Firma

Emblema
Marca

Student:Cimpeanu Alexandru Ana-Maria

Profesor coordonator:Viorel Banulescu

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de economie agroalimentara si a
mediului

1
Cuprins:
1.Cadru juridic…………………………………………………………3
2.Firma…………………………………………………………………..4
2.1 Definitie……………………………………………………….4
2.2 Elemente ale firmei………………………………………5
3.Emblema……………………………………………………………7
3.1 Definitie………………………………………………………..7
3.2 Elemente ale emblemei……………………………….8
4.Marca……………………………………………………………….9
4.1 Definitie………………………………………………………9
4.2 Elemente ale marcii…………………………………….10
5. Asemanari si deosebiri firma,emblema si marca…….11
6.Concluzia…………………………………………………………………13
7.Bibliografie………………………………………………………………13

2
1.Cadru juridic
–Marca este orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar
fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente
figurative etc., cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge
produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor
întreprinderi (art. 2 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile
geografice);
– Firma este numele sau, după caz, denumirea sub care un
comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează (art. 30 din
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului). Sunt aplicabile și
prevederile Codului civil, art. 226: (1) Persoana juridică poartă
denumirea stabilită, în condiţiile legii, prin actul de constituire sau
prin statut. (2) Odată cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece
în registrul public denumirea ei şi celelalte atribute de identificare.
– Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte un
comerciant de un altul de acelaşi gen (art. 30 alin. (2) din Legea nr.
26/1990)

3
2.Firma
2.1 Definitie
Potrivit art. 30 din Legea nr. 26/1990, firma este numele sau, după caz.
denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care se
semnează. Firma are ca principală funcţie identificarea comerciantului prin
individualizarea lui faţă de alţi comercianţi şi joacă un rol important în
atragerea clientelei.
Conţinutul firmei diferă, în principal, de calitatea de comerciant persoană fizică
sau societate comercială.
Firma comerciantului persoană fizică:
-In cazul comerciantului persoană fizică, firma se compune din numele
comerciantului scris în întregime sau din numele şi iniţiala prenumelui acestuia
[art. 31 alin. (1) din Legea nr. 26/1990].Firma unei întreprinderi familiale
trebuie să cuprindă numele membrului de familie la iniţiativa căruia se
înfiinţează întreprinderea familială, cu menţiunea întreprindere familială, scrisă
în întregime.Legea nr. 26/1990 [art. 31 alin. (2)] interzice adăugarea altor
menţiuni care ar putea induce în eroare asupra naturii sau întinderii comerţului
ori situaţiei comerciantului. Sunt permise totuşi menţiuni care să arate mai
precis persoana comerciantului sau felul comerţului său.
Firma societăţii comerciale:
-în cazul societăţilor comerciale, conţinutul firmei diferă în funcţie de forma
juridică a societăţii. Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă
numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume
colectiv", scrisă în întregime (art. 32 din Legea nr. 26/1990). în literatura de
specialitate^1 s-a remarcat pe bună dreptate că, întrucât legea se referă la un
asociat, în temeiul art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, trebuie să
înţelegem că se are în vedere numele de familie şi prenumele asociatului. în
prezent, dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 se regăsesc în art.
83 Noul Cod Civil.

4
2.2 Elemente ale firmei
Scopul unei firme sau companii este satisfacerea directa sau
indirecta a nevoilor umane printr-o serie de operatiuni care fac
posibila producerea de bunuri sau servicii. Vorbim despre o companie
ca despre un sistem complex de componente interdependente,
concepute special pentru atingerea obiectivelor propuse.
Elementele firmei sunt:
• Proprietarii sau actionarii companiei
Proprietarii si actionarii sunt oamenii care au dezvoltat afacerea sau
cei care au contribuit cu capital in companiile lor.Rolul lor este diferit
in companiile mici si mari.
• Angajatii
Angajatii sunt cea mai importanta parte a companiei, deoarece
fara acestia nu exista productie, adica compania nu ar putea oferi
bunuri si servicii necesare nevoilor umane.
• Manageri
Manageri sunt acele persoane a caror activitate de baza este sa
duca la indeplinire procesul managerial. Intre manager si angajat
trebuie sa existe respect si, mai ales, comunicare, intrucat
bunastarea muncii celuilat depinde de fiecare.
• Furnizori
Furnizorul este cel ce intreprinde aprovizionarea unei firme, cel ce
furnizeaza marfurile. Altfel spus,furnizorul, fie ea persoana fizica
sau juridica cumpara produse pentru o companie, care plateste
pentru bunuri precum:electricitate,telefon,apa,paza,etc. in
conformitate cu intelegerile stabilite.

