UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT, ID
ADMINISTRATIE PUBLICA
FULGA SILVIA SIMONA
ANUL III, SEMESTRUL II
TEMA: DREPTUL MUNCII II

I. Prezentați etapele negocierii collective la nivel de unitate și efectele

acesteia.

-pot constituii în mod voluntar grupul de unităţi, atât prin hotărâre judecătorească de
constituire, cât şi prin proces-verbal sau orice altă convenţie scrisă între părţi. 
-Iniţiativa negocierii colective aparţine oricăruia dintre partenerii sociali.
-Negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi
precum şi la nivel de sector de negociere colectivă.
-Iniţiatorul negocierii poate face acest demers cu cel puţin 60 de zile calendaristice
înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de
aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de
muncă.
 -Durata negocierii este de maximum 45 de zile. Durata maximă poate fi depăşită doar
prin acordul părţilor.
-Contractele colective de muncă pot să prevadă renegocierea periodică a oricăror
clauze convenite între părţi.
- În termen de 5 zile calendaristice de la data declanşării procedurilor de negociere,
angajatorul sau organizaţia patronală are obligaţia să convoace toate părţile
îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.
- Data primei şedinţe de negociere reprezintă data certă la care se consideră că
negocierile au fost declanşate.

Este interziă orice intervenţie a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în
negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de
muncă.

II. Ce categorii de clauze pot fi incluse în contractul colectiv de muncă la

nivel de unitate? Identificați norme din Codul muncii care fac referire
la includerea unor aspecte referitoare la executarea raporturilor
individuale de muncă în contractul colectiv de muncă. Exemplificați.

-Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi şi obligaţii numai în

limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
-Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la
niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.
- Clauzele contractuale ale contractelor colective de muncă pot face referire, fără a
afecta principul libertăţii contractuale, şi asupra următoarelor elemente:
a) stabilirea coeficienţilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajaţi/lucrători,
ţinând cont de standardele ocupaţionale corespunzătoare;
b) măsurile adoptate pentru consilierea şi evaluarea profesională a
angajaţilor/lucrătorilor;
c) măsurile privind armonizarea vieţii de familie cu obiectivele profesionale, timpul
de lucru şi timpul de odihnă;
d) reglementări privind condiţiile de muncă şi cele referitoare la securitatea şi
sănătatea în muncă a angajaţilor/lucrătorilor;
e) modalităţile de informare şi consultare a angajaţilor/lucrătorilor, ce exced prezentei
legi.
e) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), contractul colectiv de muncă încheiat la
nivel naţional nu poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut
garantat în plată, care este stabilit prin hotărâre a Guvernului.

III. Cerință:
1. Sunteți invitat la Adunarea generală a salariaților și ascultați punctele de
vedere prezentate mai sus. Cine are dreptate?

Avand in vedere invitatia la Adunarea genreala, consider ca niciunul nu are dreptate.

-propunerea dl. Anton referitoare la greva nu este o solutie deoarece nu este un mijloc
sigur de solutionare a conflictului, exista doar un sigur moment in care se poate
declansa o greva generala si aceasta este momentul negocierii colective.
-nici dl Bucur nu are dreptate, deoarece salariatii au acest drept prin contractul
individual de munca, respectiv contractul colectiv de munca.
-in cea ce il priveste pe dl. Constantin dumnealui se poate adresa instantei de judecata
solicitand plata salariilor cuvenite pana la incetarea CIM, fara sa existe posibilitatea
platii vreunor despagubiri pentru neacordare de preaviz angajatorului, care este
obligat sa-i achite salariile restante, pentru munca prestata.
-nici propunerea dl Dan nu este potrivita, din moment ce nu acest minister este in
cauza sa sanctoneze ori sa impuna angajatorului plata salariilor restante sub aceasta
presiune. In aceasta situatie salariatii se pot adresa instantei de judecata.
-nici munca superficiala propusa de dl. Enache nu este o idee buna, avand in vedere
ca angajatorul are parghii legale prin care poate inputa si sanctona disciplinar
neindeplinirea sarcinilor de serviciu, iar angajatul are niste obligati pe care si
le-a asumat privind actvitatea pe care o desfasoara in momentul semnarii
contractului individual de munca.
Din punctul meu de vedere, in aceasta situatie in care angajatorul nu si-a indeplnit
obligatiile contractuale, singura solutie este actiunea in instanta.
IV. Extras din Contractul colectiv de muncă al Societății “X” SRL:

1. Dispozitiile contractului colectiv de munca aplicabil ar putea prevedea

derogari de la limitelelegale, dar numai in avantajul salariatului.
Perioada de proba pentru un contract individual de munca pe durata determinata de 6
luni se negociaza la incheierea contractului si nu poate fI mai mare de 15 zile
lucratoare
In cazul concedierii pentru necorespundere profesionala, salariatul benefciaza
in acest caz de dreptul la preaviz. Durata termenului de preaviz este de 20 de zile
lucratoare. Contractele colective de munca vor putea prevedea un termen de preaviz
mai indelungat,nicidecum mai putin de 15 zile lucratoare
Termenul de preaviz in cazul demisiei este cel convenit de parti in contractul
individual de munca si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru
salariati cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare
pentru salariati care ocupa functie de conducere.

2. Produce efecte juridice prevederile  legale care incalca legea. Sunt lovite
de nulitate prevederile in care lipsesc conditile si norma ceruta de lege  (preaviz mai
mic de 15 zile pt concediere art. 75 CM). Prevederile art 31 produc efecte
juridice. Art 75 duce la nulitate, findca nu sunt respectate prevederile legale
si sunt incalcate conditiile prevazute de lege si anume durata preavizului nu poate fi
mai mica de 20 zile. Art 81 duce la fel catre nulitate, deoarece nu sunt
respectate prevederile legale privind durata de preaviz pentru salariati cu functie
de executie.