Evolutia inflatiei in Romania

Inca din momentul aparitiei banilor in economia de schimb, inflatia s-a manifestat cu
intermitenta in toate etapele de dezvoltare a societatii pentru a atinge punctul culminant in secolul XXI,
concomitent cu renuntarea la etalonul – aur aflat la baza sistemelor monetare nationale si al celui mondial
pe fondul crizelor economice, politice, sociale si militare in conditiile cresterii rolului statului in economie.

Inflatia reprezinta un dezechilibru structural monetaro-real, care exprima existenta in

circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor
neconvertibili in aur, precum si cresterea durabila si generalizata a preturilor. Conform definitiei, inflatia
reprezinta o disfunctie grava intre marimile economice reale si, cele nominale, monetare. Functia esentiala a
banilor, de masurare a valorii bunurilor prin intermediul preturilor este grav perturbata. Masa monetara se
gaseste intr-o cantitate mai mare decat valoarea bunurilor pe care trebuie sa o exprime. Trebuie mentionat
totodata si faptul ca nu orice crestere a preturilor este sinonima cu inflatia. Practic, aceasta crestere de
preturi trebuie sa fie anormala , foarte puternica, pentru a se constitui drept inflatie. Aceasta inseamna,
implicit, ca trebuie sa raportam cresterea la un sistem de referinta, la un prag admisibil socotit normal.
Amplitudinea acestui prag este variabila in spatiu, dar mai ales in timp.

De-a lungul timpului, in Romania, inflatia s-a caracterizat printr-o serie de fluctuatii care
au influentat situatia economica a tarii. Inainte de 1989, inflatia a fost « mascata » , putinele date fiind
furnizate de catre Banca Mondiala. Intre anii 1950-1970 s-a inregistrat o rata a inflatiei de pana la 15% si de
maxim 8-10% pentru anii 1970-1980. Dupa 1980, Romania manifesta una dintre cele mai mici rate ale
inflatiei din cadrul tarilor foste socialiste, care nu a depasit 5% pe an.

Cauzele inflatiei : pot fi impartite, in primul rand, in cauze monetare si cauze nemonetare. Pe termen lung,
inflatia este considerata de economisti a fi un fenomen monetar, in timp ce pe termen scurt si mediu este
influentata de elasticitate a relativa a salariilor, a preturilor si a ratelor dobanzilor.

 Inflatia prin moneda apare atunci cand exista o emisiune excesiva de moneda, peste oferta reala
de bunuri si servicii. Inflatia prin moneda determina un surplus de cerere de marfuri, care genereaza o
crestere a preturilor. Marirea preturilor are loc prin cresterea cererii pe care aceasta o face posibila, nu prin
simpla sporire a cantitatii de bani. Inflatie prin cerere apare atunci cand exista un excedent de cerere
agregata, peste oferta agregata.

 Inflatia prin cerere apare daca oferta agregata ramane in urma cererii sau se micsoreaza. Cererea
agregata mai poate sa creasca si atunci cand masa monetara nu se modifica, daca sporesc veniturile
banesti ale populatiei, ducand la marirea puterii de cumparare a acesteia; are loc cresterea salariilor fara o
sporire a productivitatii muncii; se extinde creditul de consum; se diminueaza inclinatia spre economisire.

 Inflatia prin costuri apare atunci cand cresc costurile de productie, independent de cererea
agregata. Marirea costurilor nu stimuleaza productia, iar oferta de bunuri si servicii scade si, implicit,
preturile cresc. Costurile de productie pot sa creasca atunci din doua cauze: cresterea cheltuielilor cu
salariile peste nivelul de crestere al productivitatii muncii sau scumpirea unor materii prime sau a energiei.

 Inflatia importata este generata prin mecanismul cursului de schimb si prin mecanismul fluxurilor de
capital. Aceasta poate sa apara cand deprecierea unei monede nationale face ca bunurile de import sa fie
mai greu de cumparat, insa este nevoie ca acest proces sa fie de durata mai lunga, nu de tipul unui soc, al
unei scumpiri punctuale.

