Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Evidenţiază formele de organizare a activităţii comerciale desfăşurată de


comerciantul persoană fizică.
Vechiul Cod comercial reglementa in art.3 o serie de intreprinderi pe care le califica drept fapte de
comert , in reglementarea Codului comercial roman , notiunea de intreprindere desemna o activitate
organizata de o persoana fizica sau juridical pentru realizarea de bunuri si servicii , iar nu un subiect de
drept. Calitatea de subiect de drept o avea intreprinzatorul , cel care organiza pe riscul sau activitatea ,
aceasta putea fi o persoana fizica in cazul -Inteprindere Individuala ;Persoana fizica Autorizata; sau o
societate comerciala in cazul inteprinderii societare .

Legea nr. 26/1990 ne obligă să considerăm comerciant atât persoana fizică, cât şi persoana juridică
ce desfăşoară activitate comercială, adică exercită operaţiuni de producţie de mărfuri, de comerţ, prestari
servicii şi executare de lucrări cu scopul obţinerii de profit, ca activitate organizată şi sistematizată cu
caracter profesional sub formă de întreprindere .

Persoanele fizice sunt obligate prin lege să se înregistreze în registrul comerţului înainte de
începerea activităţii economice, acestea sunt : persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi
întreprinderile familiale.

Persoanele fizice prevazute la art.3 alin. (1) pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza:

a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate

b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale

c) ca membri ai unei intreprinderi familiale. Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si


intreprinderile familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute
de lege.

Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale trebuie sa aiba un sediu
profesional pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege .

2.Enumeră şi explică caracteristicile fondului de comerţ


Fondul de comert a fost definit ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care comerciantul le grupeaza
afectindu-le propriului sau comert .Fondul de comert reprezinta universalitatea drepturilor si obligatiilor
cu valoare patrimoniala rezultata prin divizarea patrimoniului comerciantului si afectata de catre acesta
desfasurarii activitatii sale profesionale , organizata in mod creativ pentru atragerea si dezvoltarea
clientelei , in scopul obtinerii de profit . In doctrina juridica de specialitate si in practica judecatoreasca ,
au fost relevate urmatoarele trasaturi caracteristice ale fondului de comert :

a. fondul de comert constituie un bun unitar, distinct de elementele ce-l compun, universalitatea
de bunuri se transforma , prin actul de creatie intelectuala a titularului, intr-un bun unitary ce
face obiectul unei vanzari sau locatiuni si poate constitui obiectul unei garantii reale , deci el
poate fi vandut, dat in locatiune sau gaj. Cu toate acestea, elementele isi pastreaza
individualitatea si regimul juridic. Este o universalitate de fapt pentru ca reuneste un complex
de bunuri eterogene , iar aceasta reunire este rezultatul exclusiv al vointei titularului .

b. fondul de comert este un bun mobil, supus regimului juridic al bunurilor mobile , deoarece ,
desi cuprinde in componenta sa si bunuri immobile , elementele care precumpanesc sunt
bunuri mobile .Poate fi executat silit , ca un bun unitar , in conditiile Codului de procedura
civila , in ceea ce priveste lucrurile mobile , insa , pentru bunurile imobile cuprinse in fondul
de comert , urmarirea se va face cu respectarea regulilor pentru bunurile imobile .

c. fondul de comert este un bun incorporabil , deoarece in componenta sa precumpanesc


bunurile cu caracter incorporale , care au , in cadrul fondului de comert o vocatie de
statornicie mai pronuntata . Deci, nu ii este aplicabila prescriptia instantanee reglementata de
art. 1909 Cod civil. EI poate face totusi obiectul unui drept de uzufruct si i se aplica teoria
accesiunii mobiliare .Constituie un bun incorporabil , deoarece este rezultatul unei creatii
intelectuale .

3.Identifică elementele incorporale ale fondului de comerţ şi realizează o


scurtă descriere a acestora.

În categoria elementelor incorporale ale fondului de comerţ sunt cuprinse drepturile care privesc: firma,
emblema, clientela şi vadul comercial, brevetele de invenţii, mărcile şi indicaţiile geografice, dreptul de
autor etc. Aceste drepturi, denumite şi drepturi privative, conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le
exploata în folosul său, în condiţiile stabilite de lege.

a)Firma- sau firma comercială este un element de individualizare a comerciantului în câmpul


activităţii comerciale. Ea constă în numele său, după caz, denumirea sub care un comerciant este
înmatriculat în registrul comerţului, îşi exercită comerţul şi sub care semnează. Folosirea unei firme care
ar avea drept consecinţă producerea unei confuzii cu firma folosită legitim de alt comerciant constituie
obiectul infracţiunii de concurenţă neloială şi se sancţionează în condiţiile art. 5 din Legea nr. 11/1991.

