Sunteți pe pagina 1din 12

Legislatia in vigoare in domeniul dreptului muncii cu referire la contractul colectiv de munca Codul muncii Legea nr.53/2003 publicata in MO nr.

O nr.72 din 5 februarie 2003; Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in MO nr.184 din 19 mai 1998; Legea patronatelor nr.356 din 10 iulie 2001, publicata in MO nr.380 din 12 iulie 2001; Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anul 2003, publicat in MO nr.2 din 24 februarie 2003; Legea sindicatelor nr. 54 din 24 ianuarie 2003, publicata in MO nr.73 din 5 februarie 2003;

CUPRINS : Capitolul I - Introducere in problematica contractului colectiv de munca - ce este contractul colectiv de munca -care este motivul pentru care se incheie contractul colectiv de munca -care sunt caracterele unui contract colectiv de munca -care sunt categoriile de contracte colective de munca Capitolul II Negocierea, partile contractante, durata si forma contractului colectiv de munca -in ce consta negocierea unui contract colectiv de munca -care sunt partile unui contract colectiv de munca -pe ce durata se poate incheia un contract colectiv de munca -care este forma pe care o poate avea contractul colectiv de munca

Capitolul III Continutul si efectele contractului colectiv de munca -clauze comune tuturor tipurilor de contracte colective de munca -efectele contractului colectiv de munca Capitolul IV Inregistrarea si publicitatea contractului colectiv de munca -unde se inregistreaza contractul colectiv de munca -publicitatea contractului colectiv de munca Capitolul V Modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca -in ce conditii se poate modifica un contract colectiv de munca -in ce conditii se suspenda contractul colectiv de munca -cum inceteaza un contract colectiv de munca Capitolul VI Dialogul social Concluzie privind importanta contractului colectiv de munca

CONTRACTUL COLECTIV DE

MUNCA

Capitolul I Introducere in problematica contractului colectiv de munca

Raporturile de munca nu sunt guvernate numai de legi si de contracte individuale de munca, ci si de contracte colective de munca. Ce este contractul colectiv de munca ? Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre patron si organizatia patronala pe de o parte , si salariati,reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca , salarizare, precum si drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Care este motivul pentru care se incheie contractul colectiv de munca ? Prin incheierea unui astfel de contract, salariatii au posibilitatea de a-si impune propriile interese in raport cu angajatorii intr-o masura mai mare decat o pot face individual. Care sunt caracterele unui contract colectiv de munca? Specificul contractului colectiv de munca rezulta din natura sa juridica mixta.Un contract colectiv apare in aceeasi masura atat ca izvor de drept, deci prezinta un caracter normative, cat si ca act ce se stabileste intre parti, deci prezinta un caracter conventional. Contractul colectiv de munca are un caracter normative pentru ca la nivelul care se incheie, prezinta toate caracteristicile unei reale norme de drept, a unei legi pentru partile care il incheie.In acest context, se poate caracteriza contractul colectiv de munca astfel:

