1) Reprezintă obiect al raportului juridic de afaceri: c) conduita părților;

2) Sunt bunuri imobile prin natura lor: b) un teren; c) un lac;

3) Sunt izvoare ale Dreptului afacerilor: b) principiile generale ale dreptului;
c) actele normative;
4) Referitor la norma juridică: c) din structura logică poate lipsi sancțiunea; d) respectarea normei
juridice este garantată de către stat;
5) Dreptul de proprietate: b) presupune doar un singur subiect determinat; d) poate fi și
nepatrimonial;
6) Explicați locul Dreptului afacerilor în sistemul de drept românesc.
6) Dreptul afacerilor este o pluridisciplină juridică și nu o veritabilă ramură de drept. Dreptul afacerilor
nu este o ramură de drept veritabilă, adică autonomă – precum dreptul civil – deoarece nu are obiect de
reglementare propriu, metodă proprie și principii proprii, el reprezentând o sumă de norme juridice
preluate din mai multe ramuri de drept, cu scopul reglementării relațiilor de afaceri, fiind o disciplină
juridică.
7) Explicați deosebirile dintre drepturile civile absolute și drepturile civile relative
7) Dreptul subiectiv civil absolut este acel drept care este exercitat de titularul său în mod individual,
fără a mai fi necesară intervenția altei persoane. De exemplu, dreptul de proprietate este un drept
absolut, deoarece titularul său, deci proprietarul unui bun își exercită dreptul fără a apela la alte
persoane. Cei care nu au calitatea de proprietar trebuie să se abțină de la perturbarea proprietarului în
exercitarea dreptului său de proprietate. Alte exemple de drepturi absolute sunt drepturile personal
nepatrimoniale, cum ar fi, de exemplu, dreptul la nume și celelalte drepturi reale în afară de dreptul de
proprietate (ne referim la dezmembrămintele acestuia, respectiv dreptul la uz, uzufruct, abitație,
servitute). Dreptul subiectiv civil relativ este acel drept care, pentru exercitarea sa presupune concursul
a două persoane, respectiv creditorul și debitorul. În virtutea acestui drept, creditorul solicită debitorului
să adopte o anumită conduită, de exemplu, proprietarul are un drept relativ raportat la chiriaș, și anume
dreptul de a-i cere acestuia chiria.
1) Sunt afirmaţii adevărate referitoare la societățile pe acțiuni:
a) nu se poate aduce aport în muncă la constituirea societăţii;
b) capitalul social trebuie să fie în valoare de cel puțin 90000 lei;
c) au personalitate juridică;
d) capitalul social este împărţit în acțiuni;
2) Sunt cazuri de încetare a societăţilor: a) fuziunea; b) divizarea; d) dizolvarea;
3) Societățile de persoane: b) se constituie intuitu personae;
4) Societăţile pe acţiuni în sistem unitar: b) sunt administrate de către Consiliul de administraţie;
5) În materia controlului societăţii: c) este obligatoriu în cadrul S.R.L. în care sunt cel puţin 15
asociaţi; d) în cadrul societăţilor pe acţiuni în sistem dualist este efectuat de auditori;
6) Explicaţi asemănările și deosebirile dintre dezmembrămintele societăților.
Societățile pot desfășura activitățile de afaceri în sedii unice sau pot avea anumite dezmembrăminte
cum ar fi filiale, sucursale, puncte de lucru. Filiala reprezintă un dezmembrământ al societăților, care are
personalitate juridică și se înființează în aceleași condiții ca societatea mamă. Filiala are patrimoniu
propriu, însă societatea fondatoare deține majoritatea capitalului filialei. Sucursala reprezintă un
dezmembrământ al societăților, fără personalitate juridică și patrimoniu propriu, înființată de societate
cu scopul de a desfășura activități de afaceri în acest punct. Agențiile, reprezentanțele și sediile
secundare sunt dezmembrăminte ale societăților, fără personalitate juridică și patrimoniu propriu,
având un regim juridic similar cu sucursala.
7) C.C. în vârstă de 30 de ani, doreste desfasurarea de activitati contabile in calitate de PFA. În vederea
autorizării sale ca PFA acesta a depus la judecătoria din raza teritorială în care locuieşte o solicitare,
obţinând avizul preşedintelui instanţei şi dobândind personalitate juridică. C.C. a constituit patrimoniu
de afectaţiune din următoarele bunuri: o casă pe care a primit-o ca donaţie din partea lui R.D. în vârstă
de 17 ani, autoturismul personal şi suma de 23000 lei. C.C. a stabilit împreună cu partenerii săi de afaceri
că, în caz de insolvenţă aceştia nu pot să urmărească bunurile care sunt declarate ca patrimoniu de
afectaţiune.
