CAP.

2 Calcul şi proiectarea mecanismului reductor

2.1 Calcul şi proiectare roţilor dinţate

Fig 2.1 Elemente geometrice ale angrenajului cilindric cu dinţi înclinaţi[5]

Astfel se vor folosi în continuare următoarele notaţii , conform [5] :

- modul frontal : mt ;
- diametre de divizare : d1,2 ;
- diametere de baza : db1,2 ;
- diametre de rostogolire : dw1,2 ;
- diametre de picior : df1,2 ;
- diametre de cap da1,2 ;
- unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal : αat1,2 ;
- latimea danturii : b1,2 ;

25
26
 Roțile dințate transmit eforturi destul de mari și de aceea meizul dinților trebuie să fie suficient de rezistent pentru a prelua
eforturile mari de încovoiere și tenace pentru a suporta sarcinile mari de șoc. Suprafața danturii trebuie să fie dură pentru a rezista
presiunilor pe porțiunea de contact cât și pentru a asigura condiții favorabile de rezistență variabilă.
Aceste calități ale danturii se asigură prin îmbunătațirea oțelurilor aliate de cementare cu tratament termic ulterior.
Tratamentul termic la nivelul dinților se face de obicei prin curenți de înaltă frecvență (CIF) și are ca scop obținerea unei
durități a suprafețelor active de 56...62 HRC, unei durități a miezul dinților de 320...420 HB și o adâncime a stratului cementat de
1,1...2,0 mm .
Toate roțile dințate se vor executa din același tip de material. Ținând cont de cerințele pe care trebuie să le îndeplinească
materialul și de recomandările din literatura de specialitate se alege pentru roțile dințate materialul 21MoMnCr12.
Nr. Parametru Simbol Formula Angrenaj
crt. u.m. Treapta Treapta Treapta Treapta Treapta
A.P
I a II-a a III-a a V-a a IV-a
1 Unghiul profilului de referință  n [º] Calculat la capitolul 3.1 18,67 18,67 18,67 18,67 18,67
2 Unghiul profilului danturii în  t [º] tg n
planul frontal  t  arctg( ) 20.124 20.124 20.124 20.124 20.124
cos 
3 Unghiul de rostogolire frontal  wt [º] a
 wt  arccos( 012 cos  t ) 25,878 25,878 25,878 25,878 25,878
a12

Suma deplasărilor specifice ale inv wt  inv t

4 x sn [-] xsn  (z  z' )  5,229 5,229 5,229 5,229 5,229
danturii roților în plan normal j j 2  tg n

27
 z' z' z
Deplasarea specifică a danturii j j j
5 x
nj' [-] x  xsn 
nj'
 1,537 1,2058 1,70301 2,3659 2,1173
roții j’ z  z' z  z'
j j j j
6
Deplasarea specifica a danturii x [-]
nj
x
nj
 x sn  x nj' 3,692 4,0232 3,526 2,8631 3,1117
roții j
z 32,539 27,718 34,949 44,59 40,975
Numărul de dinți ai roții
nj' z
j
7 z 
echivalente
z nj cos3  63,873 68,693 61,462 51,821 55,437
nj
Tabel 2.1 Calculul coeficienților specifici ai danturii[5]

28
Tabel 2.2 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului

Nr. Simbol Pinion

Parametru Formula
crt. u.m. A.P. Tr. I Tr. II Tr. III Tr. V Tr. IV
1 Număr de dinți z Determinat anterior 35 16 21 26 39
2 Modul normal mn [mm] Determinat anterior 2 2 2 2 2
3 Pas normal pn [mm] pn  mn   6,283 6,283 6,283 6,283 6,283
mn
4 Modul frontal mt [mm] mt  2,12 2,12 2,12 2,12 2,12
cos 
5 Pas frontal pt [mm] pt  mt   6,66 6,66 6,66 6,66 6,66

6 Diametrul de divizare d [mm] d  mt  z 74,2 33,92 44,52 55,12 82,68

7 Diametrul de bază db [mm] d  d  cos  t 69,65 31,84 41,79 51,74 77,61

PRIZĂ DIRECTĂ
b
cos  t
8 Diametrul de rostogolire dw [mm] dw  d  77,91 35,61 46,3 57,876 86,81
cos  wt
9 Înălțimea capului dintelui ha [mm] h a  m n  (h *0a  x n ) 5,125 4,45 5,356 6.732 6,224

