Cap.

I Dispoziții generale

' ’Re contractante societatea în calitate de angajator pe de o parte și re rezentanții

salariaților pe de altă parte recunosc și acceptă pe depln că sunt egale și libere în
negocierea’ Contractului colectiv de muncă la nivelul societă{ii i se obligă să res ecte în
totalitate prevederile acestuia. '
Societatea, în calitatea.sa.dc.angajator, recunoaşte libertatea de opinie—a—fiecărui—-—--—
S
“"'Du anegocierea și semnarea Contractului colectiv de muncă la nivelul societății
acesta va fi înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al jud. Brașov.

contractul colectiv de muncă la nivelul societății cuprinde drepturile și obligațiile

angajatorului și ale salariaților săi cu privire la condițiile generale și specifice de muncă din
societate. Acesta se fundamentează pe principiile bunei-credințe și ale respectului reciproc
în virtutea cărora fiecare parte se obligă sd acorde toată atentia intereselor celeilalte păJ
La îneadrarea în muncă și la stabilirea drepturilor individuale angajatorul
garantează egalitatea de șanse și tratament pentru toate persoanele candidate la un loc
de muncă in societate și pentru toți salariații săi bară discriminări directe sau
indirecte pe bază de rasă nationalitate etnie limbă religie categoric socială
convingeri sex orientare sexuală sau orice alt criteriu ’care are ca scop sau efect
restrângerea sau inlăturarea recunoașterii folosintei sau exercitării drepturilor
decurgănd din prezentul Contract colectiv de muncă la nivelul societatii.

Al u ele Contractului colectiv de muncă la nivelul societății roduc efecte pentru

toți salariații incadrați în societate
Angajatorul suportă toate cheltuielile legate de desfășurarea în condiții optime a
negocierii prezentului Contract colectiv de muncă la nivelul societății.

Cap. II Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea și i“iicetarea contractului

colectiv de muncă

Art. 4
Prezentul Contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă de 2 ani, în
conformitate cu dispozițiile art. 141 din legea iir. 62/2011 privind dialogul social, perioad'a
care se calculează de la data înregistrării lui la instituțio abilitată.
Dacă nici una dintre păqi nu denunță contractul cu cel puțin 30 de zile înainte de
expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungește prin
negociere și încheierea unui act adițional până la încheierea unui nou contract, dar nu mai
mult de 12 luni de la expirarea duratei contractului în funcțiune.
Art. 5
Orice cerere de modificare a clauzelor prezentului Contract colectiv de muncă la
nivelul societății va face obiectul unei negocieri.
Cererea de modificare se aduce la cunoștință, în scris, celeilalte părți cu cel puțin 30
de zile calendaristice, înainte de data propusă pentru începerea negocierilor.
 Cap. III Timpul de muncă

Art. 9
Durata maximă legală a timpului de lucru nu poate depăşì 48 de ore pe săptämână,
inclusiv orele suplimentare.
Durata normală a timpului de muncă, pentru salariații angajați cu normä întreagă,
este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptämänă. Repartizarea timpului de muncă in cadrul
săptärnânii pentru salariații cu normă întreagä, va fi uniformä, de 8 ore pe zi timp de 5 zile,
cu două zile de repaus. —
Prin negocieri, pentru a pune de acord programul cu cerințele desfăşurării
activitătii, părțile pot opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu condiția
respectárii duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe sñptămână.
În cazul in care munca se organizează pe schimburi, durata timpului de muncä
poate ft prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe săptămánă cu condiția ca media
orelor de muncă calculată pe o perioadă de maximum 3 séptämâni să nu depăşească
8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptämânä.
Prin excepție durata timpului de muncă ce include şi orele suplimentare poate fi
prelungită peste 48 de ore pe säptämână, cu condiția ea media orelor de muncă, calculatä
pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, sä nu depăşească 48 de ore pe
săptămánä.
Sub rezerva respectärii reglementärilor privind protecția sänätății şi securitÔțll m
muncă a salariaților, din motive tehnice, obiective sau de organizare a muncii, părțile pot
stabili derogări de la durata perioadei de referință stabilite la aliniatele precedente, dar
numai pentru perioade de referință care nu vor depăşi in nici un caz 12 luni.
În cazul tinerilor in vărstă de pânä la 18 ant, durata timpului de muncă este de 6 ore
pe zi şi de 30 de ore pe săptămânä.
Art. 10
Angajatorul poate stabili ca in anumite situații şi/sau locuri de muncă să organizeze
programs de lucru cu timp parțìal, cu respectarea prevederilor legislației muncii în vigoare
şi Parä ca aceasta să deteimine o fragmentare a locurilor aetuale de muncä. Drepturile
salariaților care lucrează in astfel de situații se acordă proporțional cu timpul lucrat.
La cerere, salariații cu program de lucru cu timp parțial pot fi încadrați în societate
cu program normal de lucru, dacä existä posturi vacante şi dacă întrunesc condițiile cerute
de post şi au prioritate față de candidații proveniți din afara societății.
La locurile de muncă unde, datoritä specificului activitäții, nu există posibilitatea
încadrärii in durata normală a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite fonne specifice de
organizare a timpului de lucru, după caz, in turä, tură continuă, turnus, program fracționat.
Art. 11
Orele de începere şi terminare a programului de luciu se stabilesc prin Regulament
intern, încheiat in conformitate cu prevederile legislației muncii in vigoare. În toate cazurile
in care se dovedeşte cä este posibil, cei care angajează vor purta negocieri pentru a fixa
orare flexibile de luciu şi modalități de aplicare a acestora.
Angajatoiul poate stabili orare flexibile de luciu şi locurile de muncä la care să se
aplice asemenea orare, färă ca aeeasta sä determine o fragmentare a locurilor actuale de
mxcă.
Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afectează drepturile preväzute in prezentul
Contract colectiv de muncă la nivelul societäții.
Salariații pot ft cliemați să presteze ore suplimentare numai cu consimțämântul lor.
Pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calainitați naturale, ale unor accidente ori

