Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument........................................................................................................................................2
Capitolul 1. Societăți comerciale – generalități...........................................................................3
1.1 Noțiune..............................................................................................................................3
1.2 Clasificarea societatilor comerciale.......................................................................................3
capitolul II constituirea societății cu răspundere limitată.........................................................7
2.1.Noțiune S.R.L.......................................................................................................................7
2.2 Constituire S.R.L.................................................................................................................7
Capitolul III -Funcționarea S.R.L................................................................................................10
3.1 Funcționare S.R.L..............................................................................................................10
3.2 Dizolvare S.R.L..................................................................................................................13
3.3 Lichidare S.R.L..................................................................................................................13
Capitolul IV-Studiu de caz..........................................................................................................15
Studiu de caz S.C. Servcom Amicii S.R.L................................................................................15
1
ARGUMENT
Aceasta tema este importanta pentru orice om, deoarece reprezinta primul pas in
dezvoltarea tinerilor antreprenori primul pas in frunte cu cunoștințele căpătate de-a lungul a patru
ani la colegiul economic un simplu dar important pas spre viitor.
Consider ca studiul acestei teme imi va fi de mare folos in viitorul carierei mele, atat ca
angajator, cat si ca angajat; imi va oferi oportunitatea de a desfasura o activitate competenta.
Acest certificat mă va ajuta enorm de mult în formarea mea mai întâi de toate ca om iar
mai apoi ca un antreprenor.
2
CAPITOLUL 1. SOCIETĂȚI COMERCIALE – GENERALITĂȚI
1.1 NOȚIUNE
Societatea comercială poate fi privită cel puțin in două sensuri: ca o instituție juridică în
sine, considerată a fi un organism, constituit de regulă pe baze asociative, cu scopul obținerii
unui anumit profit de către cei care s-au asociat, și in vederea realizării unei activitați
comerciale;ca un contract, cu caracteristici proprii, determinate de specificul scopului pentru care
s-a realizat acordul de vointa.
Este de observat faptul ca legislația romana nu defineste nicăeri, în nici unul din sensuri,
noțiunea de societate comerciala. A fost meritul doctrinei, care a incercat o asemenea definitie,
plecând, de regula, de la dispozițiile Codului civil, care, în art. 1491 definește societatea civila, in
sensul de contract de societate .
De altfel, și în doctrina de specialitate străina (de exemplu, in cea franceza), societatile
comerciale sunt definite pornind de la notiuni apropiate, reglementate insa de Codul civilCele
doua sensuri in care trebuie privita societatea comerciala explica de altfel si natura sa juridica cu
totul specifica, natura ce rezulta din intelegerea conceptelor de societate-contract si
societate-institutie.Astfel, conceptia contractualista, impusa de dezvoltarea teoriei contractelor in
secolul trecut, explica existenta societatilor comerciale pornind de la conditiile de validitate
impuse oricarui contract si de la tehnicile contractualiste ce stabilesc raporturile in cadrul
societatii formate (de exemplu, administrarea societatii are la baza un contract de mandat in baza
caruia isi desfasoara activitatea administratorul).
Dezavantajele absolutizarii unei asemenea teorii rezida din aspectele specifice care
contureaza o societate comerciala, aspecte ce nu pot fi explicate exclusiv prin mecanisme
contractuale (de exemplu, o societate comerciala intra efectiv in circuitul comercial numai dupa
inregistrarea sa in registrul comertului, respectiv in baza unei formalitati administrative, astfel
incat simpla manifestare de vointa a asociatilor nu ar fi suficienta pentru a activa insasi
societatea).
Totodata, o asemenea conceptualizare nu ar putea da nici o explicatie existentei
societatilor de tip unipersonal (societati cu raspundere limitata cu unic asociat, reglementate ca
3
atare de legea romana), deoarece acordul de vointa, fundamental pentru orice contract,
lipseste.Asa se explica de ce s-a incercat definirea societatii comerciale prin prisma
institutionala, pornind de la faptul ca institutia juridica reprezinta un ansamblu de reguli care
organizeaza intr-o maniera imperativa si durabila un grup de persoane avand un scop bine
determinat.
