Sunteți pe pagina 1din 14

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ: ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

Ce prezintă contractul colectiv de muncă ?

Contractul colectiv de muncă este actul juridic care reglementează


raporturile de muncă şi alte raporturi sociale în unitate, încheiat în formă scrisă
între salariaţi şi angajator de către reprezentanţii acestora (a se vedea art.30 alin.
(1) din Codul muncii).

Care este scopul contractului colectiv de muncă ?

Încheierea contractelor colective de munca are ca scop:


a) asigurarea protecției social-economice a salariatilor;
b) stabilirea pentru salariaţi a drepturilor şi garanţiiilor de muncă
suplimentare la cele prevăzute de Codul muncii, de alte acte normative și de
convenții colective;
c) armonizarea intereselor salariaților și angajatorilor;
d) prevenirea conflictelor colective de munca;
e) evitarea declanșării grevelor.

În ce constă importanța contractului colectiv de muncă ?


  Importanța contractului colectiv de munca este relevată de influența sa
asupra raporturilor de muncă. Contractele colective de muncă sânt acte juridice ce
conțin norme ale dreprtului muncii, care reglementează raporturile de muncă şi alte
raporturi legate nemijlocit de acestea. Acestea fac parte din lista oficială a
izvoarelor dreptului muncii prevăzută de art.4 din Codul muncii.
În context, ținem să menționăm că reieșind din sensul art.11 din Codul
muncii, legiuitorul a stabilit prin lege cadrul general de reglementare a raporturilor
de munca și a permis dezvoltarea și concretizarea dispozițiilor legale prin
intermediul contractelor colective de muncă.

Care este modul de elaborare a proiectului


contractului colectiv de muncă ?
Proiectul contractului colectiv de muncă este elaborat de părţi în
conformitate cu Codul muncii şi cu alte acte normative (a se vedea art.32 alin.(1)
din Codul muncii).
Precizînd norma juridică invocată, ținem să menționăm că proiectul
contractului colectiv de muncă este elaborat în procesul de negocieri colective în
cadrul Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați”.
În acest context, menționăm că modul de organizare și funcționare a
Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” este reglementat de
Regulamentul-tip privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru dialog social
”angajator-salariați”, aprobat prin Hotărîrea Comisiei naționale pentru consultări și
negocieri colective nr.9 din 18 mai 2007.
De asemenea, considerăm necesar să menționăm că printre principiile de
bază ale activității Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” se numără
egalitatea părţilor și paritatea reprezentării părţilor.

Cine este în drept să inițieze negocierile colective în vederea


elaborării și încheierii contractului colectiv de muncă ?
Potrivit prevederilor art.26 din Codul muncii:
- dreptul de a iniţia şi de a participa la negocierile colective pentru
elaborarea, încheierea, modificarea sau completarea contractului colectiv de muncă
îl au atît reprezentanţii salariaţilor, cît şi reprezentanții angajatorilor. Dar, de
regulă, negocierile colective pentru elaborarea, încheierea, modificarea sau
completarea contractului colectiv de muncă sînt inițiate de reprezentanţii
salariaţilor;
- reprezentanţii părţilor cărora li s-a transmis propunerea în formă scrisă de
începere a negocierilor colective sînt obligaţi să purceadă la acestea în decurs de 7
zile calendaristice de la data avizării.
Luând în considerare faptul că legislaţia muncii în vigoare nu reglementează
conținutul propunerii de începere a negocierilor colective, propunem mai jos
modelul unei asemenea propuneri.

Model de DEMERS (aproape de finalul informației)

Concomitent, menționăm că, pentru a evita eventualele neînțelegeri,


propunerea respectivă ar fi oportun de înregistrat în registrul corespondenței sosite
în instituție sau de remis prin poștă cu aviz de primire.

Cine stabilește termenele, locul și modul de desfășurare


a negocierilor colective privind elaborărea și încheierea
contractului colectiv de muncă ?
Conform prevederilor art.27 alin.(8) din Codul muncii, termenele, locul şi
modul de desfăşurare a negocierilor colective se stabilesc de reprezentanţii părţilor
care participă la negocierile respective.
Precizând norma juridică invocată, ținem să menționăm că termenele, locul
şi modul de desfăşurare a negocierilor colective în vederea elaborării și încheierii
contractului colectiv de muncă se stabilesc de către Comisia pentru dialog social
”angajator-salariați”.