5
 Salariații care desUașoară muncă de noapte și au proble+ne dc sănătate necunoscute ca
având legătură cu aceasta vor fi trecuți la o muncă de zi pentru care sunt apți.
Art. 18
Salariații care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte beneficiază de program
de lucru redus cu o oră față de durata nonnală a zilei de muncă, bară ca aceasta să ducă
la scăderea salariului de bază, fie dc un spor la salariu de 25% din salariul de bază dacă
timpul lucrat reprezintă cel puțin 3 ore dc noapte din timpul noral de lucru.

Cap. IV Repaosuri periodice

Art. 19
Salariații au dreptul la o pauză de masă de o jumătate de oră care nu se include
în durata zilnică a timpului de muncă. Pauza de masă se va stabili prin regulamentul intem al
societății.
Între două zile de muncă, salariații au dreptul la uri repaus care nu poate fi mai mic
de 12 ore, cu excepția muncii în schimburi, caz în care acest repaus nu poate fi mai mic de 8
ore între schimburi.
Art 20
Salariații au dreptul la un repaus săptămânal care se acordă în două zile consecutive,
de regulă sâmbăta și duminica.
În cazul în care repausul in zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia desUașurarea
normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat în zilele stabilite prin
regulamentul intem a1 societății.
În situația prevăzută la aliniatul anterior, salariații vor beneficia de un spor la salariu
reprezentând t ot» din salariul de bază, denumit spor de sâmbătă-duminică.
În cazuri excepționale, zilele dc repaus săptămănal sunt acordate cumulat, după o
perioadă de activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice, cu autorizarea
inspectoratului teritorial de muncă și cu acordul reprezentanților salaiiaților.
Salariații a1 căror repaus săptăinânal se acordă în condițiile prevăzute la alin. 4 au
dreptul la dublul compensațiilor cuvenite potrivit art. 15 alin. 2.
Art. 21
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt următoarele:
- 1 și 2 ianuarie — Anul Nou;
- 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea mare — săptămâna patimilor;
- prima și a doua zi de Paștele Ortodox;
- 1 mai — ziua muncii;
- 1 iunie — ziua copilului;
- prima și a doua zi de Rusalii;
- 15 august — ziua adormirii Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - ziua Sf. Andrei;
- 1 decembrie — ziua națională a României;
- prima și a doua zi de Crăciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Fac excepție de la alin. 1, locurile de muncă în care activitatea nu poate fi
fi adus prejuridicii bunei desfdșurări a actlVității societății.
Angajatorul se obligă să acorde concediu, până la sfârşitul anulul următor, tuturor
salariaților care într-uri an calendaristic nu și-au efectuat integral concediul de odihnă la care
aveau dreptul.
Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se poate face numai
ix cazul încetării contractului individual de muncă.
Angajații care lucrează în condiții grele, periculoase sau văt“amătoare, nevăzătorii,
alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de uri concediu
suplimentar de 3 zile lucrătoare.
Concediul de odihnă anual poate fi fracționat la solicitarea salariatului; una din
fracțiuni va trebui sa fie de cel puțin 10 zile lucrătoare.

xecuarea concediului de odihnă se va realiza pe baza programării individuale

stabilite de angajator cu consultarea salariaților.
Programarea se face pănă la sfârşitul anului calendaristic în curs pentru anul
următor. În acest sens, până la data de 31 decembrie a anului in curs salariații vor solieita,
prin cerere scrisă, programarea efectuării concediului pe anul următor în perioada aleasă.
Urmare a cererilor depuse de salariați, angajatorul va întocmi o planificare a efectuării
concediilor de odihnă. În cazul în care programarea concediilor se face fracționat,
angajatorul se obligă să stabilească programarea astfel incăt fiecare salariat să
efectueze într-uri an ca1endai’istic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Programarea efectuării concediului de odihnă poate fi schimbată pentru motive temeiniee, la
solicitarea scrisă a salariatului și cu aprobarea conducerii societății.

