UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT, ID
ADMINISTRATIE PUBLICA
FULGA SILVIA SIMONA
ANUL III, SEMESTRUL I
DREPT COMERCIAL

Fondul de comerț și patrimoniul persoanei - aspecte

comparative, teoretice și practice”

Prima incercare de definire a conceptului de fond de

comert a fost semnalata cu ocazia redactarii proiectului Codului
comercial roman in 1938.
Definirea si determinarea regimului juridic al fondului de
comert are o importanta deosebita atat pentru activitatea comerciantului,
cat si in scopul protejarii tertelor care intra in raporturi juridice
comerciale sau necomerciale cu acestia.
Codul Comercial actual desi il mentioneaza ca institutie nu il
defineste.De aceea literatura de specialitate de data recenta a definit
fondul de comert ca fiind “un ansamblu de bunuri mobile si imobile,
corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza in
desfasurarea activitatii sale in scopul atragerii clientelei si obtinerii de
profit”.
Fondul de comert prezinta asemanari cu notiunile de
intreprindere si patrimoniu, dar si suficiente elemente de diferentiere care
sa-l faca autonom. Astfel, in timp ce fondul de comert este un ansamblu
de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, afectate de
comerciant desfasurarii activitatii comerciale, patrimoniul reprezinta
totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica pe care le are
comerciantul. Asta inseamna ca fondul de comert nu include datoriile si
creantele comerciantului care fac insa parte din patrimoniul sau.
Delimitarea fondului de comert de notiunea de
intreprindere a creat in randul specialistilor controverse, conturandu-se
opinia majora prin care s-a subliniat ca intre aceste doua notiuni nu ar
exista nici o deosebire si ca amandoua reprezinta practic doua fete ale
aceleiasi institutii. Astfel fondul de comert este considerat in forma sa
statica iar intreprinderea este forma dinamica de functionare a fondului de
comert. Avand in vedere faptul ca intreprinderea reprezinta organizarea
sistematica a factorilor de productie de catre comerciant, intre care se afla
si bunurile pe care acesta le foloseste in activitatea sa , dar in acelasi timp
se include si capitalul si munca, care nu fac parte din fondul de comert,
rezulta ca intre cele doua notiuni este exclusa orice confuzie.

