II.

DIMENSIUNEA PROBLEMEI ALIMENTARE MONDIALE

2.1. DISPONIBILITĂȚILE ENERGETICE ALIMENTARE

NUTRIȚIE. MALNUTRIȚIE ȘI FORMELE ACESTEIA
2.2. CRIZELE ALIMENTARE MONDIALE

2.3. RAPORTUL POPULAȚIE – ALIMENTAȚIE

2.1. Disponibilitățile energetice alimentare
2.1.1. Terminologie și recomandări privind nutriția
Nutriţia
Alimentul (Legea 150/2004, Art.3) http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52134
Alimentaţia
Nutrienţii
Sursa: paradisul verde
Macronutrienți
- carbohidrați
◦ Simpli = zaharuri: monozaharide (glucoza, fructoza), dizaharide (zaharoza, lactoza)
◦ Complecși = polizaharide sau amidonuri (leguminoase, cereale integrale)
- proteine = 20 de tipuri de aminoacizi se combina pentru a forma o proteina
◦ Organismul nu stocheaza proteinele - proteinele trebuie sa provina din dieta.

- lipide
◦ In lipsa grasimilor, organismul nu poate sa functioneze!
◦ Au rolul de a proteja organele vitale si contribuie la mentinerea unei temperaturi corecte a corpului
◦ Vit. A, D, E si K
◦ Saturate vs. Nesaturate
https://www.paradisulverde.com/blog/grasimi-saturate-vs-grasimi-nesaturate-tot-ce-trebuie-sa-stii/
Balanța energetică
Aportul de energie = cheltuielile energetice
Recomandări
Structura
raţiei
alimentare
Sursa: SOFI 2020, Pag.43 fig.16
2.1.2. Malnutriția și formele acesteia

supraalimentația

subalimentația
Supraalimentația
- excesul de greutate;
- obezitate - obezitatea infantilă, sindromul obezității de
hipoventilație, obezitatea abdominală;
- otravirea cu vitamine - hipervitaminoze A, D, E;
- suprasarcina de minerale,
- toxicitatea.
https://ourworldindata.org/grapher/number-of-deaths-by-risk-factor
https://www.iowemed.ro/verifica-ti-sanatatea/calculator-imc
Subalimentația
 Harta foametei

https://docs.wfp.org/api/documents/WFP-0000118395/download/?_ga=2.174684578.1879607809.1600859678-
516221574.1539159063

Sau

https://www.wfp.org/publications/hunger-map-2020
Problemele privind malnutriția
- disponibilități energetice alimentare (calorii pe persoană pe zi)
- consumul de proteine (grame pe persoană pe zi)
- raportul între caloriile și proteinele de origine vegetală și animală.

Recomandări FAO și OMS:

3000 kcal/pers./zi
100 g proteine/pers./zi, din care cel putin 50g de origine vegetală
70g de zahar pe zi pentru barbati si sub 50 g de zahar pe zi pentru femei
Percentage of population that is
Daily grams of protein per person
undernourished

Daily calories per person Daily grams of fat per person

Concluzii
- disparități dintre statele dezvoltate din America de Nord, Europa și Oceania și cele în curs de
dezvoltare și subdezvoltate din America de Sud, Africa și Asia
◦ în țările din prima categorie se consumă, în medie, 3200-3600 de calorii pe zi,
◦ în țările din cea de-a doua categorie se consumă, în medie, 2500-2900 calorii pe zi.

- decalaje mari între statele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare

◦ acolo unde hrana este puțină și insuficientă, ea nu are nici structura echilibrată.
1.4.2. Criza alimentară mondială
criza alimentară inflationista care se manifestă în anii agricoli în care se obțin producții mari,
susținute de fermieri cu ajutorul împrumuturilor bancare, care nu
pot fi onorate deoarece prețurile produselor agricole, în anii agricoli
buni, sunt reduse și, în consecință, veniturile fermierilor sunt reduse
criza alimentară de datorată creșterii prețurilor produselor agroalimentare și reducerii
supraproducție veniturilor consumatorilor care nu mai au acces la hrană suficientă
și echilibrată nutritiv
criză alimentară datorată ca urmare a producțiilor reduse în anii agricoli în care se manifestă
lipsei de pe piață a factori restrictivi de mediu: inundații, înghețuri târzii și timpurii,
produselor agroalimentare secetă etc
Care dintre cele trei forme de manifestare ale crizei alimentare mondiale este specifică țărilor în
curs de dezvoltare?

Care dintre cele trei forme de manifestare ale crizei alimentare mondiale este specifică țărilor
dezvoltate?
 Scurt istoric al crizelor alimentare ale
secolului al XX-lea
1921, foametea din Rusia
În perioada 1932-1933, a avut loc criza alimentară sovietică
În perioada 1942-1943, în China, provincia Henan
În perioada 1959-1961, a avut loc marea criza chinezească
În perioada 1972-1975, au avut loc crize alimentare în Asia şi Africa
În anul 1974, a avut loc criza alimentară din Bangladesh
În perioada 1983-1985, a avut loc criza alimentară din Etiopia

http://ontheworldmap.com/
Criza alimentară mondială din anul 2008
= prețuri mari ale produselor agroalimentare.
Criza alimentară va continua
- criză structurală în economia mondială
75% din resursele globului se află în țările dezvoltate, care cuprind 25% din
populația globului.
15% din populația globului trăiește în America de Nord și Europa.

