CAP 1.

Performanţele de tracţiune

1.1 Caracteristica de tracţiune la sarcină totală

1.1.1 Trasarea caracteristicii de tracţiune la sarcină totală Ft(V) pentru toate treptele de
viteză

Funcţia care exprimă dependenţa forţei maxime de tracţiune faţă de viteză automobilului,
pentru toate etajele schimbătorului de viteze, se numeşte caracteristică de tracţiune.

În cazul transmisiei mecanice cu trepte de viteză, forţa de tracţiune şi viteză sunt

proporţionale cu momentul motor şi, respectiv, cu turaţia arborelui cotit. Ca urmare, alura curbei
Ft(V) este aceeaşi cu alură curbei M(n), adică la o anumită viteză forţă de tracţiune atinge valoarea
maximă, după care începe să scadă. Deoarece în treptele inferioare isk creşte, forţa de tracţiune
creşte, iar viteză scade, curbele Ft(V) se deplasează către stânga şi în sus pentru treptele inferioare
în raport cu cele de la treptele superioare.

Construirea caracteristicii forţei la roată se face pe baza caracteristicii exterioare a

motorului pornind de la curba puterii sau a momentului utilizând relaţiile[4]:
𝑀∙𝑖𝑠𝑗 ∙𝑖0 ∙𝜂𝑡
𝐹𝑡 = (1.1)
𝑟𝑟

𝑟 ∙𝑛
V = 0.377 ∙ 𝑖 𝑟∙𝑖 (1.2)
0 𝑆𝑗

unde:

M – momentul motor ;

𝜂t = 0,92 – randamentul transmisiei mecanice ;

Pentru construirea caracteristicii de tracţiune, se consideră raza de rulare cunoscută şi

constantă la valoarea rr=0,28 m, deşi în realitate această variază în funcţie de forţă de tracţiune.
Această simplificare este justificată de definiţia caracteristicii de tracţiune şi de faptul că
performanţele maxime de tracţiune se obţin pe drumuri uscate, în stare foarte bună.

Trasarea caracteristicii de tracţiune se va realiza calculând viteză pentru fiecare treaptă,

după care forţa de tracţiune, ştiind deja turaţia şi cuplul modelului de automobil ales.

14
 TREAPTA I TREAPTA II
n [rpm] V [km/h] Ft [daN] n [rpm] V [km/h] Ft [daN]
800 8,894367 990,4885 800 12,3222 714,9512
1000 12,70624 1015,18 1000 17,60314 732,7738
1400 17,78873 1037,418 1400 24,64439 748,826
1800 22,87123 1047,448 1800 31,68565 756,0652
2200 27,95373 1045,267 2200 38,7269 754,4915
2600 33,03622 1030,878 2600 45,76816 744,1048
3000 36,84809 1012,073 3000 51,0491 730,5312
3400 40,65996 986,4006 3400 56,33004 712,0004
3800 42,53423 976,342 3800 58,3252 701,6323
4000 44,47184 953,8603 4000 61,61098 688,5123

TREAPTA III TREAPTA IV

n [rpm] V [km/h] Ft [daN] n [rpm] V [km/h] Ft [daN]
800 17,13555 514,1222 800 23,84077 369,5253
1000 24,47936 526,9385 1000 34,05824 378,737
1400 34,27111 538,4816 1400 47,68154 387,0337
1800 44,06285 543,6873 1800 61,30484 390,7753
2200 53,8546 542,5557 2200 74,92814 389,9619
2600 63,64634 535,0866 2600 88,55144 384,5935
3000 70,99015 525,3258 3000 98,76891 377,5779
3400 78,33396 512,0003 3400 108,9864 368,0002
3800 81,43232 502,3432 3800 113,3432 359,3242
4000 85,67777 495,11 4000 119,2039 355,8603

TREAPTA V
n [rpm] V [km/h] Ft [daN]
800 32,90026 267,772
1000 47,00038 274,4471
1400 65,80053 280,4592
1800 84,60068 283,1705
2200 103,4008 282,5811
2600 122,201 278,6909
3000 136,3011 273,6072
3400 150,4012 266,6668
3800 155,5543 262,4543
4000 164,5013 257,8698

15
 1200
Ft
[daNm]

1000

Treapta I
800
Treapta II

Treapta III
600 Treapta IV

Treapta V

400

200
V
[km/h]

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Fig. 1.1 Caracteristica de tracţiune

1.1.2 Determinarea performanţelor dinamice folosind caracteristica de tracţiune

Pentru a putea reliefa performanţele dinamice ale autovehiculului trebuie întâi, conform
[4] să se calculeze rezistenţele la înaintare pe care acesta lea-ar întâmpina , şi anume rezistenţa la
rulare, rezistenţa aerului şi rezistenţa la pantă (pentru panta maximă a unui drum modernizat şi
pentru pantă nulă) precum şi puterile necesare învingerii acestor rezistenţe.