latul este obligat sta efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în

care a fost programat cu exceptia situațiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din
motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Orice convenție prln care se renunță total sau în parte la dreptul la concediul de
odihnă anual este interzisă salariaților societății.

ent perioada eoneediulul de odihnă, salariații vor beneficia de o indemnizație de

concediu care nu poate fi omar mică decât valoarea totală a drepturilor salariale
s
' 1 ' 1l " ende oada de penced u de odihnă va reprezenta media zilnică a veniturilor din

luna/lunile în care se va efectua concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Angajatorul se obligă să plătească indemnizația de concediu cu cel puțin 5 zile
lucrătoare înainte de plecarea in concediu.

n ediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariaților, din motive obiective.

g jatorul poate rechema salariatul din concediul dc odihnă în caz de forță

majoră sau pentru interese urgente care impun prezența acestuia la locul de muncă.
În asemenea cazuri angajatorul are obligația să suporte toate cheltuielile salariatului
și ale familiei sale, neces e revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii
suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
’c3
n u1 unor evenimente familiale deosebite, salariațil au dreptul la zile libere
plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă, după cum urmează:

9
 Art. 37
În afara concediului legal pentru îngrijirea copiilor in várstă de până la doi ani,
salariatul (mama/tata care a optat pentru acesta) poate beneficia de încă un an concediu Pară
plată.
Pe perioada in care salariata / salariatul se află in eoncediul preväzut la alin. (1)
contractul sau individual de muncã nu va putea înceta, iar in postul sãu nu vor putea ft
angajate alte persoane, decât cu contract de inuncä pe durată determlnată.
Pe durata concediului legal plătit pentru îngrijirea copilului salariata / salariatul
- - poate solicita—încetarea—contractului său lndividual- de-muncă in-condițiile—prevederilor
Codului Muncii şi a1 procedurilor interne.

Cap. VII Salarizarea şi alte drepturi băneşti

Art. 38
Salariul reprezintă contraprestația muneii depuse de salariat in baza contractului
llldividual de muncă.
Pentru munca prestatä in baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat in bani.
La stabilirea şi la acordarea salariului este ínterzisă orice discriminare pe criterii de
sex, orientate sexualä, caracteristici genetice, vârstă, apartenențä naționalä, rasă, culoare,
etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, sltuație sau responsabilitate
familială, apartenență ori apartenențä/activitate sindicală.
Salariul cuprinde salariul de bazä, indemnizațiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 39
Salariul brut de bazä minim negociat care se aplicä în societate, începãnd cu data
înregistrării prezentului contract colectiv de muncă la instituția abilitată, este eel stabilit de
reglementärile legale in vigoare.
Fiecare salariat are dreptul să îşi negocieze propriul salariu in funcție de cerințele
postului, pregătirea şi calificare sa profesională.
În orice situație salariul oricărui angajat nu va putea fi mai mic decât salariul minim
brut pe țară stabilit.
Art. 40
Sporurile minime ce se acordä suplimentar la salariul de bază, în condițiile
prezentului Contract colectiv de muncă la nivelul societății, sunt:
a) pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate in zilele libere şi in zilele de
särbätori legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plätite se acordä un
spor de 100% din salariul de bazä;
b) pentiu lucrul în timpul nopții, 25% calculat la salariul de bazä.
Art 41
Alte drepturi bäneşti care se acordä salaiiaților sunt:
a) prime oferite cu diverse ocazii, astfel:
- pentru ziua de naştere o sumä echivalentä cu 100Zo din salariul net;
- pentru zilele de Paşte şi Crăciun o sumă echivalentă cu 10% din salariul
net;
- pentru vacanțä / concediu de odilinä o sumä echivalentă en 50% din salariul
net.
 Art. 47
Rețineri din salariu nu pot fi operate deeăt în cazurile și în condițiile prevăzute de
lege.
Reținerile cu titlu de pagube cauzate angajatorului de către salariați se vor recupera
în confomiitate cu prevederile Codului muncii privind răspunderea salariaților.
Art 48
Angajatorul va organiza evidența activității prestate în baza contractului individual
dc muncă de către fiecare salariat și a drepturilor de care salariații săi au beneficiat pe durata
— desPașurării activității și-va elibera dovezi corespunzătoare,potrivit reglementărilor legale în
vigoare.
Art. 49
Societatea poate acorda, la data pensionării, o indemnizație egală cu cel puțin două
salarii de bază lunare brute avute în ultima lună de activitate salariatului care se
pensionează
pentru limită de vârstă, în fiincție de posibilitățile sale financiare.
Art. 50
Angajatorul acordă salariaților săi, în afară de ajutoarele prevăzute dc lege, jumătate
din salariul de încadrarea al salariatului în caz de decesul al soțului sau soției ori la decesul
unei rude de gradul I aflate în intreținerea salariatului.
Prezentele prevederi se aplică în funcție de posibilitățile financiare ale angajatorului
și de prevederile fiscale legale în vigoare.