5
 • Debitori si creditori
Pe de o parte, debitorii sunt cei care nu platesc o societate pentru
produse sau servicii in avans care datoreaza sume de bani;
datornici. Iar, pe de alta parte, creditorii se refera la o persoana
sau institutie care a acordat altei societati un credit sau care a
acordat altei societati un credit sau care i-a prestat servicii sau i-a
vandut bunuri. In orice afacere, cheia succesului pentru care multe
intreprinderi se dezvolta armonios reprezinta administrarea
corespunzatoare a debitorilor si creditorilor.
• Clienți
Clienții sunt persoane care îşi cheltuiesc banii cumpărând bunurile și
serviciile companiei. Nu poate exista afacere fără clienți, iar
satisfacția lor trebuie să intre în targetul companiei. Din acest motiv,
se spune întotdeauna că „Clientul are întotdeauna dreptate", adică
angajatul trebuie să caute să îl mulțumească în orice moment și în
orice circumstanță pe acesta.

• Organizaţia
Indică toate relațiile dintre elementele umane și materiale. Adică,
care sunt funcțiile și responsabilitățile lucrătorilor, cine comandă cui
(ierarhie) sau cum comunică oamenii și se relaționează între ei. De
asemenea, are legătură și cu modul de operare deoarece companiile
trebuie să răspundă statului.

6
3 Emblema
3.1 Definitie
Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un profesionist de altul
de acelasi gen. Orice emblema trebuie sa se deosebeasca de emblemele
inscrise in acelasi registru al comertului, pentru acelasi fel de comert, precum si
de emblemele altor profesionisti de pe piata unde profesionistul isi desfasoara
activitatea.
Potrivit reglementarilor legale, exista o serie de conditionari in ceea ce priveste
utilizarea emblemei si a firmei unui profesionist datorate interdependentei
dintre acestea, si anume:
-emblema poate fi folosita pe panouri de reclama, pe facturi, scrisori, note de
comanda, tarife, prospecte, afise, publicatii si in orice alt mod, numai daca va fi
insotita in mod vizibil de firma profesionistului;
-daca emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisa cu litere avand marimea
de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisă emblema;
Firma si emblema trebuie scrise in limba romana, iar emblema trebuie sa fie
insotita in mod vizibil de firma profesionistului.
Prin inscrierea in registrul comertului a firmei si emblemei, profesionistul
dobandeste drept de folosinta exclusiva asupra acestora.
Conform legii, în cazul în care firmele sau emblemele sunt radiate din registrul
comerţului, atunci acestea sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la
data radierii, cu excepţia situaţiei în care "dobânditorul cu orice titlu al unui
fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care
cuprinde numele unui profesionist persoană fizică sau al unui asociat al unei
asociaţii familiale, societăţi în nume colectiv ori comandită simplă, cu acordul
expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia
de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor”. Dacă păstrarea
firmei precedente este permisă societăţii pe acţiuni, în comandită pe acţiuni
sau societăţii cu răspundere limitată, fără cerinţa menţionării raportului de
succesiune, acest fapt nu este valabil şi în cazul firmei unei societăţi cu
7
răspundere limitată care cuprinde numele unuia sau mai multor asociaţi, unde
acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi
menţionarea în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor sunt obligatorii
(art.41, Legea 26/1990).
Legea 26/1990 nu reglementează doar emblema şi firma, ci se referă şi la
înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor cu privire la brevetele de
invenţii, mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine,
indicaţiile de provenienţă şi alte semne distinctive asupra cărora societatea,
regia autonomă, organizaţia cooperatistă sau profesionistul persoană fizică
autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială are un drept
(art. 21, litera c).

3.2 Elementele emblemei

• Aceasta trebuie să fie mai sugestivă decât firma, pentru a atrage clientela
și poate fi alcătuită din cuvinte, reprezentări grafice sau combinații ale
acestora. Spre exemplu, o emblemă consta în: un semn, o figură
geografică, o figură geometrică, un utilaj, un animal etc. Dacă emblema
cuprinde o denumire, firma va fi scrisă cu litere având mărimea de cel
puțin jumătate din cea a literelor cu care este scrisă emblema, conform
dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 26/1990.
• Nu pot fi înregistrate ca embleme, fără autorizarea organelor
competente, denumiri şi reprezentări figurative care cuprind reproduceri
sau imitaţii de steme, drapele, embleme de stat, sigilii oficiale, blazoane
ori altele asemenea.
• Limba redactării emblemei este limba română.

8
4.Marca
4.1 Definitie
Marca reprezinta, potrivit art. 2 din Legea 84/1998, „orice semn susceptibil de
reprezentare grafica, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene,
litere, cifre, elemente figurative, forma tridimensionale si, in special, forma
produsului sau a ambalajului sau, culori, combinatii de culori, holograme,
semnale sonore, precum si orice combinatie a acestora, cu conditia ca aceste
semne sa permita a distinge produsele sau serviciile unei intreprinderi de cele
ale altor intreprinderi”. In Romania, marcile se inregistreaza in registrul
marcilor tinut de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).
O marca poate fi inregistrata atat de o persona fizica cat si de una juridica.