Conform relaţiei (1.3) a bilanţului de tracţiune vom putea efectua calculul la tractiune:

Ft  Rrul  Ra  R p  Rd
Pr  Prul  Pa  Pp  Pd
(1.3)

16
unde:
Ft - forţă de tracţiune necesară pentru învingerea rezistenţelor la înaintare;
Rrul – rezistenţa la rulare;
Ra – rezistenţa aerului;
Rp – rezistenţa la pantă;
Pr – puterea la roată;
Prul – puterea necesară învingerii rezistenţei la rulare;
Pa – puterea necesară învingerii rezistenţei aerului;
Pp – puterea necesară învingerii rezistenţei la pantă.

Pentru determinarea rezistenţelor la înaintare, şi a puterilor corespunzătoare, va trebui mai

exact să se determine Rrul rezistenţa la rulare, Rp rezistenţa la pantă şi Ra rezistenţa aerului.

1) Rezistenţa la rulare – puterea necesară învingerii ei:

2) Rezistenţa aerului – puterea necesară învingerii ei:

3) Rezistenţa la pantă – puterea necesară învingerii ei:

Rezistenţele la înaintare se vor calcula în urmatoarele situaţii de deplasare a autovehiculului:

- deplasare în palier (𝛼𝑝 = 0) fără vânt ;
- deplasare în panta maximă a drumului modernizat (𝑝𝑚𝑎𝑥 = 36%) fără vânt.

Pentru calculul rezistenţelor la înaintare se folosesc următoarele formule:

- Rezistenţa la rulare[1]:
𝑅𝑟𝑢𝑙 = 𝑓(𝑉) ∙ 𝐺𝑎 ∙ cos(𝛼𝑝 ) [daN] (1.4)
- Rezistenţa la pantă[1]:
𝑅𝑝 = 𝐺𝑎 ∙ sin(𝛼𝑝 ) [daN] (1.5)
- Rezistenţa aerului[1]:
𝑘∙𝐴∙𝑉𝑥 2
𝑅𝑎 = 13
[daN] (1.6)
în care k este coeficientul aerodinamic (k=0.0615∙ 𝑐𝑥 )
𝑉𝑥 este viteza relativă a aerului faţă de automobil 𝑉𝑥 = 𝑉 + 𝑉𝑉 (𝑉𝑉 = 0) (1.7)
𝑉𝑣 este viteza vântului (𝑉𝑣 = 0).
- Puterea corespunzătoare rezistenţei[1]
𝑅∙𝑉
𝑃 = 360 [kW] (1.8)
În tabelul 1.1 sunt centralizate valorile rezistenţelor la înaintare şi a puterilor calculate în
cazul deplasării în palier.

17
Tabelul 1.1 Valorile rezistenţelor la înaintare si a puterilor în cazul deplasării în palier
V [km/h] 0 50 100 130 165

f 0.01611 0.01653 0.01778 0.01908 0.02113

𝑅𝑟𝑢𝑙 [daN] 23.52 24.13 25.95 27.85 30.84

𝑅𝑝 [daN] 0 0 0 0 0

𝑅𝑎 [daN] 0 8.07 32.3 54.6 93.36

p=0

Ʃ𝑹 23.52 32.2 58.25 82.45 124.2

𝑃𝑟𝑢𝑙 [kW] 0 3.35 7.2 10.05 14.56

𝑃𝑝 [𝑘𝑊] 0 0 0 0 0

𝑃𝑎 [𝑘𝑊] 0 1.12 8.97 19.71 44.08

Ʃ𝑷 0 4.47 16.17 29.76 58.84

R[daN]

V[km/h]

Fig 1.2 Variaţia rezistenţelor la înaintare în cazul deplasării automobilului în palier[11]

18
 P[kW]

V[km/h]

Fig 1.3 Variaţia puterilor corespunzătoare rezistenţelor în cazul deplasării

automobilului in palier[11]

În tabelul 1.4 sunt centralizate valorile rezistenîelor la înaintare şi a puterilor calculate în

cazul deplasării în panta maximă a drumului modernizat.