 Inflatia prin structuri este determinata de dezechilibre in structurile economice datorita accelerarilor
politicii economice in diferite sectoare si de preponderenta interventionismului autoritatii publice pentru
realizarea ajustarilor, armonizarilor si adaptarilor in vederea echilibrului economic global

Impactul inflatiei asupra Romaniei Postdecembriste

1
 Revenirea la economia de piata si democratie impunea la inceputul anilor ’90 o serie
de decizii majore cu privire la modul de organizare social , economic , institutional , care sa asigure
restabilirea dupa cinci decenii de totalitarism , a normalitatii evolutiei tarii .
Dupa decembrie 1989 a existat o mare presiune pentru exporturi si extinderea
importurilor, atat de bunuri pentru consum , cat si intermediare . Productia era in scadere ( s-a introdus
saptamana lucratoare de 5 zile ) , cursul de schimb supraevaluat iar rezervele valutare erau deficient
administrate . In aceste conditii s-a introdus un plan de stabilizare , sustinut de FMI , care nu a reusit insa sa
opreasca inflatia .

Pentru masurarea dimensiunilor inflatiei se folosesc concomitent mai multi indicatori . In

prezent este masurata prin urmatorii indici :
- indicele general al preturilor ;
- indicele costului pietii ce modifica puterea de cumparare a banilor pe piata interna
si pe plan international ;
- evolutia masei monetare si a vitezei de rotatie a banilor;
- indicii macroeconomici : PIB ,PNB, VN.

Alaturi de cresterea reala a PIB , rata anuala a inflatiei constituie un indicator deosebit
de important pentru masurarea performantelor economice ale unei tari .
Inflatia , ca semn al evolutiei negative a economiei , s-a manifestat asemanator in
Romania ca si in celelalte tari din Europa Centrala si de Est dupa 1989 .Astfel , se poate vorbi de inflatie in 3
faze , sustinuta de cresterea exponentiala a masei monetare :
- in prima faza , dominata de liberalizarea preturilor are loc o explozie inflationista
insotita de suprasaturatia canalelor de circulatie monetara . Acest fenomen se
datoreaza in principal acumularii de disproportii intre cererea si oferta de produse ;
- in cea de-a doua faza , apar primele rezultate ale reducerii subventiilor bugetare
insotite de scaderea presiunii inflationiste ;
- in cea de-a treia faza , aplicarea consecventa a mixului de politici fiscal- monetare
antiinflationiste , sustinuta de reluarea inflatiei sub 40% anual .

ANUL INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% RATA INFLATIEI-%

1989 101,1 1,1

1990 105,1 5,1
1991 270,2 170,2
1992 310,4 210,4
1993 356,1 256,1
1994 236,7 136,7
1995 132,3 32,3
1996 138,8 38,8
1997 254,8 154,8
1998 159,1 59,1
1999 145,8 45,8
2000 145,7 45,7
2001 134,5 34,5
2002 122,5 22,5
2003 115,3 15,3
2004 111,9 11,9
2005 109,0 9,0
2006 106,56 6,56

2
2007 104,84 4,84
2008 107,85 7,85
2009 105,59 5,59

Pentru prima data dupa 1989, Banca Nationala reuseste sa respecte tinta de inflatie si chiar sa o
imbunatateasca. Inflatia la sfarsitul anului 2006 a fost de 4,87%, nivel ce se incadreaza in tinta de inflatie
stabilita pentru 2006, cresterea preturilor de consum fiind de 0,74% in decembrie 2006, fata de luna
precedenta, arata datele publicate de Institutul National de Statistica (INS). In luna noiembrie, inflatia
atinsese un nou minim istoric de 4,67%.

Cea mai mare influenta asupra indicelui preturilor de consum pe ansamblu a avut-o cresterea, in
decembrie 2006, comparativ cu decembrie 2005, cu 8,33% a preturilor la marfurile nealimentare, care au
contribuit cu 3,6 puncte procentuale la cresterea totala, urmata de majorarea cu 5,12% a tarifelor serviciilor,
cu o contributie de 0,9 puncte procentuale.

Majorarea preturilor la alimente cu numai 1%, in decembrie 2006, fata de decembrie 2005, a avut o
contributie de 0,4 puncte procentuale. Cresterea medie anuala a preturilor bunurilor si tarifelor serviciilor de
consum inregistrata in anul 2006 fata de media anului 2005 a fost de 6,6% pe total, 3,8% la marfurile
alimentare, 8,5% la nealimentare si 8,2% la servicii.

Inflatia inregistrata in perioada 1990-2001 a oscilat in limite largi. Romania a optat, spre deosebire
de alte tari foste comuniste, pentru o strategie de liberalizare graduala a preturilor, ceea ce a condus la o
evolutie diferita a inflatiei.