10 Înălțimea piciorului dintelui hf [mm] h  mn  (h*0f  xn ) -0.574 0.1105 -1.132 -2.789 -2.1682
f
11 Înălțimea dintelui h [mm] h  m n  (h *0a  h *0f ) 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
12 Diametrul de cap da [mm] da  d  2  h a 84.45 42,82 55,22 68,5 99,25
13 Diametrul de picior df [mm] d  d  2h 75,29 33,69 46,78 60,69 87
f f
14 Lățimea danturii roții b [mm] Se adopta constructiv 30 30 30 30 30
(d d )
aj' fj
15 Jocul la capul dinților c [mm] c  a12   0,1 mn 0,428 0,428 0,428 0,428 0,428
2

29
Tabel 2.2 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului (continuare)

Nr. Simbol Coroana dințată

Parametru Formula
crt. u.m. A.P. Tr. I Tr. II Tr. III Tr. V Tr. IV
1 Numar de dinti z Determinat anterior 35 58 51 46 33
2 Modul normal mn [mm] Determinat anterior 2 2 2 2 2
3 Pas normal pn [mm] pn  mn   6,283 6,283 6,283 6,283 6,283
mn
4 Modul frontal mt [mm] mt  2,12 2,12 2,12 2,12 2,12
cos 
5 Pas frontal pt [mm] pt  mt   6,66 6,66 6,66 6,66 6,66

PRIZĂ DIRECTĂ
6 Diametrul de divizare d [mm] d  mt  z 74,2 122,96 108,12 97,52 69,96

7 Diametrul de baza db [mm] d  d  cos  t 69,65 115,43 101,59 91,63 65,74

b
cos  t
8 Diametrul de rostogolire dw [mm] dw  d  77,91 129,10 113,52 102,39 73,45
cos  wt
9 Inaltimea capului dintelui ha [mm] h a  m n  (h *0a  x n ) 7,38 8,046 6,521 5,7231 6,2243

10 Inaltimea piciorului dintelui hf [mm] h  mn  (h*0f  x n ) -5.105 -6.933 -5.690 -4.033 -4.654
f
11 Inaltimea dintelui h [mm] h  m n  (h *0a  h *0f ) 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
12 Diametrul de cap da [mm] da  d  2  h a 88,96 139,052 121,162 108,96 82,423
13 Diametrul de picior df [mm] d  d  2h 78,67 127,341 111,031 98,412 76,124
f f
14 Latimea danturii rotii b [mm] Se adopta constructiv 35 35 35 35 35
(d d )
aj' fj
15 Jocul la capul dintilor c [mm] c  a12   0,1 mn 0,428 0,428 0,428 0,428 0,428
2

30
2.1.1Calculul forțelor din angrenaje

Forțele din angrenaje se determină din momentul de torsiune existent pe arborele

pinionului. Forța normală pe dinte Fn, aplicată în punctul de intersecție al liniei de angrenare cu
cercul de divizare, se descompune într-o forță tangențială Ft la cercul de divizare, o forță radială
Fr la același cerc și o forță axială Fa. În figura de mai jos se poate observa dispunerea acestor
forțe în cazul unui angrenaj cilindric exterior cu dinți înclinați.

Figura 2.2 Reprezentarea fortelor dint r-un angrenaj cilindric cu dinti inclinati[5]

Forţele care acţionează sunt:

- Forţa tangenţială
(2.1)

- Forţa radială (2.2)

- Forţa axială (2.3)

Forţele care acţionează în angrenaje în toate treptele schimbătorului de viteză sunt data în tabelul 2.3.

Angrenaj Forțele din angrenaj [N]

Ft Fr Fa
Angrenaj permanent 16362.99 6337.915 5955.64
Treapta I 37705.95 14604.74 13723.85
Treapta a II-a 29904.72 11583.07 10884.43
Treapta a III-a 20168.3 7811.835 7340.66

31
Treapta a V-a 18852.98 7302.37 6861.92

2.2 Calculul arborilor schimbătorului de viteze

2.2.1 Arborele primar

După cum se poate observa în figura 4.3 asupra arborelui primar acţionează forţele din
angrenajul permanent şi reacţiunea Rc a lagărului anterior al arborelui secundar. Forţele din
angrenajul permanent nu depind de treapta schimbătorului, modificându-se doar Rc.