Tabelul 1.2 Valorile rezistenţelor la înaintare şi a puterilor în cazul deplasării în panta maximă
a drumului modernizat[11]
V [km/h] 0 50 100 130 165

f 0.01611 0.01653 0.01778 0.01908 0.02113

𝑅𝑟𝑢𝑙 [daN] 19,2 17,79 17,67 18,22 19,7

𝑅𝑝 [daN] 102,2 102,2 102,2 102,2 102,2

𝑅𝑎 [daN] 0 8,07 32,3 54,6 93,36

p=8%

Ʃ𝑹 121,4 128,06 152,17 175,02 215,26

𝑃𝑟𝑢𝑙 [kW] 0 2,47 4,9 6,57 9,3

𝑃𝑝 [𝑘𝑊] 0 14,19 28,38 36,9 48,26

𝑃𝑎 [𝑘𝑊] 0 1,12 8,97 19,71 44,08

Ʃ𝑷 0 17,78 42,25 63,18 101,64

19
 R[daN]

V[km/h]

Fig 1.4 Variaţia rezistenţelor la înaintare în cazul deplasării automobilului

în panta maximă a drumului modernizat (p=36%) [11]

P[kW]

V[km/h]

Fig 1.5 Variaţia puterilor corespunzătoare rezistenţelor în cazul deplasării

automobilului în panta maximă a drumului modernizat (p=36%) [11]

20
 În cazul deplasării automobilului în palier se observă din figura 1.2 faptul că gama de
viteze ,până la care 𝑅𝑟𝑢𝑙 este superioară, se încadreaza în intervalul (0..90) km/h, iar rezistenţa
aerului, 𝑅𝑎 , devine importantă la viteza de 70 km/h.

În cazul deplasării automobilului în panta maximă a drumului modernizat se observă din

figura 1.4 faptul că gama de viteze ,până la care 𝑅𝑟𝑢𝑙 este superioară, se încadrează în intervalul
(0..75) km/h, iar rezistenţa aerului, 𝑅𝑎 , devine importantă de la viteza de 75 km/h.

1.2 Trasarea caracteristicii dinamice

Factorul dinamic D este raportul dintre forţa de tracţiune disponibilă, după ce s-a scăzut
rezistenţă aerului, şi greutatea automobilului.
𝐹𝑡 −𝑅𝑎
𝐷= ; (1.9)
𝐺𝑎

Caracteristica dinamică reprezintă funcţia care exprimă dependenţa factorului dinamic

faţă de viteza automobilului, pentru toate treptele schimbătorului de viteze, când motorul
funcţionează la sarcină totală. De regulă, caracteristică dinamică este identificată cu reprezentarea
grafică a curbelor de variaţie a factorului dinamic în funcţie de viteză pentru toate treptele
schimbătorului de viteze.
𝑘∙𝐴∙𝑉 2
𝑅𝑎 = ; (1.10)
13

unde:

𝑘 = 0.06125 ∙ 𝑐𝑥 = 0.06125 ∙ 0,4 = 0,0245 [𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑠 2 ∙ 𝑚−4 ] ;

cx = 0,4 - coeficient de rezistenta a aerului ;

r – 1,2 kg/m3 – densitatea aerului ;

A = 2,97 m2 – aria sectiunii transversale a automobilului ;

Ga = 1827 daN – greutatea automobilului

21
 TREAPTA I TREAPTA II

V [km/h] Ft [daN] Ra[daN] D V [km/h] Ft [daN] Ra[daN] D

0.542139 0.391325
8.894367 990.4885 0,442802 12.3222 714.9512 0,849876
0.555654 0.40108
12.70624 1015.18 0,903677 17.60314 732.7738 1,73444
0.567826 0.409866
17.78873 1037.418 1,771207 24.64439 748.826 3,399503
0.573316 0.413829
22.87123 1047.448 2,927913 31.68565 756.0652 5,619587
0.572122 0.412967
27.95373 1045.267 4,373797 38.7269 754.4915 8,394691
0.564246 0.407282
33.03622 1030.878 6,108856 45.76816 744.1048 11,72482
0.553953 0.399853
36.84809 1012.073 7,599923 51.0491 730.5312 14,58664
0.539902 0.38971
40.65996 986.4006 9,253652 56.33004 712.0004 17,76067
0.522091 0.376854
44.47184 953.8603 11,07004 61.61098 688.5123 21,24689