este general si abstract, avand o aplicare generala pentru toti salariatii de la nivelul la care se incheie; - impersonal,deoarece nu se adreseaza unei personae determinate, ci se adreseaza tuturor persoanelor ce cad sub incidenta sa; - are valoare obligatorie.Aceasta rezulta nu numai din caracterul normative,dar si din cel conventional,deoarece nu numai legea, dar si acest contract este obligatoriu intre parti. - are caracter conventional, el continand drepturi si obligatii ale celor doi parteneri sociali si reprezinta vointa lor in vedrea desfasurarii in conditii normale a relatiilor de munca - reprezinta o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului, cee ce il deosebeste de contractul civil, in general, precum si de contractul individual de munca. Conform art.973 din Codul civil, ,, conventiile nu au efect decat intre partile contractante,, . Aceasta inseamna ca efectele obligatorii ale contractului privesc numai partile contractante si ca nimeni nu poate fi obligat prin vointa altei persoane. Cu toate acestea, contractul colectiv de munca isi produce efectele nu numai fata de cei care l-au incheiat, ci fata de toti salariatii din unitatile si patronii la care se refera. In concluzie, contractul colectiv de munca este izvor de drept in cadrul dreptului muncii si este izvorul fundamental al contractului individual de munca. La baza oricarui contract individual de munca se afla clauzele cu valoare de generalitate ce sunt stabilite in contractul colectiv de munca. Care sunt categoriile de contracte colective de munca ? Art.10 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca, - republicata stipuleaza ca se pot incheia contracte colective de munca la nivelul unitatilor, ramurilor de activitate si la nivel national, dar si la nivelul unor grupuri de societati comerciale si regii autonome, denumite ,,grupuri de unitati,, daca sunt constituite asociatii patronale organizate la acest nivel. In cazul institutiilor bugetare, contractele colective se pot incheia la nivelul unitatilor, la nivelul administratiei sau serviciilor publice locale, iar pentru institutiile din subordinea acestora si la nivel departamental, prin institutiile subordonate. In concluzie, ierarhizarea contractelor colective de munca este urmatoarea: intr-o prima faza, se incheie contractul la nivel national, apoi cele la nivel de ramura; urmeaza incheierea contractelor colective la nivlul grupurilor de unitati din cadrul aceleiasi ramuri; in sfarsit, are loc incheierea contractelor colective de munca la nivelul unitatilor. Prevederile oricarui contract colectiv la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care incepe negocierea contrectelor colective de munca la nivelele inferioare, cu exceptia celor care sunt stabilite in cuantum fix sau maxim. In situatiile in care nu se incheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de unitati, prevederile contractului colectiv de munca la nivel national sunt considerate niveluri minime, de la care incepe negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitati.

Capitolul II Negocierea, partile contractante, durata si forma contractului colectiv de munca In ce consta negocierea unui contract colectiv de munca? In baza dispozitiilor art.3 alin (1) din Legea nr.130 / 1996 republicata, negocierea colectiva devine obligatie juridica. Astfel, conform legii, negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie,cu exceptia cazului in care in unitate sunt mai putin de 21 de salariati. Faptul ca este obligatorie negocierea colectiva la nivelul unitatilor cu peste 20 de salariati nu presupune si obligativitatea incheierii unui contract colectiv de munca la acest nivel, deoarece este perfect posibil ca o negociere sa nu aiba ca rezultat incheierea unui contract colectiv de munca. Obligatia de a negocia la nivelul unitatilor cu un personal de peste 20 de salariati apartine in principal patronului, deoarece,in conformitate cu dispozitiile art.3 alin (4) din Legea 130/1996, initiativa negocierii apartine patronului. Daca patronul nu solicita inceperea negocierii, aceasta initiativa revine organizatiei sindicale sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Intr-o asatfel de situatie, negocierea urmeaza sa demareze in termen de 15 zile de la formarea cererii de catre salariati. Art.5 din Legea nr.130/1996- republicata, stabileste ca sunt contraventii si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 3 milioane si 6 milioane lei urmatoarele fapte: - neindeplinirea obligatiei patronului de a demara negocierea contractului colectiv de munca; - neconvocarea partilor de catre patron, in vederea negocierii contractului colectiv de munca, in termen de 15 zile de la data formularii cererii de catre organizatia sindicala sau de catre reprezentantii salariatilor ( in situatia in care initiativa a apartinut salariatilor); Ca regula generala, Legea nr.130 /1996 republicata stabileste in art.3 alin 2 ca negocierea este anuala.Dincolo de stabilitea principiului negocierii anuale trebuie avute in vedere si dispozitiile art.23 alin (2) din Legea 130/1996 ,din care rezulta ca intalnirea partilor in cadul unei negocieri anuale este obligatorie, chiar daca nu se urmareste prin aceasta decat ca partile sa-si dea consimtamantul in vederea prelungirii, in aceleasi conditii, a contractului existent. Astfel, negocierea colectiva va avea loc dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca, dupa caz( art.3 alin(2) lit.a) din Legea 130/1996-republicata). Trebuie mentionat ca o astfel de conditie functioneaza numai pentru acele contracte colective de munca ce au fost incheiate pe o perioada mai mare de 12 lun, sau in situatia in care negocierea din anul precedent nu a avut drept rezultat incheierea unui contract colectiv de munca.