O prima clasificare a societatilor comerciale a fost realizata prin intermediul Legii privind
transformarea fostelor unitati socialiste de stat in societati comerciale si regii autonome nr.
15/1990. Avand in vedere momentul in care a fost adoptata aceasta lege, ea a incercat sa faca o
delimitare a societatilor comerciale, tinand cont de titularul de capital. Astfel, conform Legii nr.
15/1990, societatile comerciale puteau fi:
a) societati cu capital integral de stat;
b)societati cu capital mixt (de stat si privat);
c)societati cu capital integral privat.
In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale cu capital integral de stat (societati care
la momentul adoptarii legii reprezentau majoritatea), acestea nu aveau calitatea de persoane
juridice de drept public. Patrimoniul societatii apartinea societatii (aceasta avand calitatea de
proprietar), statul nefiind decat unic actionar, titular al capitalului societatii . O asemenea solutie,
de altfel, este pe deplin indreptatita, avand in vedere ca insasi legea, in cuprinsul art. 20,
stabileste modul in care, in urma unei evaluari a patrimoniului, acesta va trece in proprietatea
societatii comerciale.
Dupa adoptarea Legii nr. 31/1990, s-a revenit la clasificarea societatilor comerciale dupa
natura lor, in societati de capitaluri si societati de persoane, avand in vedere enumerarea formelor
de societate, in cuprinsul legii. Alaturi de societatile de persoane si cele de capital, ca societate
de granita, care imprumuta atat trasaturi specifice societatilor de persoane cat si de la cele de
capital s-a constituit societatea cu raspundere limitata, societate care, in special in actuala
conjunctura social-economica din Romania, reprezinta forma cel mai des uzitata.In doctrina de
specialitate , s-au propus si alte criterii de clasificare ale societatilor comerciale, respectiv:
1. în functie de raspunderea asociatilor:
-societati in care asociatii au raspundere limitata;
-societati in care asociatii au raspundere nelimitata.
4
2. In functie de structura capitalului social:
-societatile comerciale cu capitalul social impartit in actiuni;
-societatile comerciale cu capitalul social impartit in parti de interese.
3. in functie de titlurile de valoare:
-societati comerciale care emit titluri de valoare;
-societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri.
Este de observat insa ca, in realitate, toate aceste clasificari sunt circumscrise impartirii
societatilor comerciale in societati de persoane si de capital, cu luarea in considerare a
elementelor specifice societatii cu raspundere limitata. Astfel, de exemplu, in ceea ce priveste
raspunderea asociatilor, aceasta este nelimitata in cazul societatilor de persoane si limitata la
aportul la capitalul social, in cazul societatilor de capital. Societatile cu raspundere limitata, dupa
cum le indica si numele, au imprumutat aceasta trasatura de la societatile de capital, asociatii in
cadrul lor, avand o raspundere limitata. La fel, societatile de capital presupun un capital social
impartit pe actiuni, in timp ce societatile de persoane au capitalul social impartit in parti de
interese. In cazul societatilor cu raspundere limitata, capitalul social este impartit in parti sociale,
acestea reprezentand o forma specifica a partilor de interese . Societatile comerciale pot fi
clasificate si avand in vedere modul lor de reglementare. Din acest punct de vedere, exista:
societati comerciale reglementate de Legea generala, (Legea nr. 31/1990 republicata);
societati comerciale reglementate in legi speciale:
societatile bancare, reglementate de O.G. nr. 99/2006
societatile agricole, reglementate de Legea nr. 36/1991;
societatile de asigurari, reglementate prin Legea nr. 32/2000, modificata.