Cap. VIII Condi]iile de muncă. Securitatea și sănătatea în muncă

Art. 51
Părțile se obligă să depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului
instituționalizat prin legislația de protecția muncii în vigoare, în vederea menținerii și
amellorării permanente a condițiilor de muncă.
În scopul realizării obiectivului prevdzut 1a alineatul precedent, angajatorul asigură
aplicarea riguroasă a măsurilor prevăzute de legea nr. 319/2006, cu modificările și
completările ulterioare, a normelor generale de protecția muncii, a normelor specifice de
protecția muncii pentru activitatea prestată de angajator, a instiucțiunilor proprii și va decide
asupra acelor strategii care să asigure implementarea unui sistem integrat de management de
securitate și sănătate în muncă la nivel de societate. Angajatorul va inforina reprezentanții
salariaților cu privire la proiectele inițiate în acest sens.
La stabilirea inăsurilor vizând condițiile de muncă, părțile impllcate vor ține seama
de următoarele:
a) măsurile incluse în Planurile de măsuri anuale să determine cel puțin asigurarea
condițiilor de tnuncă la nivelul parametrilor minimali prevăzuți in norme; dacă acest lucru
nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termcn scurt sau mediu pentru
realizarea măsurilor necesare, până 1a asigurarea parametrilor minimali, salariații
beneficiind de compensări bănești sau de altă natură, care să reducă efectul riscurilor de
acident dc muncă și/sau de îmbolnăvire profesională;
b) măsurile privind ameliorarea condițiilor de muncă vor fi stabilite împreună cu
, reprezentanții salariaților, în cadrul Comitetului de securitate și sănătate în muncă, pentru
realizarea acestora umlând ca părțile să stabilească uri calendar comun de urmărire și de
îndeplinire.
Art. 52

13
 Art. 55
Angajatorul are obligația să asigure permanent condlțiile tehnice și organizatorice
avute în vedere la elaborarea normelor de muncă, iar salariații trebuie să realizezi norma de
muncă sau după caz, sarcinile ce decurg din funcția sau postul deținut.
Art. 56
Locurile de muncă din cadrul societății sunt clasificate ca fiind numai locuri de
muncă normale.
Art. 57
— Păiți1e<unt-de acord că nici o măsură de protectie a muncii nu-este-eficientă dacă nu
este cunoscută, însușită și aplicată în mod conştient de salariați.
Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea,
testarea și perfecționarea profesională a salariaților cu privire la normele de securitate și
sănătate în muncă; firma specializata angajată de societate va planifica măsuri specifice,
periodicitatea, metodologia, obligațiile și răspunderile, precum și auditul, în conforinitate cu
reglementările elaborate de Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și conform
Instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă ale societății; timpul aferent acestor
activități, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de muncă și este salarizat.
La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă ori a felului muncii,
acesta va fi instruit și testat efectiv cu privire 1a riscurile identificate la noul sau loc de
muncă și la normele dc securitate și sănătate în muncă, pe care este obligat în procesul
muncii să le cunoască și să 1e respecte.
În cazurile in care în procesul muncii, intervin schimbări care impun aplicarea unor
norme noi de securitate ș1 sănătate în muncă, salariații vor fi instruiți în condițiile prevăzute
la alin. 3.
Art. 58
Conoavaloarea echipamentulul individual de lucru se suportă în proporție de 100%
dc angajator.
În toate cazurile în care, în afara echipamentului individual de lucru prevăzut de
lege, angajatorul impune o anumită vestimentație specială., ca echipament individual de
lucru, contravaloarea vestimentației se suportă integral de căoe societate.
Art. 59
Parametrii de microclimat la locurile de muncă ale societății se stabilesc în
conformitate cu condițiile specifice de lucru, eu respectarea prevederilor Normelor generale
de protecția muncii.
Art 60
Reprezentanții salariațiloI- se angajează ca salariații să păstreze în bune condiții
amenajările efectuate dc angajator, să nu le deterioreze și să nu le descompleteze ori să
sustragă componente ale acestora (vestiare, bâi, grupuri sanitare, săli de repaus, etc.).
Art 61
Angajatorul va organiza la angajare și la 12 luni examinarea medicală a salariaților,
în scopul de a constata dacă sunt apțt pentru desUașurarea activității în postiirile pt care ar
urma să le ocupe sau pe care le ocupă, precum și pentru preveiiirea îiixbolnăvirilor
profesionale; examinarea medicală este gratuită, iar cheltuielile ocazionate de acestea se vor
suporta de angajator.
Salariații sunt obligați să se supună examenelor medicale organizate de societate;
refuzul salariatului de a se supune examinărilor medicale constituie abatere disciplinară
gravă și duce la încetarea conoactului individual de muncă.