Elemente constitutive ale fondului de comert

Din definitia data fondului de comert rezulta ca acesta

reprezinta practic instrumentarul cu care comerciantul isi exercita
profesiunea sa. Diversitatea operatiunilor care se include in activitatea
comerciala, multitudinea faptelor de comert de natura obiectiva sau
subiectiva face ca acest instrumentar sa fie diferit de la un comerciant la
altul. Indiferent de obiectul activitatii desfasurate de comerciant, in
alcatuirea fondului de comert se regasesc doua categorii de bunuri:
corporale si incorporale.
Din categoria bunurilor corporale fac parte:
1 bunuri mobile- sunt acele categorii de bunuri care se pot
deplasa dintr-un loc in altul fie prin forta proprie, fie cu ajutorul
unei energii exterioare ( masini, autoturisme,recolta de pe un
teren agricol, etc.)
2 bunuri imobile- constructii, imobile, terenuri, utilaje,
instalatii,etc.
In categoria bunurilor incorporale se includ:
1 FIRMA- potrivit art.27 din Legea 26/1990, firme reprezinta
elementul de identificare a comerciantului in campul activitatii
comerciale. In functie de natura juridica a comerciantului, firma
poate sa fie alcatuita fie dintr-o denumire fie din numele sub
care acesta este inmatriculat la registrul comertului, sub care si
desfasoara activitatea si sub care si semneaza. Firma
comerciantului persoana juridica se deosebeste dupa tipul de
societate pe care o identifica. In cazul societatilor pe actiuni
firma se compune dintr-o denumire proprie aleasa de asociati. In
mod obligatoriu, la numele sau denumirea care alcatuieste firma
se mentioneaza prin scriere in intregime tipul de societate care
se constituie (ex.: S.C “Perla” Societate pe actiuni).
2 EMBLEMA este semnul sau denumirea care deosebeste un
comerciant de altul de acelasi gen (art.27 din Legea 26/1990).
Semnul poate fi o figura grafica iar denumirea o creatie
fantezista sau un nume propriu. Pentru ca inregistrarea si
folosirea ei sa fie eficienta, emblema trebuie sa prezinte un
caracter de noutate. Inscrierea emblemei in Registrul comertului
creeaza comerciantului un drept de proprietate incorporala
asupra ei ceea ce inseamna ca poate fi folosita de catre acesta
 pentru publicitate pe facturi, scrisori, in loc vizibil si obligatoriu
insotita de firma comerciantului(art.40,Legea26/1990).
CLIENTELA SI VADUL COMERCIAL
Clientela este denumita de doctrina ca fiind totalitatea
persoanelor fizice sau juridice care in mod obisnuit
apeleaza la acelasi comerciant pentru procurarea de marfuri
sau pentru prestarea unor servicii.
Vadul comercial este definit ca fiind aptitudinea fondului
de comert de a atrage clientela. In vederea realizarii acestui
scop, calitatea si eficienta sa sunt influentate si determinate de
o serie de factori precum:locul unde este amplasat localul
comerciantului, de calitatea marfurilor sau serviciilor oferite
clientilor, de preturile practicate si nu in ultimul rand de
comportamentul personalului in rapor cu clientii si de
abilitatea comerciantului in a-si face reclama.
DREPTUL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA reprezinta acel
element de identificare a comerciantului care are ca obiect pe de o parte
creatiile noi iar pe de alta parte semnele noi. Din categoria creatiilor noi
fac parte:inventiile, desenele si modelele industriale, modelele de
utilitate. In categoria semnelor noi includem:marcile de fabrica, marcile
de comert si servicii, denumirile de origine si indicatiile de provenienta.
Pentru protectia si apararea dreptului de proprietate industriala dar si
pentru valorificarea lui, titularii acestuia au obligatia sa ceara inscrierea in
Registrul Comertului a mentiunilor privind brevetele de inventie, marcile
de fabrica ,de comert etc.(art.21,Legea 26/1990).
DREPTUL DE AUT
In anumite situatii, fondul de comert poate sa includa unele
drepturi derivate din creatiile artistice, literare, fiind practic
vorba de drepturile patrimoniale de autor. Astfel titularul
fondului de comert in calitate de autor sau de dobanditor al
drepturilor patrimoniale de autor are dreptul de a le valorifica
prin:publicare, reproducere, editare sau orice alta activitate de
acest gen in vederea obtinerii foloaselor patrimoniale
corespunzatoare.

Operatiuni juridice asupra fondului de comert

VANZAREA-CUMPARAREA FONDULUI COMERCIAL
Fondul de comert poate face obiectul enei vanzare-cumparari
integrale sau numai a unor elemente din structura sa.Avand in vedere
faptul ca elementele constitutive ale fondului de comert sunt strans legate
intre ele, desprinderea doar a unora ar putea determina diminuarea sau
compromiterea economica a intregului fond de comert si care ar afecta
practic intreaga activitate a comerciantullui.Practica economica
recomanda vanzarea-cumpararea integrala a fondului de comert.Daca insa
are loc vanzarea unor elemente ale fondului de comert, niciodata nu vor
putea constitui obiect al acestei operatiuni:imobilele, firma, emblema,
clientela si vadul comercial intrucat se considera ca fara aceste elemente
fondul de comert nu ar mai avea sens putand pune astfel sub semnul
indoielii insasi existenta si recunoasterea identitatii comerciantului.
Vanzarea fondului de comert trebuie sa fie obligatoriu mentionata
in Registrul comertului, obligatia revenindu-I vanzatorului.DE asemenea,
vanzatorul are si obligatia de garantie(contra evictiunii si viciilor
ascunse),reglementata de dreptul comun, iar ca obligatie specifica, de
natura comerciala, vanzatorul este tinut sa nu faca concurenta
cumparatorului.
TRANSMITEREA FONDULUI DE COMERT CA APORT LA
CONSTITUIREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE
Titularul unui fond de comert in situatia in care participa la
constituirea unei societati comerciale il poate transmite, ca aport social, la
formarea patrimoniului acesteia. Deosebirea fata de contractul de
vanzare-cumparare ce are ca obiect un fond de comert consta in aceea ca
in cazul transmiterii ca aport la formarea unui patrimoniu, titularul
fondului nu primeste bani ci actiuni. Ca si vanzarea, operatiunea
transmiterii fondului de comert trebuie inregistrata la registrul comertului,
obligatia de notificare revenind titularului fondului de comert.
LOCATIUNEA
Prin contractul de locatiune se intelege actul juridic prin care
proprietarul unui fond de comert in calitate de locator transmite folosinta
acestuia unei alte persoane numita locatar.
Locatorul este obligat sa puna deindata la dispozitia locatarului fondul
sau de comert in vederea folosirii lui de catre acesta, iar locatarul este
tinut ca pe toata durata locatiunii sa nu schimbe cu nimic destinatia
economica si functionala si sa nu aduca modificari de structura asupra
fondului de comert. Locatiunea trebuie sa fie mentionata in Registrul
comertului(art.21,Legea 26/1990).
GAJUL ASUPRA FONDULUI DE COMERT
Doctrina si jurisprudenta, sub presiunea necesitatii ca titularul
fondului de comert sa-si continue activitatea si atunci cand acesta este
gajat, au instituit un procedeu tehnico-legislativ prin care are loc o
remitere simbolica a detentiunii fondului catre creditor. Astfel se remit
creditorului doar titlurile si documentele privitoare la fondul de comert
gajat, fiind consacrat astfel gajul fara deposedare. Operatiunea de gajare
trebuie notificata in Registrul comertului, obligatia revenindu-i titularului
fondului de comert.
Speta:
STATUTUL
SOCIETATII COMERCIALE “VENTO” S.R.L