Având în vedere momentul mic de torsiune şi solicitările reduse la încovoiere arborele

primar se va dimensiona cu relaţia 4.4 fără a se mai verifică la încovoiere şi solicitări compuse.

Fig. 2.3 Schema forţelor care acţionează asupra arborelui primar[1]

dmin= 2.38  3 M max = 14,68 mm (2.4)

Din considerente tehnologice alegem diametrul arborelui primar dprimar= 20 mm.

2.2.2 Arborele secundar

I) Determinarea reacţiunilor din lagăre

Arborele secuundar este încărcat cu o singură forță (descompusă în cele trei direcții)
datorită faptului că în timpul cât schimbătorul de viteze se află într-o treaptă oarecare numai
printr-o roată dințată de pe acest arbore se primește mișcarea de la arborele intermediar.
Trebuie subiniat faptul ca pentru fiecare treaptă atât forțele, cât și distanțele dintre punctul de
aplicare al forțelor și lagăre au valori diferite, din această cauză trebuie efectuat calculul pentru
fiecare treaptă a schimbătorului.

32
 Bazat pe tabelul 2.3 se vor calcula reacțiunile din lagăre pentru fiecare treaptă de viteză
după cum urmează:

Figura 2.5 Reprezentarea forțelor ce acționează pe arborele secundar[1]

în planul orizontal:

(2.4)

(2.5)

în planul vertical:

(2.6)

(2.7)

Reacțiunile rezultate în lagăre vor fi:

(2.8)

(2.9)

33
 În tabelul 2.4 au fost centralizate valorile reacțiunilor din lagărele arborelui secundar
bazate pe relațiile de calcul 4.4 ... 4.9 , de mai sus. Valorile pentru razele cercului de divizare au
fost preluate din tabelul 2.2. Lungimile l1, l2 fiind adoptate din figura 2.6, ținând cont ca lățimea
tuturor roților dințate este de 20 mm și că lungimea arborelui intermediar este egală cu suma
lungimilor arborilor primar și secundar.

Figura 2.6 Adoptarea diferitelor distanțe între elementele schimbătorului de viteze[3]

Tabelul 2.4 Reacțiunile lagărelor calculate tabelar.

Treapta Reacțiuni
în planul orizontal în planul vertical rd l1 l2
RC [N] RF [N] [mm] [mm] [mm]
RCH [N] RFH [N] RCV [N] RFV [N]
I 3642.05 34063.9 539.795 15558.61 3681.835 4681.5 16.96 377.5 42.5
a II-a 5946.96 23957.76 6811.925 10957.55 9042.605 14042.5 22.26 332.5 87.5
a III-a 14782.45 5385.855 2507.92 2907.1 14993.68 19993.5 27.56 97.5 322.5
a V-a 8033.94 10819.04 -705.22 4895.785 8064.83 13064.5 41.34 232.5 187.5

II) Calculul arborelui secundar la încovoiere și răsucire.

Pentru calculul arborelui la încovoiere și răsucire trebuie determinate momentele

încovoietoare, momentele de răsucire și în unele cazuri momentul ideal.

34
 La calculul arborilor se stabilesc momentele de încovoiere (Mi) și torsiune (Mt) pentru
fiecare treaptă a schimbătorului de viteze, luându-se în considerație situația cea mai
dezavantajoasă.
Ținându-se cont că, momentul MiV are două valori la limită datorită forței axiale care
crează salt în diagrama de moment, s-a ales valoarea cea mai mare în modul pentru crearea
tabelului 2.5.
Datorită faptului că tensiunea echivalentă (σe) este dată de relația 2.10, în continuare
pentru calculul de rezistență se va folosi numărătorul cel mai mare, din tabelul 2.5.

(2.10)

Tabelul 2.5 Centraliazarea momentelor care solicită arborele secundar.

Treapta MiV MiH Mt Mi
[Nmm] [Nmm] [Nmm] [Nmm]
Treapta I 66124.08 144771.6 104040.5 159157.8 335301.6
Treapta a II-a 240120.4 209630.4 73829.06 318751.8 210737
Treapta a III-a 93754.01 173693.8 36123.39 197381.2 225571.1
Treapta a V-a 91795.93 202856.9 31029.6 222659.9 31029.6

Se pune condiția la limită pentru a afla diametrul maxim al arborelui, considerându-se tensiunea
admisibila (σa) egală cu 166 MPa.