î5
 - salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) - e) din O.U.G. nr. 96/2003 nu pot fi obligate
să desfăşoare muncă de noapte şi nu pot desfãşura muncä in condiții insalubre sau greu de
suportat.
- angajatorul nu poate dispune încetarea raporturilor de muncă sau de servicirt in
situațiile arätate la art. 21 lit a) - e) din O.U.G. nr. 96/2003.
Pentru protecția sänătății lor şi a copilului lor, dupä naştere, salariatele au obligația
de a efectua minimum 42 de zile de concedlu postnatal.
Art. 63
-În scopul-prevenirii şi diminuärii nivelului stresului la 1ocu1-de-muncä,-angajatorul
împreună cu semnatarii contractului colectiv de muncă vor depune eforturile necesare in
vederea transpunerii la nivelul unitäții a standardelor de management pentru gestionarea
stresului la locul de muncă, astfel:
In ceea ce priveşte conținutul muncii:
a) la fundamentarea nomielor de muncă pentru salariati se va avea in vedere
numäiul de ore de muncă, stabilit prin lege şi contractele colective de muncă aplicabile;
b) se va urmări ca nivelul de competență, aptitudinile şi abilitățile salariaților să
corespundă cerințelor locului de muncä;
c) condițiile locului de muncă trebuie să fie adaptate ergonomic, salariaților;
d) salariații vor fi infoimați şi consultați şi vor avea la dispoziție toate informațiile
necesare, care sä le permitä să înțeleagă care sunt responsabilitățile lor, conform fişei

În ceea ce priveşte ea căt mai bunä a controlul asupra muncii efectuate:

a) angajatorul va încuraja salariatul să-şi utilizeze capacitățile şi inițiativele la locul
de muncä;
b) împreună cu reprezentanții salariaților, angajatorul va stabili un sistem de
stİlnulente pentru ca salariații să fie motivați in indeplinirea sarcinilor de serviciu.
În ceea ce priveşte gestionarea activității la locul de muncă, prin contractele
colective de muncă aplicabile se vor stabili intervalele de timp şi modalitäțile practice de
informare a salarİaților prlvlnd modificärile apärute sau in curs de apariție, legate de
condițiile de muncă.
În ceea ce priveşte relațiile de muncä se vor analiza informațiile legate de rem
practici la locurile de muncă şi se vor dispune măsuri corective.
, Art. 64
Angajatorul va organize instruirea angajaților säi in domeniul seeurității şi sänätäții
in muncä.
Instruirea se va reallZa, prin modalități specifice stabilite de comun acord dc către
angajatori, impreunã cu comitetul de securitate şi sänätate in muncă şi cit sindicatul sau,
după caz, eu reprezentanții salariaților.
Instıuirea se realizează, in mod obligatoriu, în cazul noilor angajați, al celor care îşi
schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea dupä o
întrerupere mai ńiare de 6 luni, in aceste cazuri instiuirea efectuándu-se înãinte de începerea
efectivă a activității.
De asemenea, instruirea este obligatorie şi în situația in care intervin modificări ale
legislației in domeniu.

Art. 65
Locurile de muncă vor fi organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea
salariaților.
 Obli ația de informare cu rivire la modificarea contractului individual de muneä se
dep deplinită de cätre angajator la momentul seinnärii actului adițional de cätre
be e
’ ’g
’’atorul este obligat să informeze salariatul cu privire la locul de muncă sediul
angajatorului fûncția sau ocupația fişa ostiilui cu specificarea atribuțiilor s ecifice ’criterii
de evaluare riscurile specifice postului durata concediului de odihnă la care salariatul are
dre tul condiții de acordare a preavizului salariul de bazä şi alte elemente constitutive ale
——-venitur$lor- salariale, durata normalä a muncii exprimatä in ore/zi şi ore/säptäniânã.—-

nc l in care salariatul iumează să îşi desUaşoare activitatea in alt loc decât eel
stabilit inițial angajatorul are obligația de a Informa in timp util salariatului informații
referitoare la durata perioadei de muncă modul de efectuare a pläții drepturilor salariale
reglementäri specifice locului unde îşi vadesUaşura activitatea.

usp7 darea contractului hidividua1 de muncă se face conform prevederilor legale

şi oate interveni de dre t rin acordul ärților sau prin actul unilateral a1 uneia dintre ărți
Suspendarea contractulul individual de muncă are ca efect suspendarea restärii
muncii de cätre salariat şi a plății dre turilor de natură salarială de către an a‘ator
În cazul sus endärii contractului individual de inuncä din cauza Rei fa te
imputabile salariatului pe durata sus endãrii acesta nu va beneficia de nici un dre t care
rezultä din calitatea sa de salariat De asemenea se suspendă toate termenele care au
legătură cu încheierea modificarea executarea sau încetarea contractului individual de
muncă, cu excepția si țiilor in care’contractu1 individual de muncñ încetează de drept.