Astfel, in 1990 inflatia a inregistrat un minim de 5,1% (cand majoritatea preturilor se aflau inca sub
controlul statului) si un maxim de 256,1% in anul 1993, datorat in mare masura socului generat de
eliminarea subventiilor la numeroase produse, de introducerea TVA, de reglementarea regimului accizelor la
produsele autohtone si acomodarii deficitului cvasifiscal, precizeaza Mariana Nicolae in Impactul asupra
inflatiei al modificarii preturilor unor componente ale consumului - utilizarea modelului Almon.

Reducerea inflatiei pana la un nivel minim de 32,3% in anul 1995 (calculat ca medie anuala) a fost
rezultatul masurilor de macrostabilizare adoptate de Guvern in perioada 1994-1995. Masurile de reforma
fiscala, de liberalizare a comertului si a preturilor produselor agricole au condus la aparitia unui nou puseu
inflationist in anul 1997, cand inflatia ajunge la 154,8%. Prin masurile adoptate pe parcursul anilor 1998-
2001, inflatia s-a inscris din nou pe un trend descendent, mentinandu-se totusi la valori cu doua cifre.

Analiza pe componente a indicelui pretului de consum scoate in evidenta faptul ca indicele

preturilor produselor alimentare a crescut putin mai lent decat ceilalti indici de pret (de 1.367 de ori in august
2001 fata de octombrie 1990), avand totusi o influenta negativa asupra ponderii cheltuielilor cu alimentatia in
totalul cheltuielilor.

Indicele preturilor la marfurile nealimentare a avut o crestere moderata (1.509 ori in august 2001
fata de octombrie 1990), iar la servicii s-a inregistrat o crestere mai mare si anume de 2.509 ori in august
2001 fata de octombrie 1990.

Tot in aceesi lucrare se precizeaza ca fata de octombrie 1990, indicii preturilor de productie in
industrie s-au situat in 2001 la un nivel mai ridicat decat indicele pretului de consum, ceea ce a atras, cu o
anumita intarziere, prin efectele de propagare in economie, cresteri ulterioare a indicele pretului de consum.
Dupa cum se stie, cresterea preturilor la energie din aprilie 1997 a condus la o crestere imediata si
semnificativa a indicelui pretului de productie.

In anul 1997 alinierea preturilor produselor petroliere si a energiei electrice la piata mondiala a
condus la o crestere treptata in primul trimestru a preturilor de productie in ramurile prelucratoare, in timp ce
in ramurile extractive cresterile de preturi au avut loc abia in luna martie. Cresterea pretului energiei din luna
iunie a anului 1999 a fost preluata de inflatie abia catre sfarsitul anului. Un alt factor care poate genera o
variatie puternica a inflatiei este cursul de schimb.

Deschiderea spre exterior a economiei a adus cursul de schimb al monedei nationale in centrul
politicilor bancare, stabilitatea acestuia fiind considerata o ancora antiinflationista.

3
 Cursul de schimb a urmat o evolutie care indica, aparent, o depreciere continua a acestuia, cu o
tendinta de moderare a cresterii incepand din al doilea trimestru al anului 1994 si care a durat, cu exceptia
sfarsi-tului anului 1995, pana la sfarsitul anului 1996. In anul 1997, odata cu liberalizarea preturilor s-a trecut
la liberalizarea cursului de schimb, al carei efect a fost, practic, dublarea cursului de schimb in decurs de trei
luni. In 1998 si 1999 Banca Centrala a utilizat rezerva valutara pentru a stopa devalorizarea leului, iar in
2000-2001 devalorizarea leului a continuat, dar intr-un ritm apropiat de cel al inflatiei.

La sfarsitul anului 2003, Romania continua sa fie singura tara din regiune care exprima inflatia prin
doua cifre (14,1%). Obiectivul fixat pentru anul 2004 (inflatie 9%) era considerat de multi specialisti ca fiind
prea ambitios in conditiile unui an electoral.

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), rata inflatiei a fost in luna decembrie a anului 2004 a
fost de 0,6%, conducand la o valoare anuala de 9,3% la finele acestuia, in scadere cu 4,8% fata de nivelul
inregistrat la finele anului 2003. Chiar daca depasise tinta de 9% fixata pentru 2004, rata anuala a inflatiei s-
a situat pentru prima data in ultimii 15 ani (la acea vreme) sub pragul de 10%.

