Fondul de comert

Este un bun mobil necorporal si este format din totalitates bunurilor mobile si imobile
corporale si necorporale. In ceea ce priveste distinctia dintre fond de comert si patrimoniu,
este de retinut ca patriomoniul ca universalitate de fapt(universalitate juridica) este
reprezentat de totalitatea drepturilor si obligatiilor. In interiorul patrimoniului pot fi create prin
afectatiune mase patrimoniale de afectatiune. Pe de alta parte, este necesara si corelatia cu
conceptul de universalitate de fapt care este reprezentata de ansamblul bunurilor. Realitatea
ca fondul de comert poate include si creante(in cazul contractelor cu executare succesiva,
contr de furnizare de curent electric) genereaza necesitatea analizei conceptului prin
raportare la cele 2 universalitati. Legea registrului comertului prevede ca pot fi efectuate o
serie de acte juridice cu bunuri din fondul de comert precum donatia, vanzarea, locatiunea,
constituirea de garantii reale imobiliare, insa niciodata firma nu poate fi instrainata separat
de fondul de comert. Sunt elemente ale fondului de comert:

1. firma(numele sau denumirea sub care un profesionist isi exercita activitatea)

2. emblema(este semnul sau denumirea care ii deosebeste pe comerciantii de
acelasi gen
3.marca este un semn care diferentiaza produse, lucrarile si serviciile unui
comerciant de cele ale altui comerciant.
4.clientela consta in totalitatea persoanelor care apeleaza in mod constant la
serviciile comerciantului. Conform legislatiei nationale, aceasta nu face neaparat obiectul
unei reglementari distincte. Ea se poate instraina doar odata cu fondul.
5.vadul comercial reprezinta aptitudinea fondului de comert de a atrage clientela. In
integralitatea lui, vadul nu se poate instraina decat odata cu fondul.
6.drepturile de proprietate industriala care includ creatii noi, brevetate sau
nebrevetate si semne noi(marcile, denumirile de origine, indicatiile de provenienta).

Marca este semnul care diferentiaza produsele, lucrarile sau serviciile diversilor
comercianti. Dreptul asupra marcii sau indicatiei geografice este dobandit si protejat prin
inregistrare la oficiul de stat pentru inventii si marci.
Semnul poate sa fie reprezentat de catre cuvinte, desene, litere, culori, forme ale
produsului sau chiar de catre ambalajul produsului respectiv si va fi protejat daca distinge un
produs de altul si daca este inregistrat in registrul marcilor. Odata inregistrata la OSIM, o
marca este protejata 10 ani si pot fi inregistrate cereri succesive pe aceeasi durata.
Drepturile asupra marcilor se pot transmite prin cesiune sau prin licenta ceea ce inseamna
ca marca poate sa fie instrainata separat de fondul de comert.

Firma este un element necorporal al fondului de comert care poate fi instrainata doar
odată cu acesta si care se înregistrează la registrul comerțului cu rezervare națională sau
europeana. In vederea inregistrarii firmei se va realiza rezervarea la registrul comertului si
nu se permita identitatea de firme, in principiu este necesar sa existe o diferenta de 3 semne
grafice intre denumirile firmelor. Daca comerciantul va opta sa desfasoare activitatea in
calitate de pers fizica, firma se va compune din numele sau scris in intregime sau din
numele si initiala prenumelui sau. In aceea ce priveste asociatiile familiale, acestea trebuie
sa cuprinda numele membrului de familie la initiativa caruia se constituie asociatia urmat de
sintagma Asocitie familiala scrisa in intregime.
Acte juridice privind fondul de comert :

Avand in vedere prevederile art 563 C Civil, rezulta ca pt apararea juridica a fondului de
comert nu se poate folosi actiunea in revendicare. In acest caz, se va putea folosi fie o
actiune fundamentata pe prejudicierea fondului de comert, prin acte de concurenta neloiala,
fie se poate folosi o plangere penala pt savarsirea unor infractiuni, urmare a atingerii fondului
de comert. Conform art 2 din legea nr 11/1991 privind concurenta neloiala activitatile de
concurenta neloiala includ: incalcarea practicilor comerciale, a uzantelor cinstite, a
principiului bunei credinte urmata de producerea unor pagube. Intr o astfel de situatie, orice
persoana interesata se poate adresa tribunalului cu actiune avand ca obiect concurenta
neloiala. Actele juridice care pot fi facute avand ca obiect fondul de comert sunt vanzarea,
locatiunea, aportarea, instituirea de garantii reale imobiliare, uzufructul, donatia,
transmiterea pe cale succesorala si altele(art 103 lit c din Legea 265/2022).
1.Vanzarea fondului de comert trebuie inregistrata in reg comertului. Daca nu se
prevede contrariul, regula este ca vanzarea se considera integrala si ca nu se transmit
creantele si datoriile. Partile pot conveni sa faca o vanzare partiala sau sa faca o vanzare
care sa includa creantele si/sau datoriile, dar conventia trebuie sa fie expresa.