ntractul individual de muncă poate înceta in situațiile prevăzute de legislația in

vigoare respectiv’ de drept ca urmare a acordului p“arților la data convenită de acestea'
ca
A ad ln ’ unilaterale a uneia dintre pärți, in c urile şi in condițiile limitativ
t e
da
re

Cap. X Drepturi și obfigaJii

Art. 73
Salaiİãțli au, in principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptämânal;
c) dreptul la concediu de odihnä anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate in muncă;
fï dreptul la securitate şi sänătate in muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condițiilor de muncä şi a
mediului de muncă;
j) dreptul la protecție in caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivä şi individuală;
1) dreptul de a participa la acțiuni colective;
 j) să informeze angajații cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii
administrat privat.

Cø privire la protec]ia materiiită)ii, angajatorul are urmätoarele ob1iga}ii:

- să prevină expunerea salariatelor aflate in stare de gfaviditate sau care au näscut la
riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea personalä;
- să evalueze anual condițiile de muncă care ar putea fi dăunătoare salariatelor aflate
in stare de graviditate sau care au născut in scopul determinării oricärui risc pentru
securitatea--şi sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarclliii -ori- aläptärii.--Despre--
rezultatele evaluării privind aceste riscuii vor ft informate salariatele in cauză, aducându-se
la cunoştința lor şi măsurile de protecție;
- să păstreze confidențialitatea asupi’a stárii de graviditate a salariatei şi să nu
anunțe decât cu acordul exprimat in scris al acesteia şi doar in interesul bunei desUaşuräri a
procesului de muncă;
- sä modifice condițiile de muncă şi / sau orarul, ori dacă este posibil să o
repartizeze la alt loc de muncä pe salariata a cărei activitate prezintä riscuri pentru
sänătatea sau securitatea sa ori en repercursiuni asupra sarcinii şi aläptării, cu menținerea
veniturilor salariale;
- să asigure salariatelor aflate in stare de graviditate şi care îşi desUaşoară
activitatea in poziție aşezat, pauze şi amenajări pentru repaus, respectiv pentru mişcaie;
- să acorde salariatelor gravide dispensä pentru consultanții prenatale in cazul in
care investigațiile medicale se pot efectua numai în timpul programului de luciu, Uară
dlminuarea drepturilor salariale;
- să acorde, la cererea mamei, pauze pentru aläptare in cursul programului de lucru.
În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasärii dus intors la locul in care se găseşte
copilul. În cazul in care angajatorul asigură in cadrul societății încäpere specială pentru
alăptat, aeeasta va îndeplinii normele de igienä corespunzätoare normelor sanitare in
vigoare.
Art. 77
Contractul individual de muncă se poate modifica in ceea ce priveşte felul muncii,
locul muncii şi drepturile salariale prin acordul pärților sau din inițiativa uneia din pärți in
cazurile preväzute de Codul Muncii.
Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul
muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu dă dreptul Angajatoiului de a proceda la
încetarea unilateralä a contractului individual de muncă datoritä refuzului, dacă motivele
salariatului sunt temeinice.
Art 78
Încetarea contractului individual de muncă poate avea loe exclusiv in condițiile
prevăzute de Codul Muncii.
In situația in care societatea este obligată, potrivit Codului Muncii, să acorde
preaviz la încetarea contractului individual de muncä, durata preavizului acordat
salariatului va fi de 20 de zile lucrătoare.
Art 79
Contractul individual de muncă nu poate fi desUacut din inițiativa celui care
angajeazä, decãt in cazurile stabilite de lege.
DesUaşurarea activitäții ca reprezentant al salarlaților, nu pot constitui motive pentru
desfacerea contractului individual de muncã din inițiativa angajatorului.
 de cestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea
te

n si8 abia în care Societatea î i extinde sau își reia activitatea într-o erioadă de 12
luni de zile de la luarea măsurilor de incetare a contractului individual dc muncă entru
rnoti ele revazute la art 53 an a atorul se obligă să încunoștințeze în scris des re’aceasta
re rezentanții salariaților și .ă facă ublică măsura Societatea va invita entru rean a‘are
salariații cărora le-a încetat astfel contractul individual de muncă și care au pregătirea
d c p ocupaiââ posturilor vacante și care s-air prâientat în teren de 15 zile de la