In situatia in care contractul colectiv de munca a fost incheiat pe o durata de un an, negocierea colectiva va avea loc cu cel putin 30 de zile anterior expirarii. In situatia contractelor incheiate pe o perioada mai mare de un an de zile, negocierea va avea loc dupa 12 luni de la momentul intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca existent, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la expirarea acestuia. Prin intermediul Legii 130/1996, legiuitorul stabileste exact obligatii imperative si concrete in sarcina patronului cu privire la informarea interlocutorului la negociere. Mai mult decat atat, urmeaza a fi stability si continutul acestor informatii, precum si momentul in care ele vor fi aduse la cunostinta partenerului social. In conformitate cu dispozitiile actului normative amintit, aceste informatii trebuie sa permita: - o analiza comparata a situatiei locurilor de munca; - clasificarea profesiilor si meseriilor; - nivelul de salarizare; - durata timpului de lucru si organizarea programului de lucru; In conformitate cu prevederile art.4 alin (2) lit.b) din Legea 130/1996,la prima reuniune, partile au obligatia de a preciza locul si calendarul intalnirilor viitoare, in vederea desfasurarii negocierii. De asemenea, legea stabileste elementele minimale care trebuie avute in vedere in cadrul unei negocieri, ca de exemplu: - salariile; - durata timpului de lucru; - programul de lucru; - conditiile de munca; Conform prevederilor Legii 130/1996 republicata, incheierea contractului colectiv de munca constituie o facultate, si nu o obligatie a partilor. Nivelurile la care se incheie un contract de munca , si deci, la care se desfasoara in prealabil negocierea sunt: -la nivelul unitatii; -la nivelul ramurilor de activitate; -la nivelul national. In cazul institutiilor bugetare, negocierea este limitata, in sensul ca nu se admite negocierea unor clauze referitoare la acele drepturi ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale. Astfel, negocierile la institutiile bugetare se pot purta cu privire la : conditiile concrete de lucru, modul de acordare a pauzelor, asigurarea unor facilitati specifice pentru diferite locuri de munca etc. Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile. La expirarea acestei perioade, apar ca situatii practice: - fie scopul negocierii s-a realizat, caz in care urmeaza sa se incheie in conditiile legii contractul colectiv de munca; - fie negocierea a esuat, situatie in care, pentru anul respective, relatiile de munca vor fi reglate la nivelul minim stabilit in lege, daca nu sunt incidenete dispozitiile contractelor colective de munca de la nivelul superior, urmand ca in anul urmator sa se realizeze o noua negociere pentru incheierea unui nou contract colectiv de munca. Care sunt partile unui contract colectiv de munca?