4.2 Elementele marcii

• Numele (numele patrimonic, pseudonimul, prenumele, numele
comercial) poate constitui o marcă numai în măsura în care are un aspect
exterior caracteristic, fie datorită combinării de anumite elemente
figurative (embleme, vignete), fie datorită graficii, culorii sau aşezării
literelor care îl compun. De exemplu, marca Ford apare sub forma unei
embleme, marca Gillette sub forma unei semnături.
În unele ţări, mărcile care cuprind un nume geografic sunt admise numai dacă
această indicaţie corespunde locului de fabricaţie sau originii reale a
produsului. Sunt formulate, de asemenea, unele restricţii în ceea ce priveşte
folosirea ca marcă a numelui comercial.
Potrivit reglementărilor din ţara noastră, numele comercial constituit prin actul
de înfiinţare a întreprinderii din propriul nume, un pseudonim sau un prenume,
denumiri de fantezie, denumiri care sugerează obiectul de activitate, abrevieri
sau iniţiale ale numelui sau combinaţii ale acestor elemente poate constitui
obiectul unei cereri de înregistrare ca marcă. verbale sau figurative, poate intra
în componenţa unei mărci, cu condiţia să nu creeze confuzii, sau să încalce

9
drepturi anterioare, conferite prin înregistrarea de mărci, cât şi prin drepturi de
autor.
Denumirile, cuvinte inventate sau luate din limbajul curent – pot constitui o
marcă, cu condiţia să fie arbitrare sau de fantezie. Asemenea cuvinte sunt
utilizate ca atare sau în combinaţie cu elemente figurative (de ex.: Coca-Cola,
Goldstar, Kodak, Omo, Vizir, Snickers, Vache-qui-rit, etc,.). cele mai bune mărci
din această categorie, pentru că se impun mai uşor publicului, sunt considerate
acele acare sugerează calitatea produsului oferit sau destinaţia acestuia (de ex.:
Jaguar, Pantera pentru autoturisme).
• Literele şi cifrele. De cele mai multe ori literele propuse ca marcă sunt
iniţialele unui nume sau ale unei întreprinderi. De exemplu: FIAT (Fabrica
Italiana Automobili Torino), BMW (Bayerische Motoren Werke), ELF
(Essence et Lubrifiants de France), IBM etc. Cifrele utilizate ca marcă
semnifică varianta modelului, o anumită carateristică de calitate, anul
apariţiei modelului (de exemplu: Dacia 1310, 7UP etc.). În unele ţări
(Austria, Ungaria) literele şi cifrele nu sunt admise ca mărci, nefiind
considerate suficient de distinctive.

• Reprezentările grafice (plane sau în relief), care pot constitui o marcă,

sunt de o mare varietate: embleme, vignete, peisaje, monumente,
portrete, blazoane, desene, sigilii, etc.)
Emblema reprezintă un semn figurativ simplu, compoziţii de linii (de exemplu,
marca firmei Adidas). De regulă, legislaţiile naţionale nu admit utilizarea ca
mărci a formelor geometrice simple (de exemplu, pătrat sau cerc), neînsoţite
de elemente figurative.

• Culoarea este utilizată destul de rar ca marcă, chiar dacă legislaţiile

naţionale prevăd o asemenea posibilitate. De exemplu: culoarea galbenă
a mărcii Kodak, culoarea violet a mărcii Milka, etc.

• Forma produsului sau a ambalajului, deşi menţionată în mod expres în

sistemele legislative mai noi, utilizarea ei ca marcă este deosebit de
controversată. De fapt, sunt relativ puţine întreprinderi care au

10
 înregistrat ca marcă forma produsului sau ambalajului (de exemplu:
forma recipientelor de băuturi răcoritoare Coca-Cola, forma ambalajului
la ciocolata Toblerone).

• Marca sonoră este prevăzută în foarte puţine legislaţii, printre care în cea
din S.U.A. se consideră că o asemenea marcă este aplicabilă mai ales în
cazul serviciilor. Deşi tehnica modernă, mass-media permit folosirea
largă a mărcilor sonore, ele sunt relativ puţin răspândite.