Rata anuala a inflatiei a atins in decembrie 2005 cota de 8,6%, fiind cu 0,5 puncte procentuale mai
mare fata de nivelul proiectat si depasind marginal limita superioara a intervalului de variatie de 1 puncte
procentuale ce a incadrat tinta de inflatie de 7,5 %. Abaterea inflatiei de la traiectoria prognozata s-a datorat
dimensiunii peste asteptari a ajustarilor de preturi administrate si a cresterii preturilor volatile ale unor
produse alimentare. Din perspectiva ratei medii anuale a inflatiei a avut insa loc o consolidare a procesului
dezinflationist, anul 2005 consemnand o cifra de 9%, substantial mai mica in comparatie cu rezultatul de
11,9% inregistrat in 2004

In 2006, cresterea preturilor a inregistrat cel mai mic nivel din perioada de tranzitie. Inflatia s-a
situat la numai 4,87%, incadrandu-se pentru prima oara in tinta urmarita de banca centrala. Rezultatul este
surpinzator daca tinem cont de faptul ca nimeni nu se astepta la aceasta performanta in urma cu an, inclusiv
reprezentantii BNR

Rata inflatiei in 2007 a fost de 6,57%, dupa ce preturile de

consum au crescut cu 0,64% in ultima luna a anului trecut, potrivit datelor
anuntate ieri de Institutul National de Statistica (INS). Romania a ratat, prin
urmare, tinta stabilita de BNR si Guvern, de 4%, plus/minus un punct
procentual. Mai mult, cifra publicata de INS este cu aproape un punct
procentual mai mare decat prognoza BNR din ultimul raport publicat in
noiembrie, care indica un nivel de 5,7% pentru inflatia de la finele anului
2007. Cu toate acestea, 6,57% este un rezultat nesperat de bun, in conditiile in
care existau voci care dadeau ca sigura depasirea pragului de 7%.
Inflatia in zona euro a atins, in luna ianuarie 2007, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, de 3,2%,
fata de aceeasi perioada a anului 2006, alimentata de preturile crescute la energie si alimente, mai arata
Eurostat.

Inflatia anuala din Romania a fost de 7,3% in ianuarie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut,
plasand tara noastra pe locul sapte in UE. arata datele publicate de Oficiul European de Statistica, Eurostat.
Fata de luna decembrie 2007, cand inflatia se plasa la 6,7%, in Romania s-a inregistrat un avans de 0,9%.

Rata inflatiei in luna decembrie 2009 a s-a ridicat la 4,74% depasind nivelul tintit de Banca
Nationala a Romaniei de 3.5%.

Inflatia a urcat dupa ce preturile de consum au crescut cu 0,32 de procente fata de luna noiembrie,
potrivit Institutului National de Statistica (INS). Astfel, marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,54%, iar cele
alimentare cu 0,34 de procente. In schimb, tarifele la servicii au scazut cu 0,25%. Conform INS, alimentele
au reprezentat 37,58% din cheltuielile romanilor, in 2009, in timp ce marfurile nealimentare au reprezentat
44,05%. In decembrie, cele mai mari cresteri de preturi s-au inregistrat la oua (4,63%), tutun si tigari
(3,58%), legume si conserve de legume (2,96%), cartofi (1,24%), apa, canal si salubritate (1,13%).

4
 In ianuarie 2010 Romania s-a clasat pe pozitia a doua in Uniunea Europeana, dupa nivelul ratei
anuale a inflatiei, de 5,2%, cu 1 punct procentual sub inflatia anuala a Ungariei, in conditiile in care cea din
UE a fost de 1,7%. Romania s-a clasat, insa, pe primul loc din UE dupa cresterea medie a preturilor de
consum din intervalul februarie 2009 - ianuarie 2010 fata de precedentele 12 luni - indicator care conteaza in
criteriile nominale de convergenta la zona euro. Nivelul de 5,4% a fost cel mai inalt din UE, Romania fiind
urmata de Ungaria, cu 4,3%, si Polonia, cu 4%.

Cu alte cuvinte putem spune ca inflatia este un fenomen specific perioadelor de criza,
constand intr-o emisiune monetara peste necesitatile reale ale circulatiei banesti deregland astfel situatia
economica a unui stat.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru, Tugui, „Inflatia: concepte, teorii si politici economice”, Editura Economica, Bucuresti,
2000

2. Jenica, Hurtupan, „Inflatia in context contemporan”, Editura Sitech, Craiova, 1997.

3. Eugen, Radulescu, „Inflatia, marea provocare”, Editura Enciclopedica, Bucuresti 1999

4. Marin, Opritescu, Jenica, Popescu, Alina, Manta, „Moneda, Credit, Banci” Editura Sitech, Craiova, 2008

5. www.bnr.ro

6. www.insse.ro

7. www.ase.ro

8. www.zf.ro

9. www.capital.ro