Rezultatul unei negocieri se concretizeaza in incheierea contractului colectiv de munca. Partile intre care se stabileste acest contract sunt : patronul si salariatii. Patronul este reprezentat,la nivelul unitatii, fie de organul de conducere, fie de o persoana desemnata de catre acesta.La nivelul grupurilor de unitati, de ramura si la nivel national, patronul este reprezenat de asociatia patronala legal constitutita si a carei reprezentativitate a fost recunoscuta prin hotarare judecatoreasca. Conform art.10 alin (3) din Legea 130/1996 republicata, daca la nivelurile inferioare nu sunt organizate asociatii patronale, asociatia patronala poate desemna reprezentantii la negocierea contractelor de la nivelele inferioare. Salariatii sunt reprezentati la nivel de unitate de organizatii legal constitutite si recunoscute ca fiind representative conform hotatrarii judecatoresti. In situatiile in care nu exista un sindicat reprezentativ, contractul colectiv de munca este incheiat de reprezentantii salariatilor alesi prin vot secret. La nivelul grupurilor de unitati si al ramurilor economiei nationale, sindicatele sunt reprezentate de catre federatiile sindicale. Reprezentativitatea asociatiilor patronale si a organizatiilor sindicale stabilite in conditiile prezentei legi este valabila pentru orice contracte colective de munca, incheiate in termen de 4 ani de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii. La expirarea celor 4 ani se impune o noua actiune judecatoreasca, prin care partea interesata solicita instantei competente reconfirmarea caracterului dau reprezentativ. Pe ce durata se poate incheia un contract colectiv de munca? Potrivit art.242 din Codul muncii, ,, contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinate,care nu poate fi mai mica de 12 luni sau pe durata unei lucrari determinate. In consecinta, legea stabileste o durata minima ( 12 luni), nu si una maxima, ceea ce inseamna ca partile pot stabili peste aceasta durata orice termen posibil ( 14, 15, 24 de luni, etc.). In situatia in care contractul colectiv de munca se incheie pentru perioada executarii unei lucrari, tinand cont de faptul ca aceasta poate dura si un termen mai scurt de 12 luni, contractul colectiv de munca se incheie pe perioada acelei lucrari, aceasta situatie constituind o exceptie de la regula de baza enuntata anterior. Esential este faptul ca in cuprinsul contractului colectiv de munca, durata pentru care acesta este valabil, trebuie sa fie bine determinata. In cazul in care un contract colectiv de munca este incheiat pe o durata determinata, iar termenul pentru care a fost incheiat a expirat, partile au posibilitatea ca de comun acord sa hotarasca urmatoarele: - prelungirea aplicarii acestuia, in aceleasi conditii in care a fost incheiat; - sa porneasca o negociere, dar numai pentru modificarea unor clauze din acel contract;

sa porneasca o negociere pentru incheierea unui nou contract colectiv de munca. Prelungirea termenului contractului colectiv de munca peste durata initial determinata se realizeaza numai in baza consimtamantului expres al celor doi parteneri sociali.

Care este forma pe care o poate avea contractul colectiv de munca? Ca o conditie de validitate a contractului colectiv de munca, acesta trebuie incheiat in forma scrisa, deoarece acesta incepe sa-si produca efectele de la data inregistrarii ca atare la organismul competent. Pentru ca un contract colectiv de munca sa indeplineasca conditiile de forma, trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina de catre partile participante la negociere. Capitolul III Continutul si efectele contractului colectiv de munca Clauze comune tuturor tipurilor decontracte colective de muncaIn literatura juridica se arata ca obiectul contractului colectiv de munca priveste situatii ce se refera direct la raporturile de munca ( salariile de baza, sporurile la salarii, premiile, concediile de odihna, timpul de munca, etc.) , precum si situatii care au legatura cu raporturile de munca ( acordarea de locuinte, acordarea unor facilitati pentru anumite categorii de salariati- ex. gradinite pentru salariatii cu copii, etc.) In cuprinsul unui contract colectiv de munca pot fi mentionate orice fel de clauze convenite de parti cu privire la relatiile ce se stabilesc intre ele in procesul muncii si cu privire la relatiile conexe muncii, clauze stabilite numai in concordata cu prevederile legale. Conform art.8 alin (1) din Legea nr.130/1996 republicata, clauzele contractului colectiv de munca pot fi stabilite numai in limitele si conditiile prevazute de lege. Orice prevedere cuprinsa in lege cu privire la anumite drepturi ale salariatilor are caracter minimal pentru partile contractante. Important de retinut este faptul ca, in cuprinsul contractelor colective de munca nu se pot stabili caluze care sa acorde drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior. Clauzele cuprinse in contractele colective de munca negociate cu incalcarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate.