Cap. XI Formarea profesională

Art 84
Părțile înțeleg:
a) prin termenul dc forniare profesională, orice procedură prin care un salariat
dobândește o calificare atestată printr-uri certificat sau o diploma eliberată in condițiile
prevăzute de Legea învatamântului;
b) prin termenul de formare profesională continuă, orice procedură plin care
salariatul, având deja o calificare ori o profesie, își completează cunoștințele profesionale,
fie prin aprofundarea studiilor într-uri anumit domeniu al specialității de bază, fie prin
deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialității lor.
Formarea profesională și formarea profesională continuă cupiind și teme din
domeniul relațiilor dc muncă, convenite între reprezentanții salariaților și angajator.
Art 83
Planul privind formarea profesională la nivelul societății ia în considerare și
următoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, a căilor
dc reallzare, adoptarea programului anual și controlul aplicării acestuia se vor face dc
comun acord de către reprezentanții salariaților și angajator; cheltuielile pentru activitatea
dc formare profesională a salariațiloi se suportă de către societate;
b) reprezentanții salariaților vor participa la orice formă de examinare organizată în
vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul societății;
c) în cazul în care societatea urmează să-și schimbe parțial sau total profilul de
activitate, aceasta va informa și consulta reprezentanții salariaților cu cel putin 2 luni
înainte de aplicarea măsurii și va oferi propriilor salariați posibilitatea de a se califica sau
recaliftca înainte de a apela la angajari de forță de muncă din afara societății;
d) în cazul în care un salariat identifică uri curs de formare profesională pe care ar
dori să-l- urmeze, organizat de uri terț, angajatorul va analiza cererea împreună cu
reprezentanții salariaților; rămâne la aprecierea angajatorului dacă și in ce condiții va
suporta contravaloarea eursului;
e) salariații care au încheiat acte adiționale la contractul individual de muncă, în
vederea forinării profesionale, vor putea fi obligați să suporte cheltuielile ocazionate de
aceasta, dacă părăsesc societatea din motive lmputabile lor înainte de implinirea unui
termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.
 beneficiazã de drepturi salariale, astfel:
- dacä participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru
operioadä ce nu depăşeşte 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta
beneficiazä, pe toată durata ei, de salariul integral corespunzător postului ş1 funcției
deținute, cu toate indemn •t iile, sporurile şi adaosurile la acesta;
- in cazul in care participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului
pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnicä a timpului normal de luciu, acesta
beneficiază de salariul de bază şi după caz, de sporul de vechime.
Dacă participarea la cursurile sau la stagiul de orfprofeönală presupune
scoaterea integrală din activitate, eontractul individual de muncă se suspendă, acesta
beneficiind de o indemnizație plătitã de angajator, convenită de pärți prin contractul
individual de muncă.
Pe perloada suspendärii contractului individual de muncá in condițiile preväzute la
alin. 2, salariatul va beneficia de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind
considerată stagiu de cotizare in sistemul asigurărilor de stat.
Art. 91
Salariații care beneficiază de un curs sau un stagiu de formare profesională mai
mare de 60 de zile, cu scoaterea din actiVltate pentru o perioadă mai mare de 25% sau prin
scoaterea integrală din activitate, nu pot avea inițiativa încetärii contractului individual de
muncă eel puțin 3 ani de la absolvirea cursurilor.
Obligațiile salariatului in cazul preväzut la alin. 1 se stabilesc prin act adițional la
contractul individual de muncä.
Nerespectarea obligației preväzute la alin. 1 determină obligarea acestuia la
suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate cu pregătirea sa profesională, proporțional cu
perioada nelucrată.
Obligația preväzută la alin. 3 revine şi salariaților:
a) care au fost concedia{i in perioada stabilitñ prin actul adițional pentru motive
disciplinare;
b) al cäror contract individual de inuncã a încetat ca urmare a arestärii preventive
pentru o perioadă de peste 60 de zile;
c) condamnaj printr-o hotärâre judecätorească definitivă pentiu o infracțiune in
legätură cu munca lor;
d) împotriva cärora instanța a pronunțat interdicția de încetare a profesiei, temporar
sau definitiv.
Art. 92
in cazul in care salariatul are inițiativa participärii la o formă de pregătire
profesională, cu scoatere din activitate, angajatorul, împreună cu reprezentanții salariaților
analizeazä solicitarea şi decide condițiile de participare şi dacă suportä, total sau partial,
costul lor.
Art 93
Salariații care au încheiat un act adițional la contractul individual de muncä cu
privire la formarea profesionalä pot primi in afara salariului corespunzător locului de
muncă şi alte avantaje in naturä pentru formarea profesională.
Art. 94
Angajatorul încheie, en ocazia organizärii formärii profesionale, următoarele
categorii de contracte:
a) eontractul de calificare profesională;
b) eontractul de adaptare profesionalä;