• Combinaţiile de elemente – nume şi denumiri, diferite reprezentări

grafice sau denumiri combinate cu reprezentări grafice – se utilizează
relativ frecvent ca mărci (de ex., marca de autoturisme Alfa-Romeo)

5.Asemanari si deosebiri intre firma, marca si

emblema
Marca este un semn de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor
sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor
persoane. Pot sa constituie marci, semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv
nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme
tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii
de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.Reglementarea marcii se
face in conformitate cu Legea 84/1998.
In ceea ce priveste inregistrarea marcii, persoanele fizice, persoanele fizice
autorizate si persoanele juridice (societati comerciale, asociatii etc.) pot
indeplini demersurile necesare, iar autoritatile competente pentru inregistrare
sunt OSIM (Oficiul din Romania), OHIM (Oficiul european) sau WIPO (Oficiul
international), in functie de teritoriul pe care se doreste protectia marcii (la
nivel national, comunitar sau international).
Scopul marcii este eliminarea riscului de confuzie asupra produselor si
serviciilor identificate prin respectiva marca in fata clientilor, furnizorilor sau a
oricaror alte persoane interesate, altfel incat nu vor fi confundate cu altele
aflate in piata.

11
 Pentru a putea fi distinctiva si pentru a isi atinge scopul de a diferentia un
anumit produs/serviciu fata de altele prezente in piata, marcile trebuie sa
indeplineasca o serie de caracteristici:
• simbolul cuprins (daca exista) sa fie simplu, atractiv;
• sa aiba capacitatea de a fi rapid identificata, de a iesi in evidenta;
• sa fie usor de memorat;
• sa nu fie asemanatoare cu alte marci existente.
Marca poate indeplini numeroase functii: protejeaza produsele si serviciile
titularului marcii, reprezinta o garantie a originii unui produs si a calitatii sale,
de distingere si personalizare fata de concurenta. O marca de renume va atrage
atat clienti care vor deveni fideli produselor si serviciilor promovate sub
respectiva marca, cat si posibili angajati ajutand astfel si la recrutare.
Cel de-al doilea element de identificare si diferentiere a comerciantilor este
emblema. Aceasta reprezinta un semn si/sau o denumire care are rolul de a
deosebi comertul unei persoane de comertul desfasurat de catre o alta
persoana.
Pentru a putea fi inregistrata, emblema va trebui sa se deosebeasca de
emblemele inscrise anterior in Registrul Comertului. Pe parcursul existentei
unei societati comerciale emblema poate fi schimbata cu respectarea
procedurii impuse de legea 26/1990.
Pentru inregistrarea unei embleme pot face demersuri societatile comerciale si
autoritatea competenta pentru inregistrare este Registrul Comertului.
Scopul emblemei vizeaza diferentierea unui comerciant fata de altii existenti in
piata, emblema putand fi prezenta pe facturi, note de comanda, oferte,
prospecte, panouri publicitare.
Denumirea societatii (firma) reprezinta un al treilea element distinctiv al
societatilor comerciale.
Nicio societate comerciala nu poate exista in absenta unei firme, aceasta fiind
un element obligatoriu al oricarui act constitutiv. Toti agentii economici sunt
obligati sa aiba o denumire sub care isi desfasoara activitatea, in lipsa acesteia
societatea neputand fi inregistrata.
Daca in trecut rezervarea firmei se realiza la nivel de judet, respectiv la nivelul
municipiului Bucuresti, incepand cu anul 2009 rezervarile se fac la nivel

12
national astfel incat nu se pot constitui doua sau mai multe societati comerciale
avand aceeasi denumire sau o denumire asemanatoare.
Denumirea este un element de identificare obligatoriu, a carui lipsa conduce la
refuzul inmatricularii societatii, respectiv la imposibilitatea dobandirii
personalitatii juridice.
Pe parcursul existentei unei societati comerciale firma poate fi schimbata cu
respectarea procedurii impuse de lege.
Reglementarea firmei se face in conformitate cu legea 26/1990 si legea
31/1990, iar inregistrarea unei firme este posibila doar in cazul societatilor
comerciale.Autoritatea competenta pentru inregistrare este Registrul
Comertului de la sediul societatii comerciale.

6.Concluzie
- EMBLEMA ajuta la diferentierea unui comerciant de un altul si ofera o
protectie mai slaba iar
-MARCA ajuta la diferentierea produselor si serviciilor unei persoane fizice sau
juridice fata de produsele si serviciile unei alte persoane fizice sau juridice si
ofera o protectie mai mare.

7.Bibliografie:
https://www.dumitrescuasc.ro/denumirea-firmei-emblema-si-marca-
inregistrata-care-este-cea-mai-potrivita-si-cand-se-folosesc/
https://www.referat.ro/referate/Cadrul_juridic_al_firmei_3fbbd.html
https://onrc.ro/index.php/ro/elemente-de-identificare-a-unui-profesionist-
firma-emblema-si-marca
http://www.revista-informare.ro
https://onrc.ro/index.php/ro/elemente-de-identificare-a-unui-profesionist-
firma-emblema-si-marca
http://yesnews.ro/firma-emblema-marca-sigla-si-logo-ce-inseamna-fiecare-
dintre-aceste-elemente/

13
14