Nulitatea absoluta a clauzelor contractuale se constata numai de catre instanta judecatoreasca, la cererea partii interesate. Daca se constata nulitatea unor clauze de catre insitutia judiciara, partea interesata poate cere renegocierea drepturilor respective. Nulitatea absoluta e partiala, in sensul ca nu afecteaza tot contractul. Mai mult decat atat, pentru a asigura o continuitate si o desfasurare normala a raporturilor de munca pana la negocierea drepturilor, clauzele a caror nulitate a fost constata sunt inlociute cu procedurile favorabile cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior, dupa caz. Efectele contractului colectiv de munca Contractul colectiv de munca are aplicabilitate generala la nivelul la care a fost incheiat. Astfel,clauzele cuprinse in continutul acestuia isi produce efectele dupa cum urmeaza: -in cazul contractelor incheiate la nivel de unitate, acestea isi produc efectele fata de toti salariatii din unitatea respective; -in cazul contractului colectiv de munca incheiat la nivel de grup de unitati, acesta isi produce efectele pentru toti salariatii incadrati in unitatile cuprinse in acel grup de unitati si care au fost desemnate la incheierea contractului colectiv de munca la acel nivel; -in cazul contractelor colective de munca incheiate la nivel de ramura, acestea isi produc efectele fata de toti salariatii incadrati in unitatile din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv respectiv; -in cazul contractului colectiv la nivel national, clauzele acestuia isi produc efectele pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara.

Capitolul IV Inregistrarea si publicitatea contractului colectiv de munca Unde se inregistreaza contractul colectiv de munca? Potrivit art.25 din Legea 130/1996 republicata, contractul colectiv de munca se depune si se inregistreaza la D.M.S.F. judeteana sau a municipiului Bucuresti.Cele incheiate la nivelul grupurilor de unitati, al ramurilor si la nivel national, se depun si se inregistreaza la MMSF. Inregistrarea are o importanta deosebita pentru ca de la aceasta data, contractul devine aplicabil. Este insa posibil ca partile sa convina ca data aplicarii clauzelor negociate sa fie ulterioara zilei de inregistrare a contractului. Potrivit art.16 din Legea 130/1996 republicata, contractile colective de munca nu vor fi inregistrate daca:

sunt incheiate cu incalcarea prevederilor art.13 ( adica nu au fost indicate ramurile si unitatile in care se aplica); b) partile nu fac dovada indeplinirii cerintelor de reprezentativitate; c) nu sunt semnate de toti reprezentantii partilor la negociere; Totusi, aceste contracte vor fi inregistrate fara semnatura tuturor reprezentantilor partilor daca: a) unele asociatii patronale representative sau organizatii sindicale representative au fost invitate la negociere si nu s-au prezentat; b) unele asociatii patronale representative sau asociatii sindicale representative au participat la negocieri, situatie care sa rezulte din actele depuse de parti. Impotriva refuzului inregistrarii contractului colectiv de munca, partea nemultumita se poate adresa instantelor judecatoresti, in baza Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ. Publicitatea contractului colectiv de muncaIn termen de 30 de zile de la inregistrare, contractul colectiv de munca la nivel national, precum si cel incheiat la nivel de ramura se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a V-a. Motivul acestei publicitati il reprezinta, pe de o parte sublinierea importantei acestor contracte, pe de alta parte,asigurarea unei cat mai largi opozabilitati a continutului contractului colectiv de munca.

a)

Capitolul V Modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca In ce conditii se poate modifica un contract colectiv de munca? Clauzele unui contract colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii prin acordul partilor, ori de cate ori partile convin acest lucru. Solicitarea de modificare poate veni atat din partea patronului, cat si din partea salariatilor. Modificarile aduse contractului se comunica de catre patron in scris organului la care se pastreaza si devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor. Trebuie retinut faptul ca, un contract colectiv de munca se modifica automat si obligatoriu atunci cand normele imperative ale legii stabilesc drepturi mai favorabile salariatilor peste cele cuprinse in contractul colectiv de munca. In aceasta situatie clauzele contractuale devind nule, trebuie modificate. Modificarea contractului colectiv de munca din unitate poate atrage si modificarea contractelor individuale de munca incheiate in unitate , pentru ca acestea trebuie sa fie in concordanta cu prevederile din contractul colectiv.