Sunt obligate sau nu părțile negocierilor colective să-şi furnizeze reciproc


informaţiile necesare pentru desfăşurarea negocierilor ?
Părţile sînt obligate să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare pentru
desfăşurarea negocierilor colective cel târziu peste 2 săptămâni din momentul
solicitării (a se vedea art.27 alin.(6) din Codul muncii).
De asemenea, menționăm că participanţii la negocierile colective, alte
persoane implicate în negocierile colective au obligaţia de a nu divulga
informaţiile primite dacă acestea constituie secret de stat sau comercial. Persoanele
care au divulgat informaţiile respective poartă răspundere disciplinară, materială,
administrativă, civilă sau penală, în modul stabilit de legislaţia în vigoare (a se
vedea art.27 alin.(7) din Codul muncii).
În același timp, considerăm necesar să menționăm că persoanele vinovate de
neprezentarea informaţiei necesare desfăşurării negocierilor colective şi exercitării
controlului asupra executării contractului colectiv de muncă, precum şi cele
vinovate de prezentarea unor informaţii incomplete sau neveridice, poartă
răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare (a se vedea art.43 alin.(2) din
Codul muncii).
 
Garanţii şi compensaţii pentru participanţii la negocierile colective
Potrivit prevederilor art.29 din Codul muncii:
- persoanele care participă la negocierile colective, la elaborarea proiectului
contractului colectiv de muncă se eliberează de la munca de bază, cu menţinerea
salariului mediu pe termenul stabilit prin acordul părţilor, de cel mult 3 luni;
- toate cheltuielile legate de participarea la negocierile colective se
compensează în modul stabilit de legislaţia în vigoare, de contractul colectiv de
muncă sau de convenţia colectivă;
- reprezentanţii salariaţilor, care participă la negocierile colective, în
perioada desfăşurării acestora, nu pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare, transferaţi
la altă muncă sau concediaţi fără acordul prealabil al organului care i-a
împuternicit, cu excepţia cazurilor de concediere prevăzute de Codul muncii pentru
comiterea unor abateri disciplinare.

Sunt în drept sau nu părțile să invite și să implice în procesul


de negocieri colective privind elaborarea și încheierea
contractului colectiv de muncă experți, specialiști, mediatori ?
Potrivit prevederilor art.29 alin.(2) din Codul muncii, munca experţilor,
specialiştilor şi mediatorilor este retribuită de partea care invită, dacă contractul
colectiv de muncă sau convenția colectivă nu prevede altfel.
Astfel, legislația muncii în vigoare permite părților invitarea și implicarea în
procesul de negocieri colective privind elaborarea și încheierea contractului
colectiv de muncă a experților, specialiștilor și mediatorilor.

Care pot fi tacticile și strategiile de negocieri colective


privind elaborarea și încheierea contractului colectiv de muncă ?
2. Strategiile de negociere

Strategiile de negociere depind de trei factori, şi anume:


a) de conjunctura de piaţă;
b) de personalitatea şi moralitatea negociatorilor;
c) de relaţiile dintre părţi.
În funcţie de aceşti factori, pot fi evidențiate patru tipuri de strategii:
1) Strategii directe – sînt utilizate atunci cînd raporturile de forţe sunt
favorabile echipei care le foloseşte, iar capacitatea de negociere impune cu uşurinţă
voinţa celui mai tare, printr-o bătălie decisivă şi scurtă;
2) Strategii indirecte – sunt folosite atunci cînd raportul de forţe şi
împrejurările nu sunt favorabile echipei care le adoptă, astfel încât aceasta poate
alege soluţii de uzură, lovituri laterale, dar poate de asemenea să utilizeze mijloace
psihologice în scopul limitării libertăţii de acţiune a adversarului;
3) Strategii conflictuale – sunt bazate pe forţe şi aplicabile în condiţiile unui
conflict deschis sau în condiţii de competitivitate;
4) Strategii cooperatiste – se urmăreşte stabilirea unui echilibru între
avantaje şi concesii prin care să se evite conflictul deschis, refuzând utilizarea
mijloacelor agresive de presiune.
Aceste strategii au la bază tehnici de influenţă pozitivă, precum
promisiunile, recomandările, concesiile şi recompensele.

