paleta rotitoare si are injectie individuala in regimintermitent. Simptomele si cauzele producerii defectiunilor la acest sistem sunt prezentatesinoptic in tabelul 3.10. Diagnosticarea instalatiei se face pe cele trei grupuri de organe care o compun:circuitul benzinei, circuitul de aer si circuitul electric. Diagnosticarea injectoarelor se face prin observare vizuala, auscultare si verificarea bobinelor. Pentru verificarea vizuala se demonteaza intreaga rampa de alimentare a injectoarelor impreuna cu acestea si se examineaza orificiile de injectie care trebuie sa fie uscate sau cel mult pot fi umezite ori pe varful lor se pot forma doua picaturi de benzina pe minut. La actionarea pompei de benzina injectoarele trebuie sa ofere jeturi foarte finpulverizate si simetrice; injectoarele care formeaza jeturi cu pluverizare grobiana, filiforme sau nesimetrice trebuie sa fi inlocuite. Fara demontarea de pe motor injectoarele pot fi diagnosticate prin auscultare cu stetoscopul (sau mai putin sensibil cu o surubelnita cu coada lunga); la ralanti zgomotele produse de injectoare trebuie sa fie identice ca tonalitate, intensitate sifrecventa. Daca acest lucru nu se intampla, inseamna ca fie acul injectorului este blocat, fie arcul sau este rupt sau slabit, fie bobina este defecta. Daca starea conexiunilor si a conductorilor electrici este buna, se masoara rezistenta infasurarii bobinei injectorului care trebuie sa aiba 1,53,0 ohmi; se controleaza apoi continuitatea infasurarii. Daca aceste doua teste arata ca infasurarea este buna, inseamna ca partea mecanica a injectorului este defecta. Verificarea se face cu un injector martor care este activat in locul celui cercetat; daca acesta functioneaza, inseamna ca acul, sediul sau corpul injectorului sunt defecte.
O verificare mai precisa si expeditiva a injectorului se poate face
daca se dispune de un generator de impulsuri prevazut cu posibilitatea reglarii duratei acestora. Aparatul se conecteaza la injector in locul legaturii cu unitatea de control. Se monteaza apoi un manometru pe conducta de alimentare de la pompa. Se pune pompa in functiune fara a pomi motorul si se asteapta pana cand presiunea din conducta se stabilizeaza. Apoi se opreste pompa si se declanseaza generatorul de impulsuri; in timpul functionarii acestuia presiunea in conducta va scadea ca urmare a debitarii efectuata de injectorul cercetat. Lampa de control cu care este dotat generatorul de impulsuri va sta aprinsa un timp determinat, iar cand ea se stinge se citeste valoarea presiunii stabilita in conducta. Testul se repeta apoi succesiv cu toate injectoarele. La un sistem cu stare tehnica buna nu trebuie sa existe diferente de presiune intre injectoare. Un injector la care se obtine o valoare diferita a acestui parametru de diagnosticare prezinta defectiuni determinate de colmatarea filtrului propriu, mobilitatea acului, obturarea orificiului de pulverizare ori starea bobinei de actionare.
Injectorul de pornire si releul termic de timp se verifica respectand
urmatoarea succesiune de operatiuni: .
*se demonteaza injectorul de pe galerie, tara a-i desface legaturile
electrice si nici conducta de benzina; *se plaseaza in dreptul injectorului un vas de colectare a benzinei;
*se actioneaza starterul, masurand timpul de functionare a
injectorului; pana la o temperatura a lichidului de racire de 35°C, durata de functionare trebuie sa fie de cel mult 12 s; peste aceasta temperatura injectorul trebuie sa ramana inac tiv, fara a picura.
Operatia trebuie facuta rapid iar activarea injectorului pe durate mari
este interzisa din motive de siguranta.
In continuare, se monteaza in paralel cu conexiunea electrica a
injectorului depornire un stroboscop si se actioneaza starterul. Stroboscopul trebuie sa functionezecateva secunde si apoi sa devina inactiv: cazul contrar arata defectarea releului termic de timp.
In final, se masoara continuitatea si rezistenta electrica a infasurarii
injectorului de pornire care trebuie sa aiba 3,0 4,0 ohmi.