25
 Cap. DII Alte pre»ederi

Art 99
Cu privire la medierea conflictelor de muncă prevăzute de legislația in vigoare, dacă
părțile convin printr-un proces-verbal semnat să înceapä medierea, in termen de 48 de ore,
fiecare parte va propune o listă de eandidați din lista de mediatori num' ü de ministrul
muncii, solidarității sociale şi familiei la nivelul județului unde are sediul unitatea in care s-a
declanşat conflictul de interese.
În situația in care după prima întâlnire nu vor reuşi să stabileascä un mediator de
comun acord, procedure de mediere încetează, trecându-se la următoarea etapă preväzută de
lege.
În cazul in care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor ft
următoarele:
a) pärțile implicate sunt obligate ca in tennen de 48 de ore de la munirea
mediatorului sä punä la dispoziția acestuia datele necesare; dacă mediatorul are nelämuriri
acesta poate cere părților, in maximum 72 de ore de la primirea actelor, relații scrise cu
privíre la revendicärile formulate, la actele depuse sau întocmite in timpul concilierii,
precum şi la rezultatele acesteia;
b) in maximum 8 zile de la numire, mediatoiul este obligat să convoace ambele pärți
lmQlicate; pärțile implicate vor avea un numär egal de reprezentanți la mediere, de regulă
acelaşi numär ca şi la conciliere, şi aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c) la fiecare întälnire se va încheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator şi
de părțile aflate in conflict;
d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost
numit şi a acceptat medierea; in caz contrar, medierea încetează şi se trecc la
următoarea etapă legalä de soluționare a conflictului.
Art. 100
Pãrțile semnatare convin ca la şedintele adunării generale a asociaților să fie invitați
reprezentanții salariaților , in inăsura in care este necesară participarea acestora şi dacä sunt
dezbätute probleme care privesc statutul salariaților. Participarea se face cu statut de
observator, cu drept de opinie, dar lărä drept de vot, pentru probleme importante în
domeniul relațiilor de muncă pentru societate.
Încunoştiiițarea represent tii salariaților se va face cu eel puțin 72 de ore înainte de
şedință. Reprezentanților salariaților li se va comunica Oordlnea de zi şi li se va asigura
accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturàle
puse in discuție. Timpul alocat participärii la şedința se consideră timp de lucru.
Art. 101
Angajatorul se obligä sä nu angajeze salariați permanenți, temporari sau cu program
parțial, in perioada declanşării sau desUaşurärii conflictelor colective de muncä, pe locurile
de muncä ale salaria{i1or aflați in conflict.
În situația declanşärii unor conflicte de muncă, inclusiv a grevel, potrivit legii,
reprezentanții salariaților şi angajatorul au obligația, ca pe durata desPaşurärii acestora, să
protejeze patrimoniul societäții şi sä asigure funcționarea neîntreruptä a utilajelor şi
mstalațiilor telinologiee, a cäror oprire ar putea constitui un pericol pentru via{a sau
sänñtatea oamenilor ori ar putea cauza pagube.
Art. 102
Angajatorul şi reprezentanții salariaților convin să facă efoituri ïn vederea
promovării unui climat normal de muncä in sociotate, cu respectarea prevederilor legislației
 Prevederile contractelor individuale de muncă existente la data intrării în vi oare a
$$ ntului contract colectiv de muncă vor fi puse de acord cu prevederile acestuia din
r

"ndu erea societății și reprezentanții salariaților se vor informa reciproc în cazul

în care dețin lnformații în legătură cu modificările ce urmează să se producă în fonna de
proprietate a unității în privința consecințelor previzibile asupra salariaților și a rnăsurilor
ce se au în vedere pentru limitarea efeeteloi disponibilizărilor de personal, determinate dc
— aceste modificări.
În toate situațiile de reorganizare sau după caz, de privatizare a unitatilor,
drepturile și obligațiile prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă se transmit
noilor subiecte dc drept rezultate din aceste operații juridice.

e" 1 entul de ordine interioară se întocmește de angajator, cu consultarea

reprezentanților salariaților.

e prezentului contract colectiv de muncă se pot modifica pe parcursul

executării lui în condițiile legii ori de câte ori părțile vor conveni acest lucru.
tu i contract se consemnează în scris prin act adițional la
prezentă con acdco ei de

rez u1 contract colectiv de muncă încetează în unnătoarele cazuri:

a) la împlinirea termenului pentru care a fost incheiat dacă părțile nu convin
relun irea a licării lui în condițiile legii
b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a societății’
c) prin acordul părților.

Prezentul contract colectiv de muncă a fost semnat astăzi,........................., la sediul

societății și produce efecte juridice începând cu data înregistrării lui la autoritatea abilitată.
Acesta va fi adus la cunoștința salariaților prin afișare în locurile convenite cu
reprezentanții salariațiloi.

PĂR ZILE SEwfNATARE

REPREZENTAN DII SALARL4 ȚILOR

Adminictrator, Prieten Viorica

Marius tonul Ungureanu Barbu Eduard

Micato

Bogdan Andrei Ciobanu