Care sunt principalele greșeli admise în procesul de negocieri colective


privind elaborarea și încheierea contractului colectiv de muncă ?

Printre principalele greșeli admise în procesul de negocieri colective privind


elaborarea și încheierea contractului colectiv de muncă se numără:
1. Pregătirea inadecvată a procesului de negociere (numirea în cadrul
Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” a unor membri
neexperimentați și fără autoritate în colectiv / lipsă de propuneri concrete (bine
argumentate și cu costuri) pentru negociere / lipsă de reguli de negociere
(termenele de negociere, locul desfășurării negocierilor, frecvența ședințelor,
durata ședințelor etc.));
2. Activitatea ineficientă a Coordonatorilor părților din cadrul Comisiei
pentru dialog social ”angajator-salariați” (conducerea slabă a propriei delegații).
Un coordonator experimentat și iscusit va asigură în mare parte succesul delegației
în procesul de negocieri colective;
3. Comportamentul inadecvat al negociatorilor (atitudinea dură, limbajul
aspru, șantajul, amenințările, atacul la persoană). Convingerea partenerului prin
argumente consistente și viabile, într-un mediu prieteneos și cooperant, va
contribui la atingerea rezultatelor mult mai bune;
4. Comunicarea defectuoasă (vorbă multă și lipsă de argumente). Ascultarea
atentă, punerea întrebărilor, înaintarea ideilor și propunerilor constructive adaugă
încredere între parteneri.

Care este durata maximă a negocierilor colective pentru elaborarea proiectului


contractului colectiv de muncă ?

Reieșind din sensul art.29 alin.(1) și art.32 alin.(2) din Codul muncii, durata
maximă a negocierilor colective pentru elaborarea proiectului contractului colectiv
de muncă nu poate depăși 3 luni din ziua derulării negocierilor. Aceasta înseamnă
că contractul colectiv de muncă urmează a fi semnat de părțile nu mai târziu de 3
luni din ziua derulării negocierilor colective, în forma și condițiile asupra cărora
părțile au reușit să convină în aceste trei luni.

Care este soarta prevederilor din proiectul contractului colectiv de muncă,


asupra cărora părțile nu au ajuns la o înțelegere ?

În conformitate cu prevederile art.32 alin.(2) și (3) din Codul muncii, acele


prevederi ale proiectului contractului colectiv de muncă, asupra cărora părțile nu
au ajuns la o înțelegere, sunt reflectate în procesul-verbal de divergenţe.
Divergenţele nesoluţionate, de regulă, constituie obiectul unor negocieri
colective ulterioare sau se soluţionează în conformitate cu Capitolul III din Titlul
XII al Codului muncii (ca conflicte colective de muncă).

Sunt în drept sau nu părțile să se eschiveze de la participarea la negocierile


colective privind încheierea contractului colectiv de muncă ?

Părțile nu sînt în drept să se eschiveze de la participarea la negocierile


colective.
Reprezentanţii părţilor cărora li s-a transmis propunerea în formă scrisă de
începere a negocierilor colective sunt obligaţi să purceadă la acestea în decurs de
7 zile calendaristice de la data avizării (a se vedea art.26 alin.(2) din Codul
muncii).
Reprezentanţii părţilor care se eschivează de la participarea la negocierile
colective privind încheierea, modificarea şi completarea contractului colectiv de
muncă sau a convenţiei colective ori care refuză să semneze contractul colectiv de
muncă sau convenţia colectivă negociate poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare (a se vedea art.43 alin.(1) din Codul muncii).
Astfel, potrivit prevederilor Codului contravențional:
- eschivarea reprezentanţilor părţilor de la negocieri asupra încheierii,
modificării sau completării contractului colectiv de muncă sau încălcarea
termenului de negocieri, neasigurarea activităţii comisiei în vederea încheierii în
termen a contractului colectiv de muncă se sancţionează cu amendă de la 12 la 18
unităţi convenţionale (a se vedea art.59);
- refuzul neîntemeiat al angajatorului de a încheia contract colectiv de muncă
se sancţionează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale (a se vedea
art.60).
În acest context, menționăm că:
- potrivit art.34 alin.(1) din Codul contravențional, o unitate convenţională
este egală cu 50 lei;
- conform art.409 din Codul contravențional, contravenţiile prevăzute la
art.59-60 se constată de către Inspectoratul de Stat al Muncii. Procesele-verbale cu
privire la contravenţii se remit spre examinare în fond instanţei de judecată
competente.
Contractul colectiv de muncă se încheie doar pe unitate în ansamblu
sau poate fi încheiat şi în filialele ori reprezentanţele unității ?