Prin O.U.G. nr. 30/2000, s-a modificat fundamental insasi existenta regiilor autonome, astfel
cum acestea erau reglementate de Legea nr. 15/1990. In aceste conditii, o parte din aceste regii
s-au desfiintat, o alta parte s-au transformat, si in sfarsit, cele considerate a functiona in
domenii esentiale ce privesc interesele statului au continuat sa existe in forma initiala. In ce
priveste cazul regiilor autonome transformate, acestea s-au reorganizat sub forma unor societati
nationale sau companii nationale, care insa s-au constituit si sunt considerate a fi societati
comerciale, potrivit Legii nr. 15/1990.
-societati cu capital variabil, societăți in cadrul cărora capitalul variază in mod constant, fie
prin majorarea acestuia in urma varsamintelor efectuate de asociatii existenti sau cei care doresc
sa dobandeasca o asemenea calitate, fie prin reducerea capitalului in mod periodic, in urma
5
retragerii unor asociati.Astfel de clauze de variabilitate a capitalului sunt interzise in legislatia
franceza, pentru cazul societatilor pe actiuni, altele decat cele de tip cooperatist sau a celor
constituite ca atare, cu specificarea variabilitatii capitalului, incepand cu anul 1981, an in care in
dreptul francez au fost asimilate dispozitiile celei de-a doua directiva europeana din 13
decembrie 1976.
-societati economice mixte, constituite prin asocierea capitalului privat cu o colectivitate
publica.Din 1983, s-au admis astfel de asocieri si la nivel local, constituindu-se societati
economice mixte locale. Astfel de societati pot fi comparate cu societatile cu capital majoritar de
stat, avand in vedere faptul ca ele trebuie constituite in mod obligatoriu sub forma unor societati
pe actiuni, iar capitalul majoritar este detinut de puterea publica. De asemenea, in cadrul
organismelor de decizie votul majoritar apartine tot autoritatii, fie ea locala sau centrala. Scopul
constituirii unor asemenea societati consta in realizarea in comun a exploatarii unor servicii
publice cu caracter comercial sau industrial, sau pentru alte activitati de interes general pentru
societate.Este de observat faptul ca si legislatia romana admite astfel de asocieri, dar numai in
baza unor contracte de asociere in participatiune, asociatia astfel creata, fiind, conform Codului
comercial, lipsita de personalitate juridica. Interventia statului sau a organelor sale in cadrul unor
societati comerciale este posibila, dar numai in situatia in care statul participa in calitate de
simpla persoana juridica, si nu ca autoritate.
-societati nationalizate , in cadrul carora statul detine integral capitalul social.Chiar daca
dupa anul 1986, ca urmare a unor noi reglementari, s-a urmarit un transfer de proprietate de la
stat catre sectorul privat, astfel de societati au continuat sa existe. Pentru a exista insa, ele trebuie
expres si limitativ a fi prevazute de lege.Se poate observa ca, practic, astfel de societati se
aseamana in principiu, cu regiile autonome existente in Romania, in sectoare de activitate de
maxim interes pentru economia nationala, si acestea, conform Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 30/1997, nefiind decat acelea expres si limitativ prevazute de lege.De asemenea,
societatile sunt clasificate in doctrina franceza si dupa obiectul de activitate, respectiv societati
constituite in sectorul imobiliar, in sectorul agricol, in sectorul bancar si de credit, societati
pentru dezvoltarea regionala, constituite ca institutii financiare specializate, de drept privat,
societati anonime si cotate la bursa.
6
CAPITOLUL II CONSTITUIREA SOCIETĂȚII CU RĂSPUNDERE
LIMITATĂ
8
- prestari de servicii;
- tranzactii;
- intermedieri etc.
Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a
activitatii principale si a activitatilor secundare. Obiectul de activitate se stabileste potrivit
clasificarii activitatilor din economia nationala (CAEN), aprobat prin H.G. 656/1997. Obiectul
de activitate trebuie sa fie posibil, sa fie licit si moral.
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata (S.R.L.)
