FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA DREPT
(Centrul Bacău)

DREPTUL MUNCII
Etapele negocierii colective și efectele acesteia

Coordonator:

Asist. drd. Ioana Florea

Student:
Hasan (Sbîrciog) Aurelia
Anul IV
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

CUPRINS

1. Noţiuni introductive ................................................................................................ 2

2. Etapele negocierii colective .................................................................................... 2

3. Efectele contractelor colective de muncă ................................................................ 5

Bibliografie .................................................................................................................. 6

1
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

Etapele negocierii colective și efectele acesteia

1. Noţiuni introductive
Prin definiţie, munca reprezintă activitatea umană specifică manuală şi/sau intelectuală
– prin care oamenii îşi utilizează aptitudinile fizice şi/sau intelectuale în scopul producerii
bunurilor cerute de satisfacerea trebuinţelor lor.
Contractul individual de muncă este înţelegerea încheiată în scris, prin care o parte -
salariatul – se obligă la prestarea în timp a unei munci în folosul şi în subordinea celeilalte
părţi – angajatorul – iar acesta îi asigură, la rândul său, plata salariului şi condiţii adecvate
de muncă .
Potrivit Codului civil, contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron
sau organizaţia patronală, pe de o parte şi salariaţi reprezentaţi prin sindicate sau alt mod
prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă,
salarizarea precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă.
Având în vedere textul din Legea nr.130/1996, acesta are un caracter dispozitiv şi nu
imperativ, rezultă că încheierea contractelor colective de muncă, indiferent de nivel nu este
obligatorie.
Scopul încheierii contractelor colective de muncă este promovarea unor relaţii de
muncă echitabile, de natură să asigure protecţia socială a salariaţilor, prevenirea sau
limitarea conflictelor de interese şi în primul rând, evitarea declanşării grevelor.
Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unităţiloră, grupurilor de
unităţi, ramurilor şi la nivel naţional sau la nivelul unor grupuri de societăţi comerciale şi
regii autonome, denumite, în cadrul legii, grupuri de unităţi.
Contractul colectiv de muncă se încheie câte unul la fiecare nivel, pe o perioadă
determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate. În
cazul contractului colectiv de muncă încheiat pe durata unei lucrări determinate, în lumina
reglementărilor legale, rezultă că poate fi încheiat şi pentru o perioadă de timp mai mică de
12 luni. Este recomandabil ca durata contractelor colective de muncă să fie mai mare de 12
luni.

2. Etapele negocierii colective

Potrivit libertăţii contractuale, la negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor
colective de muncăţ, părţile sunt egale şi libere. În această situaţie, contractele colective de
muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor.La fiecare dintre
nivelurile prevăzute de lege, unitate, grupuri de unităţi , ramură de activitate precum şi la
nivel naţional se încheie câte un singur contract colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă se încheie în formă scrisă, se semnează de către părţi,
se depune şi se înregistrează la direcţia de muncă şi protecţie socială judeţeană sau a
municipiului Bucureşti. Contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de

2
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

unităţi, al ramurilor de activitate sau la nivel naţional se depun şi se înregistrează la

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă la
nivel de sector de activitate, grup de unităţi şi unităţi, angajatorii sau organizaţiile patronale
vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă anunţul
privind intenţia de începere a negocierilor colective. Neinvitarea la negocieri a tuturor
părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de
neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.

Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi

mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni. Părţile pot hotărî prelungirea aplicării
contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, o singură dată, cu cel
mult 12 luni. În cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă, părţile
pot conveni negocierea acestuia în orice moment.

Contractele colective de muncă şi actele adiţionale la acestea se încheie în formă

scrisă şi se înregistrează prin grija părţilor, după cum urmează:
a) contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă;
b) contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor
de activitate, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:

a) contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare
sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
b) dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
c) împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării
contractului colectiv de muncă;
d) dovezile de reprezentativitate ale părţilor. În cazul grupului de unităţi constituit numai
pentru negocierea unui contract colectiv de muncă la acest nivel, dovezile de
reprezentativitate pot fi cele ale membrilor părţii sindicale, conform art. 134 lit. b si art. 135
alin. (2), partea patronală făcând dovada constituirii grupului de unităţi, conform
prevederilor art. 128 alin. (3), în vederea negocierii;
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt,
plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor;
f) pentru contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, mandatele
speciale prevăzute la art. 136 alin. (2).

Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate, dacă :

 sunt încheiate fără să se fi precizat unităţile în care se aplică clauzele negociate;
 părţile nu fac dovada îndeplinirii cerinţelor legale de reprezentativitate;
 nu sunt semnate de toţi reprezentanţii părţilor la negociere; totuşi contractele
colective de muncă vor fi înregistare, fără semnatura tuturor reprezentanţilor
părţilor, dacă :

3
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

 unele asociaţii patronale reprezentative sau organizaţii sindicale reprezentative au

fost invitate la negociere dar nu s-au prezentat;
 unele asociaţii patronale reprezentative sau organizaţii sindicale reprezentative au
participat la negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar refuză ulterior
semnarea contractelor, situaţie care trebuie să rezulte din actele depuse de părţi.
Organul administraţiei publice nu poate refuza înregistrarea contractului colectiv de
muncă decât în situaţiile prevăzute expres de lege. Având caracter obligatoriu, contractele
de muncă încheiate la nivel naţional şi de ramură se publică în Monitorul Oficial al
României, în termen de 30 de zile de la înregistrarea lor. Potrivit legii, data intrării în vigoare
a contractelor de muncă încheiate la nivel naţional şi de ramură, este cea de la momentul
înregistrării la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
Organizarea şi desfăşurarea negocierilor colective, precum şi încheierea contractelor
colective de muncă sunt reglementate prin prezenta lege. Contractele colective de muncă se
pot negocia la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate. Criteriul de
apartenenţă la sectoarele de activitate este cel al obiectului principal de activitate înregistrat
la registrul comerţului, conform codului CAEN. Unităţile din acelaşi sector de activitate
definite prin apartenenţa la aceeaşi diviziune, grupă sau clasă, conform codului CAEN, se
pot constitui voluntar în grupuri de unităţi, în vederea negocierii contractelor colective la
nivelul respectiv.

Angajatorii care intenţionează să negocieze contract colectiv de muncă la nivel de

grup de unităţi pot constitui în mod voluntar grupul de unităţi, atât prin hotărâre
judecătorească de constituire, cât şi prin proces-verbal sau orice altă convenţie scrisă între
părţi. Fac parte din contractele colective de muncă şi convenţiile dintre părţile semnatare ale
acestora prin care se soluţionează conflictele colective de muncă, precum şi hotărârile
arbitrale în această materie, începând cu data pronunţării acestora. Hotărârile arbitrale se
transmit depozitarului contractului colectiv de muncă pentru înregistrare. Negocierea
colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are
mai puţin de 21 de angajaţi. Iniţiativa negocierii aparţine angajatorului sau organizaţiei
patronale. Angajatorul sau organizaţia patronală iniţiază negocierea colectivă cu cel puţin
45 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării
perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective
de muncă. În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu iniţiază negocierea,
aceasta va începe la cererea scrisă a organizaţiei sindicale reprezentative sau a
reprezentanţilor angajaţilor, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea
solicitării.
Durata negocierii colective nu poate depăşi 60 de zile calendaristice decât prin
acordul părţilor. Contractele colective de muncă pot să prevadă renegocierea periodică a
oricăror clauze convenite între părţi. Clauzele contractelor colective de muncă pot stabili

4
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

drepturi şi obligaţii numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. La încheierea

contractelor colective de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile angajaţilor au un
caracter minimal. Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească
drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat
la nivel superior. Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească
drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile.

3. Efectele contractelor colective de muncă

Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează:
a) pentru toţi angajaţii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest
nivel;
b) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile care fac parte din grupul de unităţi pentru care
s-a încheiat contractul colectiv de muncă;
c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat
contractul colectiv de muncă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale
contractului.
La fiecare dintre nivelurile prevăzute mai sus se încheie şi se înregistrează un singur
contract colectiv de muncă. În contractele colective de muncă la orice nivel clauzele
aplicabile angajaţilor încadraţi cu contract individual de muncă în sectorul bugetar vor
respecta în mod obligatoriu prevederile legii.
Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.
Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea
părţilor care se fac vinovate de aceasta.
Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui,
în condiţiile legii, ori de câte ori toate părţile îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de
muncă convin acest lucru.
Modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează într-un act
adiţional semnat de toate părţile care au încheiat contractul. Actul adiţional se transmite în
scris organului la care a fost înregistrat contractul colectiv de muncă şi tuturor părţilor
semnatare şi produce efecte de la data înregistrării acestuia în condiţiile prezentei legi sau
de la o dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor.
Contractul colectiv de muncă încetează:
a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă
părţile nu convin prelungirea aplicării acestuia, în condiţiile legii;
b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a unităţii;
c) prin acordul părţilor.

5
 Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPTUL MUNCII-

Contractul colectiv de muncă nu poate fi denunţat unilateral. Litigiile în legătură cu

executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă se soluţionează de
către instanţele judecătoreşti competente.
Conform principiului recunoaşterii reciproce orice organizaţie sindicală legal
constituită poate încheia cu un angajator sau cu o organizaţie patronală orice alte tipuri de
acorduri, convenţii sau întelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi ale căror
prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizaţiilor semnatare.

Bibliografie
 Codul Muncii, adoptat prin Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicată în Monitorul
Oficial nr. 72 din 5 februarie 2003
 Maliţa, Mircea, Teoria şi practica negocierilor, Bucureşti, Editura Politică, 1972
 Dâncu, Vasile, Sebastian, Comunicarea în managementul instituţional, Fundaţia
Civitas pentru o societate civilă
 http://www.ilo.org/public/english.../html
 http://www.ibjc.pt/inovarformar/Produtos/manualEMERGENCES.pdf