TREAPTA III TREAPTA IV

V [km/h] Ft [daN] Ra[daN] D V [km/h] Ft [daN] Ra[daN] D

0.281402 0.202258
17.13555 514.1222 1,643522 23.84077 369.5253 3,181411
0.288417 0.2073
24.47936 526.9385 3,354126 34.05824 378.737 6,492676
0.294735 0.211841
34.27111 538.4816 6,574088 47.68154 387.0337 12,72564
0.297585 0.213889
44.06285 543.6873 10,86737 61.30484 390.7753 21,03627
0.296965 0.213444
53.8546 542.5557 16,23397 74.92814 389.9619 31,42455
0.292877 0.210505
63.64634 535.0866 22,67389 88.55144 384.5935 43,89049

0.287535 0.206666
70.99015 525.3258 28,2082 98.76891 377.5779 54,6034

0.280241 0.201423
78.33396 512.0003 34,34625 108.9864 368.0002 66,485

0.270996 0.194778
85.67777 495.11 41,08805 119.2039 355.8603 79,53528

22
 V [km/h] Ft [daN] Ra[daN] D
0.146564
32.90026 267.772 6,058679
0.150217
47.00038 274.4471 12,36465
TREAPTA V
0.153508
65.80053 280.4592 24,23472
0.154992
84.60068 283.1705 40,06147
0.154669
103.4008 282.5811 59,84491
0.15254
122.201 278.6909 83,58504
0.149758
136.3011 273.6072 103,9867
0.145959
150.4012 266.6668 126,614
0.141144
164.5013 257.8698 151,467

Fig 1.6 Caracteristica dinamică

1.3.TRASAREA CARACTERISTICII ACCELERATIILOR

1.3.1.DEFINIREA SI TRASAREA CARACTERISTICII ACCELERATIILOR

Caracteristica acceleratiilor reprezinta functia, respectiv reprezentarea grafica a acesteia, care

prezinta dependenta acceleratiei autovehiculului fata de viteza de deplasare pentru toate treptele
SV, cand motorul functioneaza la sarcina totala.

23
 𝐹𝑡 −𝑅𝑎
Din relatia (1.9.) : 𝐷 = 𝐺𝑎

𝑑𝑣 𝑔 𝑚
si astfel vom avea: = 𝑎 = 𝛿 ∙ (𝐷 − Ψ) [𝑠2 ] (1.11)
𝑑𝑡

Unde:
 δ este coeficientul de influenta a maselor in miscare de rotatie;
 D [-] este factorul dinamic;
 Ψ este rezistenta totala din partea drumului;

Valorile coeficientilor de influenta a maselor in miscare de rotatie si cele ale momentelor de

inertie masice depind de cilindreea si numarul de cilindri ai motorului, de tipul si caracteristicile
constructive ale transmisiei, in primul rand ale schimbatorului de viteze, de tipul si dimensiunile
pneurilor.
In lipsa datelor concrete, marimile respective se pot aproxima astfel:

𝛿𝑘 = 1.04 + 0.0025 ∙ 𝑖0 ∙ 𝑖𝑠𝑣𝑘 (1.12)

Unde:
 𝛿𝑘 este coeficientul de influenta a maselor in miscare de rotatie din schimbator in treapta
k;
 𝑖𝑠𝑣𝑘 este raportul de transmitere al schimbatorului in treapta respectiva;
 𝑖0 este raportul de transmitere al transmisiei principale;

Astfel, utilizand formula (1.12), obtinem valorile din tabelul 1.3:

Tabel 1.3.