În conformitate cu prevederile art.30 din Codul muncii, contractul colectiv


de muncă poate fi încheiat atât pe unitate în ansamblu, cât şi în filialele şi
reprezentanţele acesteia.
La încheierea contractului colectiv de muncă în cadrul unei filiale sau
reprezentanţe a unităţii, parte a acestuia este conducătorul subdiviziunii respective,
împuternicit în acest scop de angajator.
 
Ce chestiuni pot fi reglementate prin contractul colectiv de muncă ?

Potrivit prevederilor art.31 din Codul muncii, conţinutul şi structura


contractului colectiv de muncă sunt determinate de părţi – părțile sunt libere în
alegerea cercului de probleme ce urmează a fi negociate şi incluse în contractul
colectiv de muncă.
În contractul colectiv de muncă pot fi prevăzute angajamente reciproce ale
salariaţilor şi angajatorului privind:
a) formele, sistemele şi cuantumul retribuirii muncii;
b) plata indemnizaţiilor şi compensaţiilor;
c) mecanismul de reglementare a retribuirii muncii, ţinându-se cont de
nivelul inflaţiei şi de atingerea indicilor economici prevăzuţi de contractul colectiv
de muncă;
d) timpul de muncă şi cel de odihnă, precum şi chestiunile ce ţin de modul
acordării şi de durata concediilor;
e) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a securităţii şi sănătăţii în muncă
salariaţilor, inclusiv a femeilor, a tineretului şi a persoanelor cu dizabilităţi;
f) respectarea intereselor salariaţilor în cazul privatizării unităţii şi a fondului
locativ aflat la balanţa acesteia;
g) securitatea ecologică şi ocrotirea sănătăţii salariaţilor în procesul de
producţie;
h) garanţiile şi înlesnirile pentru salariaţii care îmbină activitatea de muncă
cu studiile;
i) recuperarea sănătăţii, odihna salariaţilor şi a membrilor familiilor lor;
j) controlul executării clauzelor contractului colectiv de muncă, procedura de
modificare şi completare a acestuia;
k) asigurarea unor condiţii normale de activitate pentru reprezentanţii
salariaţilor;
l) răspunderea părţilor;
m) renunţarea la grevă în cazul îndeplinirii clauzelor contractului colectiv de
muncă; precum şi
n) alte angajamente determinate de părţi.
Important: Contractul colectiv de muncă trebuie să stabilească pentru
salariați drepturi, garanții, înlesniri şi avantaje suplimentare la cele prevăzute de
Codul muncii, de alte acte normative și de convenții colective, ci nu să reproducă
prevederile legislației muncii în vigoare.

Care este durata contractului colectiv de muncă ?

Durata contractului colectiv de muncă se stabileşte de către părţi şi nu poate


fi mai mică de un an (a se vedea art.33 alin.(11) din Codul muncii).
În același timp, legislația muncii în vigoare nu stabilește durata maximă a
contractului colectiv de muncă.

Înainte de încheierea contractului colectiv de muncă


proiectul acestuia trebuie sau nu discutat și aprobat de către
adunarea generală (conferința) a salariaților?

Nici Codul muncii, nici Regulamentul-tip privind organizarea și


funcționarea Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” (aprobat prin
Hotărîrea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective nr.9 din
18 mai 2007), în temeiul Codului Muncii al Republicii Moldova art. 30,31,32,33,
nu prevăd că încheierea contractului colectiv de muncă trebuie să fie precedată de
discutarea și aprobarea proiectului acestuia la adunarea generală (conferinţa) a
salariaților.

Cine semnează contractul colectiv de muncă ?