O aplicatie in materia vanzarii fondului de comert a garantiei pt evictiune este acea

obligatie de neconcurenta a cumparatorului. Unele elemente din fondul de comert pot fi
vandute separat(emblema, dr de proprietate industriala-marca, dr de autor) in timp ce alte
bunuri nu pot fi instrainate decat odata cu fondul(firma, clientela, vadul comercial)
Contractul de vanzare asupra fondului de comert este supus regulilor codului civil
privind validitatea, inclusiv cu privire la forma autentica daca fondul de comert include bunuri
imobile precum si regulilor de publicitate imobiliara. Vanzatorului fondului de comert ii este
interzis sa inceapa un nou comerț de același gen in imediata apropiere a cumpărătorului
pentru a preveni astfel o posibilă perturbare a clientelei si a vadului comercial, situație care
ar întruni elementele constitutive ale faptei de concurenta neloiala. Legiuitorul nu identifica
durata obligației de neconcurență.
2. Aportarea: nu avem preț si in schimbul aportarii primești o cota parte
E un act translativ de proprietate. Fondul de comerț poate fi adus integral sau parțial
ca aport la capitalul social al unei societăți, iar operațiunea trebuie înregistrată la Regsitrul
Comerțului. Aportarea fondului de comerț se poate realiza atât cu titlul de proprietate cât si
cu titlu de folosință.
Diferența de esența intre vânzare si aportare consta in aceea ca la vânzare in
schimbul transmiterii dreptului de proprietate se va obține un preț in timp ce la aportare se
obține calitatea de asociat si se mai obțin titluri de participare sau acțiuni.
3. Locatiunea fondului de comerț
La fel ca si in cazul vânzării si in ceea ce privește locatiunea regula e ca se realizează
locatiunea întregului fond de comerț si ca părțile pot prim voința lor expresa sa dea in
locațiune componente ale fondului de comerț.
Locatarul va exploata fondul de comerț sub firma proprie pe care o atașează fondului
închiriat sau poate sa continue sub firma locatorului dacă se menționează calitatea de
succesor in cuprinsul firmei. Va exploata ținând cont de obligațiile specifice derivate din
calitatea de comerciant:
 - sa respecte destinația economică si funcțională a fondului de comerț;
- Sa nu înstrăineze si sa nu gajeze fondul de comerț fără acordul locatorului;
- Sa nu facă concurență prim desfășurarea unui comerț similar in apropriere.
4. Instituirea de garanții reale mobiliare asupra fondului de comerț
Temeiul de drept al constituirii acestor garanții este reprezentat de dispozițiile
articolului 2389 CC care dispune ca se pot ipoteca bunuri care alcătuiesc fonduri de comerț;
in aceasta categorie sunt incluse materiile prime, materialele destinate a fi consumate sau
prelucrate in exploatarea întreprinderii, produsele in curs de fabricate, produse finite,
echipamente, instalație si toate bunurile destinate sa servească exploatării întreprinderii.
Conform art 2480 gajul poate avea ca obiect atât bunuri mobile corporale cat si titluri
negociabile.
Constituirea garanției ipoteca mobiliară nu presupune deposedarea debitorului de
bunurile cu care garantează in timp ce constituirea gajului va determina deposedarea
debitorului de bun si pastrarea de către creditor (art 2481 CC).
Pentru ca un gaj sa aibă ca obiect doar bunuri mobile corporale doar cu privire la
aceste bunuri poate fi institut gaj doar in materia fondului de comerț. In ceea ce privește
opozabilitatea, ipoteca mobiliară trebuie sa respecte formalitățile de publicitate prin
înscrierea avizului de garanție reala la arhiva electronica de garanții reale mobiliare, iar gajul
se realizează fie prin deposedarea debitorului fie prin înscrierea sa in arhiva. Comerciantul
are obligația sa înregistreze la Registrul Comerțului mențiunea cu privire la constituirea
acestei garanții.
5. Uzufructul fondului de comerț
instituita de codul civil 745 uzufructuarul fondului nu poate dispune de bunurile care intra in
componenta acestuia, dacă însă părțile convin, uzufructuarul va dispune de aceste bunuri,
situație in care ii va reveni obligația de înlocui cu bunuri similare si de valoare egala. Deci
este permis uzufructul doar dacă exista convenție expresa si poate fi realizat doar asupra
unor bunuri fungibile si generic determinate.
In ceea ce privește legea aplicabila actului juridic aceasta e legea statului ci care
exista legăturile cele mai strânse iar dacă nu poate fi indentificata o astfel de lege e
competenta legea locului unde actul juridic a fost încheiat. In ceea ce privește legăturile cele
mai strânse se considera ca exista legături cu legea statului in care debitorul prestației
caracteristice sau autorul actului după caz își are reședința obișnuita, fondul de comerț sau
sediul social.
In ceea ce privește fondul de comerț este de reținut ca in doctrina exista multiple teorii
dintre care sunt relevante teoria universalității de fapt si teoria universalității de drept dar si
teoria patrimoniului de afectațiune