In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. In
cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure
persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit
prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. Daca asociatul unic este administrator, ii revin si
obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. In societatea care se infiinteaza de catre un
asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura
societate cu raspundere limitata si de asemenea, o societate cu raspundere limitata nu poate avea
ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
9
In cazul unui S.R.L. cu asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile prevazute de lege
pentru adunarea generala a asociatilor.
Controlul unei societati cu raspundere limitata (S.R.L.)
Controlul societatii este exercitat de unul sau mai multi cenzori care au fost alesi in
prealabil de adunarea generala a asociatilor. Numirea cenzorilor nu este obligatorie decat daca
numarul asociatilor este mai mare de 15. In lipsa de cenzori numiti, controlul se exercita de
asociatii care nu sunt administratori. Dispozitiile legale cu privire la cenzorii din S.R.L. sunt
aceleasi care se aplica si in cazul cenzorilor din cadrul S.A. - urilor.
Participarea asociatilor la beneficii si la pierderi
Repartizarea beneficiului net se face de catre adunarea generala a actionarilor. Cota
parte din acest beneficiu repartizat a se plati fiecarui asociat constituie dividend. Acestea se
platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul
constitutiv nu se prevede altfel. Este de retinut faptul ca dividendele se platesc numai din
beneficiile reale si pe baza de bilant contabil.
Suportarea de catre asociati a pierderilor inregistrate de societate se face proportional cu
cota de participare la capitalul social, pana la limita aportului social subscris.
Continutul actului constitutiv al unei S.R.L.
Societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure
persoane. in acest caz se intocmeste numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi
incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.
Actul constitutiv al societatii cu raspundere limitata va cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura,
valoarea aportului in natura si modul evaluarii. De asemenea se vor preciza numarul si valoarea
nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru
aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati,
datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna
sau separat;
10
f) daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor
cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
g) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
h) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica - atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru
infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
i) durata societatii;
j) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Societatea cu raspundere limitata este obligata sa verse integral la data constituirii
capitalul social subscris.
Modificarea actului constitutiv al unei S.R.L.
Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a Adunarii Generale ori a
Consiliului de Administratie, respectiv directoratului. Forma autentica a actului modificator
adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;
b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in
comandita simpla;
c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor
depune la Registrul Comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv,
actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat,
cu exceptia situatiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2) din Legea 31/1990
atunci cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de
retragere.
Oficiul Registrului Comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si
o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma
"Monitorul Oficial", spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe
cheltuiala societatii.
Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului
constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla
sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62 Legea 31/1990, impotriva
hotararii Adunarii Asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca
11
au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii. Cand opozitia a fost admisa,
asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila,
daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al
oponentului. In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe
baza ultimului bilant contabil aprobat.
Excluderea si retragerea asociatilor unei S.R.L.
Poate fi exclus din societatea cu raspundere limitata:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente
incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori
contravine dispozitiilor art. 80 si 82 Legea 31/1990;
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de
semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Excluderea se pronunta prin
hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. Ca
urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la
structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. Hotararea irevocabila de excludere se
va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a
IV-a. Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale,
insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor
actului constitutiv. Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana
in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. Daca, in momentul excluderii, sunt
operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea
retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Asociatul in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
12
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim
asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa
numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
In situatia prevazuta in ultimul caz, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si
cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. Drepturile asociatului
retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert
desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal
13
Numirea lichidatorilor in societatea cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii,
daca in contractul de societate nu se prevede altfel. Daca nu se va putea intruni unanimitatea
voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori
administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor. Impotriva sentintei se poate
declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare.
Dupa terminarea lichidarii societatii cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa
intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati. Situatia
financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina
de internet a oficiului registrului comertului. Asociatul nemultumit poate face opozitie, in
conditiile art. 62 din Legea 31/1990, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de
lichidare si a proiectului de repartizare. Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la
lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini.
Dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si
repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati.
14
15