Contractul colectiv de muncă este semnat de reprezentanţii împuterniciți ai


părţilor și anume – conducătorul unității și președintele organului sindical din
unitate.

Când intră în vigoare contractul colectiv de muncă ?

Contractul colectiv de muncă intră în vigoare din momentul semnării de către


părţi sau de la data stabilită în contract (a se vedea art.33 alin.(1) din Codul
muncii).

Trebuie sau nu înregistrat contractul colectiv de muncă ?

Începând cu 18 decembrie 2015 (data intrării în vigoare al Legii nr.205 din


20 noiembrie 2015 – prin legea în cauză a fost abrogat art.40 din Codul muncii,
care prevedea înregistrarea contractelor colective de muncă) contractul colectiv
de muncă nu este supus înregistrării la inspecția teritorială de muncă.
În același timp, Codul muncii prevede obligația părților semnatare ale
contractului colectiv de muncă de a remite un exemplar al contractului, în termen
de 7 zile calendaristice de la data încheierii, la inspecţia teritorială de muncă (a se
vedea art.33 alin.(1)).
Sfera de acțiune a contractului colectiv de muncă

Sub incidenţa contractului colectiv de muncă încheiat pe unitate în ansamblu


cad salariaţii unităţii, ai filialelor şi ai reprezentanţelor acesteia, care au
împuternicit reprezentanţii lor să participe la negocierile colective, să elaboreze şi
să încheie contractul colectiv de muncă în numele lor (a se vedea art.33 alin.(7)
din Codul muncii).

Obligativitatea contractului colectiv de muncă

Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.


Obligativitatea contractului colectiv de muncă derivă din:
1) prevederile art.43 alin.(4) din Constituția Republicii Moldova, potrivit
căruia, dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate;
2) prevederile art.4 din Codul muncii, potrivit căruia, raporturile de muncă şi
alte raporturi legate nemijlocit de acestea sunt reglementate inclusiv de contractele
colective de muncă – contractele colective de muncă fac parte din legislația muncii
a Republicii Moldova;
3) prevederile art.5 lit. o) din Codul muncii, potrivit căreia, printre
principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi
legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi
din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, se numără și obligaţia părţilor la
contractele colective de muncă de a respecta clauzele contractuale;
4) prevederile art.17 lit. l) din Codul muncii, potrivit căreia, printre
principiile de bază ale parteneriatului social se numără și executarea obligatorie a
contractelor colective de muncă, a convenţiilor colective şi a altor înţelegeri;
5) prevederile art.44 din Codul muncii, potrivit căruia, persoanele vinovate
de încălcarea sau neexecutarea clauzelor contractului colectiv de muncă ori ale
convenţiei colective poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Informarea salariaților unității despre încheirea


contractului colectiv de muncă și asigurarea accesului la contract
IMPORTANT:
Îndată după încheiere contractul colectiv de muncă urmează a fi adus la
cunoştinţa salariaţilor unităţii prin intermediul uneia sau mai multora din
următoarele metode:
- convocarea adunării generale (conferinței) a salariaților și comunicarera
contractului colectiv de muncă;
- plasarea contractului colectiv de muncă pe un panou informativ cu acces
general la sediul unităţii (inclusiv la fiecare din filialele sau reprezentanţele
unităţii);
- afişarea contractului colectiv de muncă în toate subdiviziunile structurale
ale unităţii;
- plasarea contractului colectiv de muncă pe pagina web a unității;
- orice altă metodă convenită de către părți.
Salariații unității trebuie să aibă acces permanent și necondiționat la
conţinutul contractului colectiv de muncă.

Care este soarta contractului colectiv de muncă în cazul schimbării denumirii


unităţii, în cazul reorganizării sau lichidării unităţii, precum și în cazul
schimbării tipului de proprietate al unităţii sau a proprietarului acesteia ?