In cazul unei societati comerciale ,firma are un continut diferit , in functie de forma juridica a
societatii comerciale :

- firma unei societati in nume colectiv se compune din numele a cel putin unuia dintre asociati,
cu mentiunea ,, societate in nume colectiv”
- firma unei societati in comandita simpla se compune din numele unuia dintre asociatii
comanditati (numele de familie si prenumele acestuia ), cu mentiunea ,,societate in comandita”

- firma unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire
proprie , de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime
,,societate pe actiuni sau S.A.

- firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire proprie , la care se
poate adauga numele unuia sau mai multor asociati , insotita de mentiunea ,,societate cu raspundere
limitata “ sau prescurtat S.R.L.

b)Emblema- este un atribut de identificare în activitatea comercială. Potrivit art.30 alin. 2


din Legea nr. 26/1990, emblema este denumirea care deosebeşte un comerciant de altul de acelaşi gen.
Specificam ca spre deosebire de firmă, care este un element obligatoriu pentru individalizarea
comerciantului, emblema are un caracter facultativ.Asa cum prevede legea , continutul emblemei poate fi,
o denumire sau un semn .

Semnul – poate fi o figura grafica avand ca obiect : un utilaj ,o figura geometrica, un animal etc

Denumirea – poate fi fantezista sau un nume propriu , dar ea nu poate fi o denumire generica .

Protejarea emblemei poate fi protejata prin urmatoarele actiuni:

- actiunea in ,,revendicare”, in cazul uzurparii emblemei de catre alt comerciant ;


- actiunea in concurenta neloiala ;
- actiunea in daune material si morale pentru prejudicial cauzat ;
- actiunea penala in cazul cand fapta savarsita de alt comerciant in legatura cu emblem unui
comerciant intruneste elementele constitutive al vreunei infractiuni .

.c)Clientela şi vadul comercial – apare ca un element indispensabil a fondului de


comert, clientela are un rol important pentru activitatea unui comerciant ea determină, prin număr, calitate
şi frecvenţă, situaţia economică a comerciantului, succesul ori insuccesul acestuia . Este o masa de
personae neorganizata si variabila , dar clientela reprezinta o valoare economica . Clientela este definită
ca totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează în mod obişnuit la acelaşi comerciant, adică la
fondul de comerţ al acestuia, pentru procurarea unor mărfuri şi servicii .

Factorii care influenteaza clientela se grupeaza in doua categorii :


- factori interni care fac parte din fondul de comert ;-obiectivi si –subiectivi
- factori externi care influenteaza clientela si supra valoarea firmei , ex. Elementele legate de
concurenta ,piata detinuta ,posibilitatea obtinerii creditelor .

Vadul comercial se afla intr-o stransa legatura cu clientela pe care o putem define ca o aptitudine a
fondului de comert pentru a atrage publicul . Aceasta potentialitate a fondului de comert este rezultatul
unor factori multipli si anume : -factori interni care se grupeaza in subiectivi si obiectivi ; - factori externi.
Vadul comercial, prin natura sa nu este un element distinct al fondului de comert , ci numai impreuna cu
clientela .

d)Drepturile de proprietate industrială.-fondul de comerţ poate cuprinde şi anumite


drepturi de proprietate industrială.

În doctrină, obiectele dreptului de proprietate industrială se împart în două categorii:

- categoria creaţiilor noi : invenţiile, know-how-ul, desenele şi modelele industriale.


- categoria semnelor noi intră mărcile şi indicaţiile geografice.

Drepturile asupra invenţiei sunt recunoscute şi apărate prin brevetul de invenţie, eliberat de
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Drepturile de proprietate industriala sunt recunoscute si ocrotite in conditiile stabilite de lege .In
scopul asigurarii protectiei prevazute de lege , comerciantii au obligatia sa ceara inscrierea in registrul
comertului a mentiunilor privind brevetele de inventie , marcile si indicatiile geografice .

e)Drepturile de autor-fondul de comerţ poate să cuprindă şi anumite drepturi de autor


rezultate din creaţia ştiinţifică, literară şi artistică.

Titularul fondului de comerţ, în calitate de dobânditor al drepturilor patrimoniale de autor, are


dreptul de reproducere şi difuzare, de reprezentare sau folosire, în alt mod a operei şi, în consecinţă,
dreptul la foloasele patrimoniale corespunzătoare.

f)Regimul creanţelor şi datoriilor- creanţele şi datoriile comerciantului nu fac parte


din fondul de comerţ. Concluzia se bazează pe faptul că fondul de comerţ, deşi cuprinde un ansamblu de
elemente corporale şi incorporale, totuşi, el nu constituie o universalitate juridică, un patrimoniu în sens
juridic. Creantele si datoriile nu sunt cuprinse in fondul de comert , din aceasta cauza ele nu se transmit
dobanditorului in cazul instrainarii fondului de comert . Anumite drepturi si obligatii izvorate din
contractele de munca , contractele de apa , electricitate , gaz , telefonie , internet , se transmit
dobanditorului , doar daca nu au fost reziliate .

S-ar putea să vă placă și