ψ g δ1 δ2 δ3 δ4 δ5 δ6

0.016 9.81 1.059975 1.056133 1.05303 1.050524 1.0485 1.04697

Considerandu-se ca automobilul se deplaseaza in palier, atunci, rezistenta totala din partea

drumului,
va depinde numai de f, coeficientul de rezistenta la rulare.
Aplicand formula (1.11.) se obtine familia de curbe a caracterisiticii acceleratiilor pentru fiecare
treapta a schimbatorului de viteze.
Valorile acceleratiilor sunt prezentate in tabelul 1.4, respectiv figura 1.7.:

24
Tabel 1.4.

a tr1 a tr2 a tr3 a tr4 a tr5

5.522094 3.908562 2.747958 1.91718 1.342374
5.66394 4.010148 2.820591 1.969078 1.379932
5.791692 4.101644 2.886007 2.015819 1.413768
5.849312 4.142914 2.915516 2.0369 1.429026
5.83678 4.133937 2.909096 2.032319 1.425705
5.754118 4.074735 2.866769 2.002068 1.403816
5.646087 3.99737 2.811458 1.962552 1.375213
5.498615 3.891743 2.735937 1.908585 1.336154
5.31168 3.757863 2.640215 1.840187 1.286649

Figura 1.7.
Caracteristica acceleratiilor
a [m/s2]
7

4 Treapta 1
Treapta 2
3
Treapta 3
Treapta 4
2
Treapta 5

0
0 50 100 150 200
V [km/h]

1.4. TRASAREA CARACTERISTICII DE DEMARARE

1.4.1. TRASAREA CARACTERISTICII TIMPULUI DE DEMARARE

25
Caracteristicile de accelerare reprezinta dependenta timpului de accelerare (td) si spatiului de
accelerare (Sd) de viteza autovehiculului atunci cand motorul functioneaza la sarcina
totala.Timpul de accelerare reprezinta timpul necesar cresterii vitezei autovehiculului intre doua
valori date, iar spatiul de accelerare reprezinta spatiul parcurs de autovehicul in acest timp.

Timpul de demarare reprezinta timpul in care autovehiculul, plecand de pe loc, ajunge la o viteza
reprezentand 0,9 din viteza sa maxima, atunci cand motorul functioneaza la sarcina totala, iar
spatiul de demarare reprezinta spatiul parcurs in timpul respectiv.

Rezolvarea integralei prin metoda trapezelor

∆𝑉 1 2 2 2 1
𝑡𝑑𝑘 ≅ ∗[ + + + ⋯+ + ] (1.13)
2 ∗ 3.6 𝑎𝑘 (𝑉0𝑘 ) 𝑎𝑘 (𝑉1 ) 𝑎𝑘 (𝑉2 ) 𝑎𝑘 (𝑉𝑛−1 ) 𝑎𝑘 (𝑉𝑛 )
Unde:
 ΔV este pasul de integrare constant intre vitezeleV0k si Vn= V;
 ak(V0k), ak(V1), ak(V2), …, ak(Vn) sunt valorile acceleratiei din treapta respectiva a
SV corespunzatoare vitezelor, V1, V2, … , Vn.

Pentru determinarea timpului total de demarare se construieste graficul inversului acceleratiei

pentru toate treptele SV. Se considera ca schimbarea treptelor se realizeaza instantaneu.
Pentru ca demarajul sa se realizeze intr-un timp minim, schimbarea treptelor trebuie sa se faca la
vitezele corespunzatoare punctelor de intersectie dintre curbele inversurilor acceleratiilor pentru
treptele respective. In caz contrar, la ariile de sub curbe se vor adaugaariile hasurate, ceea ce
reprezinta o crestere a ariei totale de sub curbe, deci o crestere a timpului de demarare.

Valorile inversului acceleratiilor sunt centralizate in tabelul 1.5,iar in figura 1.8 putem observa
caracteristica acestor valori.

Tabel 1.5
1/ak (Vk) tr 1 1/ak (Vk) tr 2 1/ak (Vk) tr 3 1/ak (Vk) tr 4 1/ak (Vk) tr 5

0.181090739 0.2558486 0.363906623 0.521599396 0.74494871

0.176555534 0.249367341 0.354535677 0.507851857 0.724673352
0.172661129 0.243804684 0.346499527 0.496076206 0.707329634
0.170960281 0.241376008 0.342992509 0.490942196 0.699777565
0.171327335 0.241900147 0.343749384 0.492048683 0.701407548
0.173788592 0.245414754 0.348824733 0.499483613 0.712344246
0.1771138 0.250164453 0.35568728 0.509540559 0.72716012
0.181863975 0.256954258 0.365505526 0.523948271 0.74841668
0.188264364 0.266108664 0.378757101 0.543422906 0.777212518

26
Figura 1.8

1/ak [s2/m]
10

6 Treapta 1

5 Treapta 2
Treapta 3
4 Treapta 4

3 Treapta 5

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
V [km/h]

27