În conformitate cu prevederile art.33 din Codul muncii, contractul colectiv


de muncă produce efecte şi în cazul schimbării denumirii unităţii sau al desfacerii
contractului individual de muncă cu conducătorul unităţii.
În cazul reorganizării unităţii prin fuziune (contopire şi absorbţie),
dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare ori în cazul lichidării unităţii,
contractul colectiv de muncă continuă să-şi producă efectele pe toată durata
procesului de reorganizare sau lichidare.
În cazul schimbării tipului de proprietate al unităţii sau a proprietarului
acesteia, contractul colectiv de muncă continuă să-şi producă efectele pînă la data
expirării sale sau a intrării în vigoare a unui alt contract colectiv de muncă.
În cazul reorganizării, schimbării tipului de proprietate al unităţii sau a
proprietarului acesteia, oricare dintre părţi poate propune celeilalte părţi să încheie
un nou contract colectiv de muncă sau să prelungească contractul precedent.

Care este modul de modificare și completare a contractului colectiv de muncă ?

Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate sau completate pe


parcursul duratei de acțiune a acestuia, ori de câte ori părțile convin acest lucru.
În conformitate cu art.34 alin.(1) din Codul muncii, modificarea şi
completarea contractului colectiv de muncă are loc în modul stabilit de respectivul
cod pentru încheierea contractului – adică prin negocieri colective în vederea
modificării sau completării contractului colectiv de muncă între părțile semnatare
ale acestuia.
Modificarile și completările operate în contractul colectiv de muncă se
consemneaza într-un acord suplimentar semnat de părțile care au
încheiat contractul.
De asemenea, considerăm necesar să menționăm că potrivit alin.(2) din
acealși articol, orice modificare sau completare a contractului colectiv de muncă
urmează a fi adusă la cunoştinţa salariaţilor unităţii de către angajator în termen de
5 zile lucrătoare de la data operării, printr-un anunţ public plasat pe un panou
informativ cu acces general la sediul unităţii (inclusiv la fiecare din filialele sau
reprezentanţele unităţii), precum şi pe pagina web a acesteia, după caz.

Monitorizarea și controlul realizării contractului colectiv de muncă


În conformitate cu prevederile pct.14 din Regulamentul-tip privind
organizarea și funcționarea Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați”
(aprobat prin Hotărîrea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri
colective nr.9 din 18 mai 2007), monitorizează procesului realizării contractului
colectiv de muncă face parte din atribuțiile de bază ale Comisiei pentru dialog
social ”angajator-salariați”.
În acest context, recomandăm ca stadiul realizării contractului colectiv de
muncă să fie examinat periodic (o dată în trimestru, o dată în semestru sau o dată
pe an – ar fi oportun ca termenul să fie negociat de părți și stabilit în contract) în
cadrul Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” în scopul identificării
problemelor legate de executarea contractului, precum și a soluțiilor de depășire a
acestora.
Conform prevederilor art.41 din Codul muncii, controlul asupra îndeplinirii
contractului colectiv de muncă este exercitat:
- de părţile parteneriatului social, prin reprezentanţii lor. La efectuarea
controlului respectiv, reprezentanţii părţilor sunt obligaţi să facă schimb de
informaţii necesare în acest scop;
- de Inspectoratul de Stat al Muncii, conform legislaţiei în vigoare
(Inspectoratul exercită controlul de stat).

Recomandări privind creşterea rolului


și importanţei contractului colectiv de muncă

În vederea creşterii rolului și importanţei contractului colectiv de muncă se


impun următoarele acțiuni:
a) negocierea și stabilirea în contractul colectiv de muncă doar drepturilor,
garanţiilor și înlesnirilor suplimentare la cele prevăzute de Codul muncii, de alte
acte normative și de convențiile colective. Excluderea reproducerii în contractele
colective de muncă a nomelor cuprinse în legislația muncii în vigoare;
b) reglementarea prin intermediul contractelor colective de muncă și
asigurarea mecanismelor de participare a salariaților la administrarea unității,
inclusiv a mecanismelor de informare și consultare a salariaților;
c) includerea în contractele colective de muncă a obligației părților
semnatare de a raporta anual în cadrul comisiei pentru dialog social ”angajator-
salariați” despre executarea acestuia;
d) reglementarea în contractul colectiv de muncă a modului de control de
către părţile semnatare asupra executării lui.
Să generalizam:
Care sunt pașii pe care trebuie sa-i intreprindeti pentru inițierea,
negocierea și incheerea CCM?