Utilizând formula 4.11 se poate estima diametrul ca fiind:

(2.11)

Diametrul adoptat va fi de 30 milimetri, diametrul de bază al celei mici roți fabricată direct din
arbore este de 33,92 milimetri.

2.2.3 Arborele intermediar

Arborele intermediar este soliciat în același timp de forțele care iau naștere în
angrenajul permanent (cu arborele primar) și forțele care apar în angrenajul dintre una din roțile
arborelui intermediar cu roata corespunzătoare de pe arborele secundar.

35
 În timp ce forțele din angrenajul permanent rămân neschimbate, forțele Fti, Fri și Fai,
precum și brațele acestora variază în funcție de treapta schimbătorului de viteze.
Forța axială, egală cu diferența Fap-Fai, este preluată de unul din lagărele arborelui
intermediar, sau de către partea frontală a blocului de roți dințate.

I) Determinarea reacţiunilor din lagăre

Fig. 2.6 Reprezentarea forţelor si a momentelor ce acţionează asupre arborelui intermediar[1]

Relațiile pentru calculul reacțiunilor din lagăre sunt:

în planul orizontal:

(2.12)

(2.13)

36
în planul vertical:

(2.14)

(2.15)

Tabelul 2.6 Reacțiunile care apar în cazul arborelui intermediar

Treapta Reațiuni rd l1 l2 l3
in planul orizontal in planul vertical RD [N] RE [N] [mm] [mm] [mm] [mm]
RDH [N] REH [N] RDV [N] REV [N]
a I-a 20419 53208.5 11733.26 21869.39 26401.49 57527.9 16,96 42.5 435 42.5
a II-a 13042.5 33752 14590.23 15371.23 20971.63 37087.58 22,26 42.5 345 132.5
a III-a -1964.5 9080 20403.18 5432.53 20888.04 10581.27 27,56 42.5 110 367.5
a V-a 8164 12766 16479.89 6554.325 18467.51 14350.55 41,34 42.5 200 277.5

II) Calculul arborelui intermediar la încovoiere și răsucire.

Pentru calculul arborelui la încovoiere și răsucire trebuie determinate momentele

încovoietoare, momentele de răsucire și în unele cazuri momentul ideal.
La calculul arborilor se stabilesc momentele de încovoiere (Mi) și torsiune (Mt) pentru
fiecare treaptă a schimbătorului de viteze, luându-se în considerație situația cea mai
dezavantajoasă.

Tabel 2.7 Centraliazarea momentelor care solicită arborele secundar.

Treapta MiV MiH Mt Mi
[Nmm] [Nmm] [Nmm] [Nmm]
Treapta I 61124.08 139771.6 99040.5 154157.8 253301.6
Treapta a II-a 235120.4 204630.4 68829.06 313751.8 205737
Treapta a III-a 88754.01 168693.8 31123.39 192381.2 220571.1
Treapta a V-a 86795.93 197856.9 26029.6 217659.9 26029.6

Folosind relaţiile (2.10) şi (2.11) folosite şi la arborele secundar putem adopta diametrul
arborelui intermediar.

Se pune condiția la limită pentru a afla diametrul maxim al arborelui, considerându-se

tensiunea admisibila (σa) egală cu 166 MPa.

37
 (2.16)

(2.17)

(2.18)

Se adoptă di = 25 mm.

III)Verificarea la strivire a canelurilor arborelui intermediar.

Asamblările canelate ale arborelui intermediar se calculează la presiunea specifică de strivire

„ps” cu relația:

(2.19)

în care:
Mmax – momentul motor maxim; Mmax=253 Nm;
is – raportul de transmitere pentru treapta considerată;
h – înălțimea canelurilor;
lc – lungimea asamblării canelate;
z – numărul de caneluri;
rm – raza medie a asamblării canelate;

În acest calcul se va considera lungimea canelată (lc) egală cu lațimea danturii roților de
20 milimetri, înălțimea canelurilor de 3,5 milimetri, iar numărul de caneluri este 12.
Calculul se va efectua pentru perechea de roți dințate a angrenajului permanent după cum
urmează:

38
2.3.Calculul pentru alegerea rulmenţilor

Alegerea tipului de lagăr se face în funcţie de:

- organizarea transmisiei - carter comun al cutiei de viteze şi al punţii motoare;
- poziţia motorului (transversal sau longitudinal), ce implică utilizarea unui angrenaj cilindric sau
conic pentru transmisia principala;
- poziţia cutiei de viteze - în prelungirea motorului sau în partea inferioară a acestuia;
- tipul şi mărimea încărcărilor - radiale, radial-axiale.