10

In ce conditii se suspenda contractul colectiv de munca? Contractul colectiv de munca poate fi suspendat prin acordul de vointa al partilor,in caz de forta majora sau pe durata grevei, daca nu este posibila continuarea activitatii de catre salariatii care nu participa la greva, conform art.32 din Legea nr.130/1996, republicata. Suspendarea poate fi totala sau partiala, pentru anumite clauze.Suspendarea va fi notificata in termen de 5 zile organului administrative la care se face inregistrarea. Cum inceteaza un contract colectiv de munca? In conformitate cu art.245 din Codul muncii, contractul colectiv de munca inceteaza : -la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia; -la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului; -in caz de comasare si divizare, numai facultativ; - prin acordul partilor; Capitolul VI Dialogul social In scopul asigurarii unui climat de stabilitate si pace sociala, Codul muncii reglementeaza modalitatile de consultare si dialog permanent intre partenerii sociali, institutia constituita in acest scop fiind Consiliul Economic si Saocial. Cu acelasi rol de mediator inre partenerii sociali, in cadrul ministerelor si al prefecturilor functioneaza comisii de dialog social cu caracter consultative. Sindicatele participa prin reprezentantii proprii la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la tratative si acorduri cu autoritatile publice si cu patronatele, precum si in structurile specifice dialogului social. Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea tuturor drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie, prin Codul muncii si prin legile speciale, fiind interzisa orice interventie a autoritatilor publice de natura sa limiteze drepturile sindicale sau sa le impiedice exercitarea lor legala. Mai mult decat atat, reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor li se asigura protectia legii contrac oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor. In codul muncii se prevede faptul ca, pe durata exercitarii mandatului si pe o perioada de 2 ani de la incetarea acestuia, reprezentantii alesi in organele de conducere a sindicatelor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului si nici pentru necorespundere profesionala. Modul de organizare si functionare a sindicatelor in Romania a fost legiferat prin Legea nr.54 / 2003 legea sindicatelor, aparuta imediat dupa aparitia Legii nr.53 / 2003.

11

Pentru asigurarea promovarii si apararea intereselor salariatilor, in Codul muncii se precizeaza ca, la angajatorii cu peste 20 de salariati unde nu sunt sindicate, pot fi alesi si mandatati special in acest scop reprezentanti ai salariatilor. Acestia sunt alesi in cadrul adunarii generale a salariatilor, cu votul a cel putin jumatate din numarul total al salariatilor, pe un mandat de maxim 2 ani. Atributiile reprezentantilor, durata si limitele mandatului lor se stabilesc in cadrul adunarii generale a salariatilor. Timpul alocat acestora pentru a-si indeplini mandatul este de 20 de ore/luna si se considera timp efectiv lucrat , fiind astfel salarizat. Beneficiind de acelasi regim ca si liderii sindicali alesi, pe toata durata mandatului, reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati pentru motive care nu tin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului. Patronatele sunt organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial. Ca si reprezentantii alesi in organele de conducere sindicale, membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigura protectia legii contra oricaror forme de discriminare, conditionare , constrangere sau limitare a exercitarii functiilor lor. In conformitate cu prevederile Codului muncii, patronatele sunt parteneri sociali in relatiile colective de munca, participand prin reprezentantii proprii, la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, la tratative si acorduri cu autoritatile publice si cu sindicatele, precum si in structuri specifice dialogului social. Constituirea, functionarea si procedura de dobandire a personalitatii juridice pentru organizatiile patronale se reglementeaza prin lege. In concluzie, dialogul social, reprezinta o forma de comunicare, informare si negociere colectiva intre salariati sau reprezentantii lor, pe de o parte, angajatorii sau reprezentantii lor, pe de alta parte, cu participarea statului ca mediator si arbitru, pentru solutionarea unor probleme colective interesand raporturile de munca si problematica lor, pentru armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariatilor, incepand de la nivelul unitatilor pana la cel national.

Concluzie privind importanta contractului colectiv de munca

Prin intermediul contractelor colective de munca se realizeaza nu numai o reglementare negociata a drepturilor si obligatiilor partilor, dar si armonizarea intereselor salariatilor cu cele ale patronilor, precum si cu interesul general al societatii, urmarindu-se in felul acesta ,,promovarea unor relatii de munca echitabile, de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor de munca, ( art.2 din Legea 130/1996 republicata).

12