DESPRE DENUMIRE, FORMA JURIDICA, SEDIUL SI DURATA

FIRMEI

Art. 1 Denumirea societatii este S.C. “VENTO” S.R.L. si se constituie

prin autentificarea prezentului statut si a contractului de societate.

Art. 2 Societatea comerciala “VENTO” S.R.L este persoana juridica

romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere
limitata, cu doi asociati fondatori, astfel:
George Oprea, cetatean roman, domiciliat in Brasov, str. Calea
Bucuresti nr. 101 bl.200 sc.B ap.37.
Dragoi Marian, cetatean roman, domiciliat in Brasov, str Closca
nr.10.
Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii
find obligati numai la plata partilor sociale.
Activitatea societatii se desfoasoara in conformitate cu legile.

Art. 3 Societatea comerciala astfel constituita se va numi SC “VENTO”

S.R.L in toate actele, facturile, anunturile publicitare si oricare alte
documente legate strict de ea. Denumirea firmei va fi urmata de
caracteristica formei juridice, sediul, precum si numarul de inmatriculare
din Registrul Comertului.

Art. 4 Sediul societatii este stabilit in Romania, st. Horia nr.12. Sediul
societatii poate fi schimbat conform Adunarii Generale a Asociatilor,
conform legii.

Art. 5 Durata societatii este nelimitata de la data inmatricularii in

Registrul Comertului.

DESPRE OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectele de activitate sunt:

1) 1931 fabricare de confectii
2) 5243 comert, la pretul cu amanuntul, a confectiilor
3) 6025 transporturi rutiere de marfuri.
Activitatil se desfasoara la sediu, in spatii inchiriate, in targuri, piete,
oriunde in tara, in zonele autorizate de autoritatea statala.

CAPITALUL SOCIAL

Art.6 Capitalul initiat si varsat al societatii “VENTO” S.R.L este de

80.000.000 lei, divizat in parti sociale, repartizate dupa cum urmeaza:
a) George Oprea 50 de parti sociale de cate 1.000.000 lei, in valuare de
50.000.000 lei, aport varsat integral in numerar.
b) Dragoi Marian 30 de parti sociale a cate 1.000.000 lei, in valuare de
30.000.000 lei, aport varsat integral in numerar.
Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa daca a
fost aprobata de Adunarea Generala a Asociatilor, cu majoritate
absoluta de voturi, dar numai daca nu exista optiuni privilegiatre ale
asociatilor, si nu se incalca prevederile art.150 din legea 31/1990.

Art.7 Societatea comerciala isi poate mari capitalul social, pe baza

hotararii Adunarii Generale a Asociatiilor, cu respectarea dispozitiilor
legale. Marirea capitalului social se va face prin multiplicarea partilor,
prin aport financiar sau in natura, din partea asociatiilor.

Art.8 Reducerea capitalului social se va face pe baza hotararii Adunarii

Generale a Asociatilor, se vor specifica motivele si modalitatile de
realizare, cu respectarea limitei minime legale.

Art.9 In cazul unei micsorari a capitalului social, fara o hotarare expresa a

Adunarii Generale a Asociatiilor, acesta va fi reintregit inaintea oricarei
repartizari sau distribuiri de beneficii (dividende).

Art. 10 Orice modificare la statut se face prin act aditional si se

inregistreaza la Registrul Comertului.

BIBLIOGRAFIE:
Surse de internet
Suport de curs
 "Teoria si practica dreptului comercial roman"