PFA are şi calitatea de angajat prin contract individual de muncă în cadrul unei întreprinderi familiale.
Pentru buna desfăşurare a activităţii PFA C.C. a angajat 5 persoane prin contract individual de muncă.
Enumeraţi neregulile din speţa prezentată.
7. - cererea de autorizare se depune la Registrul Comertului, nu la judecătorie;
- PFA nu dobândește personalitate juridică;
- R.D. având 17 ani nu putea să doneze, contractul fiind nul;
- OUG nr. 44/2008 stabilește în termeni imperativi răspunderea PFA, respectiv cu patrimoniul de
afectațiune dacă a fost constituit și în completare cu întreg patrimoniul;
- întreprinderea familială nu poate angaja forța de muncă;
- PFA nu poate angaja decât cel mult 3 salariați.
1) Contractele aleatorii: b) pot fi și cu titlu oneros;
c) se caracterizează prin faptul că părțile nu cunosc întinderea drepturilor și a obligațiilor contractuale;
2) Sunt afirmații corecte referitoare la obiectul contractului: a) este alcătuit din acțiunile și
inacțiunile părților; b) trebuie să fie determinat sau determinabil; d) trebuie să fie posibil;
3) Vânzătorul are, printre altele și următoarele obligații: a) să îl garanteze pe cumpărător împotriva
evicțiunii; c) să predea bunul în condițiile stabilite în contract;
4) Reprezintă condiții de formă ale contractelor:---a)capacitatea---consimtamantul c)obiectul ----
d)cauza e) niciun răspuns corect.
5) În materia leziunii: a) trebuie să existe o disproporție vădită între contraprestațiile părților;
c) este un viciu de consimțământ;
6) Explicați criteriile de clasificare a nulității.
C ea mai importantă clasificare a nulității este în funcție de interesul urmărit, în funcție de acest
criteriu, nulitatea fiind absolută sau relativă. Nulitatea absolută intervine atunci când sunt încălcate
dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. De exemplu, încheierea unui contract de
vânzare a unui teren fără îndeplinirea formalităților cerute de lege cu privire la forma solemnă a
contractului se sancționează cu nulitatea absolută. Este vorba despre ocrotirea unui interes general:
regimul juridic al circulației terenurilor. Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană
interesată, pe cale de acţiune sau de excepţie. Instanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea
absolută. Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile
prevăzute de lege. Nulitatea relativă intervine atunci când contractul a fost încheiat cu încălcarea unei
dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular. De exemplu, contractul încheiat de
către o persoană fără discernământ se sancționează cu nulitatea relativă. Nulitatea relativă poate fi
invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziţia legală încălcată. Nulitatea relativă nu
poate fi invocată din oficiu de instanţa judecătorească. Contractul anulabil este susceptibil de
confirmare. Un alt criteriu de clasificare a nulității este în funcție de întinderea acesteia, nulitatea fiind
totală sau parțială. Nulitatea totală intervine atunci când întregul contract este lovit de nulitate, iar
nulitatea parțială intervine atunci când doar anumite clauze din contract sunt nule. După modul în care
este consacrată în lege, nulitatea poate fi expresă sau virtuală, nulitatea expresă fiind prevăzută în
concret în lege, iar nulitatea virtuală, deși nereglementată de lege, intervine atunci când nu este
respectată o condiție care, din interpretarea textului legal, este esențială pentru validitatea contractului.
7) Explicați condițiile de formă ale contractelor.
Forma ad validitatem reprezintă ansamblul de formalități pe care legea le solicită părților contractante
cu scopul încheierii valabile a contractului. Este vorba despre conștientizarea de către părți a
importanței contractului încheiat și a asumării consecințelor care derivă din încheierea actului respectiv.
Cu titlu de exemplu, contractul de donație este un contract care se încheie în formă scrisă, în fața
notarului, ad validitatem. În cazul în care părțile nu se prezintă în fața notarului pentru a oficializa
donația contractul este lovit de nulitate absolută. La fel este cazul și în situația vânzării de terenuri și a
ipotecii.
Forma ad probationem, presupune întocmirea unor formalități cerute de lege în scopul probării
contractului. Spre deosebire de situația anterioară, când formalitățile erau cerute de legiuitor pentru
însăși încheierea valabilă a contractului, în această situație formalitățile sunt cerute doar în vederea
probării acestuia. Așadar, neîndeplinirea condițiilor cerute de lege ad probationem nu atrage anularea
contractului, consecințele fiind doar pe tărâm probator – contractul nu poate fi probat. Este cazul formei
scrise a contractului individual de muncă, formă cerută de legiuitor ad probationem.
Forma cerută pentru opozabilitatea față de terți, reprezintă ansamblul de formalități care are ca scop
asigurarea contractului ca opozabil față de terți, adică față de cei care nu au participat la încheierea sa.