1) La ședința Comitetului Sindical (consemnat în proces-verbal) comitetul:


a) ia decizia de negociere a CCM;
b) împuternicește o persoană pentru a semna CCM.
2) Demers către administrație prin care comitetul sindical solicită inițierea
negocierii și incheerii noului Contract colectiv de muncă. La demers se
anexează extrasul din procesul-verbal al ședinței comitetului sindical.

Redau in continuare continutul demersului:

Domnului______________________________,
(numele, prenumele)
Director _____________________
(denumirea instituției)

Stimate Domnule Director,

În conformitate cu art.26 alin.(2) din Codul muncii și prevederile


Regulamentului-tip privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru dialog
social ”angajator-salariați” (aprobat prin Hotărîrea Comisiei naționale pentru
consultări și negocieri colective nr.9 din 18 mai 2007), Comitetul sindical al
______________________ vine cu propunerea de a forma Comisia pentru
(denumirea instituției)
dialog social ”angajator-salariați” și de a începe negocierle colective pentru
elaborarea și încheierea contractului colectiv de muncă.
Concomitent, Vă informăm că Comitetul sindical va fi reprezentat în cadrul
Comisiei pentru dialog social ”angajator-salariați” de următoarele persoane:
1. – Coordonatorul părții;
2.
3.
4.
Cu respect,
__________________________________,
(numele, prenumele)
Președintele Comitetului sindical
__________________________________
(denumirea instituției)
«___»______________ 20__

3) Directorul emite ordin de constituire a Comisiei pentru dialog social


”angajator-salariați” și de indicare a termenului de începere a negocierilor
colective pentru elaborarea și încheierea contractului colectiv de muncă.
4) În timpul negocierii și semnarii CCM, se întocmește alt proces-verbal
(modele de procese verbale/ extrase, v-am remis în instituții).
5) Se semnează CCM. (3 exemplare – unul rămâne la director, unul la
președintele comitetului sindical, unul se remite la ITM Cimișlia)

Federația Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova

Comitetul sindical al__________________________________________________


(denumirea organului sindical)

EXTRAS
din hotărârea şedinţei comitetului sindical

nr. ___ d i n „ _ _ _ " ________________ 2020

Din ________ membri ai comitetului sindical:


Prezenţi la şedinţă: _____________________
Absenţi: ___________________________
Invitaţi: ______________________________
A prezidat şedinţa: _____________________
(numele, prenumele, funcţia)

Ordinea de zi:

1. Despre constituirea comisiei de negocieri pentru negocierea şi încheierea Contactului colectiv de


muncă.

Comitetul sindical hotărăşte:

1. A forma comisia de negocieri pentru negocierea şi încheierea Contactului colectiv de muncă în


următoarea componenţă:
Preşedinte _______________________________
Membrii comisiei: _______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
2. A acorda dreptul de semnare a Contractului colectiv de muncă d. _______________________

Au votat: pro_______, contra______, abţinut ____

Sau: Au votat unanim.

Preşedintele
Comitetului sindical _____________________________
(semnătura, numele, prenumele)

Federația Sindicală Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova

PROCESUL VERBAL NR. _____


al şedinţei comisiei de negocieri
_______________________________________________________________________
(denumirea organizaţiei sindicale)

Din ______________ membri ai Comisiei de negocieri


Prezenţi la şedinţă ____________________________________________________________

Absenţi___________________________________________________________________________
(numele, prenumele)
Invitaţi___________________________________________________________________________
A prezidat şedinţa___________________________________________________________________
(numele,prenumele, funcţia)

ORDINEA DE ZI:
1. Despre divergenţele apărute în cadrul negocierilor referitor la Contractul colectiv de muncă.

Raportor (numele prenumele, funcţia)

Au luat cuvîntul:___________________________________________________________
(numele, prenumele, funcţia)

(redarea succintă a opiniilor, propunerilor)

In baza chestiunii examinate din ordinea de zi, Comisia de negocieri


HOTĂRĂŞTE:

1. A semna Contractul colectiv de muncă.

2. A cunoaşte membrii de sindicat, Consiliul Raional Hîncești al FSEŞ cu următoarele divergenţe


apărute în cadrul negocierilor:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Au votat: pentru__________ împotrivă_____________s-au abţinut________________

Preşedintele Comisiei de negocieri ___________________________________________

Secretarul şedinţei _________________________________________________________