Lagărele cu rostogolire (rulmenţi) sunt cele mai răspândite în construcţia cutiilor de viteze,
deoarece se adaptează perfect ungerii prin barbotare.

În figura 2.7 se prezintă o sinteză a lagărelor cu rostogolire utilizate în cutiile de viteze.

Figura 2.7 Lagăre cu rostogolire utilizate în cutiile de viteze[1]

2.3.1 Arborele primar

Arborele primar nu este încărcat cu forţe axiale astfel că se poate utiliza un rulment
radial cu role pentru diametrul exterior.
Pe diametrul interior, se foloseşte un rulment cu ace, însă acesta nu se calculează fiind mai puţin
solicitat şi având capacităţi portante mult mai mari datorate suprafeţelor de rostogolire cilindrice.

39
 Calculul rulmentului radial cu role se face în funcţie de forţă radială maximă la o turaţie
medie de 2000 rpm

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 47,5 kN
C0= 38 kN
dfus= 20 mm
D= 52 mm
B= 21 mm
Simbol: NUP2304 ECP , STAS 6846-80
Fa = 0
RC = 9042 N - rezultanta reacţiunilor din punctul C al arborelui secundar obţinută în treapta aII-
a a SV

Lh = * = 20885,6 h > 1200 h

(4.20)

Fig. 2.8 Dimensiunile si caracteristicile rulmentului arborelui primar[10]

40
2.3.2 Arborele secundar

Rulmentul din stânga este cu ace şi interior arborelui primar. Acest lagăr nu va prelua
forţe axiale aşa că lăgăruirea din partea dreapta se va face cu o pereche de rulmenţi radiali axiali
în “O” pentru a prelua forţele axiale dezvoltate în angrenaj.

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 76,5 *2 kN
C0= 85 * 2 kN
dfus= 30 mm
D= 72 mm
T= 28,75
Simbol: 32306 J2/Q , STAS 3920-87
RC = 9042 N
RF = 14042 N

> e => se foloseşte Y = 1,9

P = 0,4* RF + Y * RC = 0,4 * 14042 + 1,9 * 9042 = 5618 N (2.21)

Lh = * = 25044,2 h > 1200 h

Fig. 2.9 Dimensiunile si caracteristicile rulmenţilor arborelui secundar[10]

41
2.3.3 Arborele intermediar

Se aleg rulmenţi radiali axiali cu role conice montaţi in “X” ce sunt calculaţi în cele ce urmează:

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 60,5 kN
C0= 63 kN
dfus= 25 mm
D= 62 mm
T= 25,25
Simbol: 32305 J2 , STAS 3920-87

RE = 37087 N
RD = 20971 N

Coeficienţii rulmenţilor "Y" si "e" ai rulmenţilor verificaţi:

Y = 2, e = 0,3

Forţele axiale suplimentare:

FasD = 0,5 * = 10485,5 N FasE = 0,5 * = 18543,5 N\

Fa = 1088 N - forţa axială ce acţionează în angrenaj

Ra = FasD – FasE – Fa = -914 N - suma vectorială a forţelor axiale de pe arbore, forţă ce are sensul
de la E la D ceea ce înseamnă că se consideră încărcat suplimentar rulmentul din E.

FE = FasD + Fa = 11331,5 N

FD = FasE = 18543,5 N

= 0,94 > e => se foloseşte Y, se consideră sarcină echivalentă

P = 0,4* FD + Y * FE = 0,4 * 18543,5 + 2 * 11331,5 = 36679 N (2.22)

Lh = * = 14247,2 h > 1200 h

42
Fig. 2.10 Dimensiunile si caracteristicile rulmenţilor arborelui intermediar[10]

43