1 miliard de oameni din TD - 32 de ori mai multe resurse decat cei din TCD.

TD vs. TCD
TCD nu pot sa importe, nu pot să exporte produse agroalimentare
Efectele crizei alimentare
reducerea drastică a rezervelor alimentare mondiale;

creșterea prețurilor produselor alimentare pe piața mondială;

creșterea dependenței țărilor în curs de dezvoltare de exporturile din țările dezvoltate.

Hungry Planet 25: Indonesia, Tunisia, Kenya

1.4.3. Raporturile populație – alimentație
FACTORUL DEMOGRAFIC
7,8 miliarde de oameni
https://www.worldometers.info/world-population/
90% din populația mondială trăiește pe 10% din uscat
 Tabelul 2 – Dinamica populației mondiale, 1961-2018, previziuni pentru 2030 și 2050 (mii
persoane)
Zona 1961 1970 1980 1990 2000 2004 2015 2018 2030* 2050*
geografică
Total 3085785 3687496 4443492 5296249 6122769 6439842 7349472 7631091 8321382 9306131
mondial
Africa 293662 368149 482806 635288 811099 897692 1186178 1275920 1562046 2191597
America 207562 231284 254453 281162 313288 325577 357838 364295 401658 446864
de Nord
America 151779 191462 240854 295577 347433 556553 634386 642215 461497 488072
de Sud si
Centrala
Asia 1704840 2089418 2581949 3132855 3719042 3899107 4393296 4560667 4867740 5142223
Europa 637317 692764 738988 776947 726780 728064 738442 746419 741232 719258
Oceania 16104 19502 22970 26967 31130 32849 39331 41570 47095 55235

* previziuni, Sursa: FAOSTAT

6000000
-Asia 60% din populația
globului, 5000000

- China 19,5%, 4000000

- India 17,8%. 3000000

2000000

1000000

0
1961 1970 1980 1990 2000 2013 2030 2050

Africa America de Nord America de Sud Asia Europa Oceania

World
Population
Density
Scenariu
2050 - peste 9 miliarde de locuitori.
Totuși, această creștere nu va avea loc:
calamitățile naturale,
bolile lumii moderne,
planificarea familială etc.
2 tendințe
- țări cu natalitate scăzută, dimanica populației în jur de 100%
- țări cu explozii demografice – China, India, țările din Africa
https://www.worldometers.info/world-population/

Măsurile de limitare a creșterii populației:

Rata natalității - 5 copii la o femeie, în anii ’50, la 2,6, în 2010

Aprox. 70 de țări = sub 2 copii la o femeie: Canada, Australia, Japonia și multe tări europene, dar și state
precum Singapore, Coreea de Sud, Rusia și Uruguay.

În țările din Africa, dar și în țări precum Afganistan, Yemen, Arabia Saudită, Pakistan, Guatemala, Bolivia,
numărul mediu de nașteri pentru o femeie este între 4 și 8.
 Raporturile populație – alimentație
PRODUCȚIA DE ALIMENTE PE LOCUITOR
Ritmul de creștere al populației în 2016 față de 2006 a fost de 112% < 124% creșterea valorii producției alimentare

Tabelul 3 – Indicii producției alimentare pe locuitor, 2016/2006, 2006=100 (1000 I$, %)

Zona geografică Valoarea Valoarea Indicele valorii
producției producției producției agricole
agricole în agricole în 2016/2006
2006 2016
Total mondial 2111230777 2629667131 124
Africa 181385305 225517069 124
America de Nord 249931969 293003520 117
America de Sud 208741624 266586894 127
Asia 1028185321 1342778809 130
Europa 349492757 392594600 112
Oceania 39183276 41941739 107
Sursa: FAOSTAT
Tabelul nr.1.4 – Producțiile principalelor produse agricole și alimentare, în anul 2013, pe
locuitor (kg/persoană)
Zona geografică Cereale Fructe Legume Lapte Carne
Total mondial 362,85 89,46 152,54 101,97 41,69
Africa 143,52 78,19 61,98 33,28 14,34
America de Nord 1227,30 78,91 104,43 275,48 132,45
America de Sud 395,56 201,67 61,84 163,67 94,22
Asia 301,28 76,73 194,88 62,49 28,97
Europa 628,71 96,56 134,42 290,69 77,67
Oceania 1071,72 169,03 83,04 707,04 153,91
Sursa: FAOSTAT
Concluzii
Foametea se datorează nu numai factorul demografic în creștere, ci și marilor inegalități care
limitează accesul popoarelor sărace la tehnică și tehnologie și la excedentele alimentare ale
statelor bogate.

Rezolvarea ecuației populație-alimentație - sprijinul sistematic al comunității internaționale, în

special prin investiții și transfer tehnologic.

Dacă se ia în considerare nivelul redus al producției de alimente pe locuitor în Africa și Asia,

problema alimentară devine acută în țările în curs de dezvoltare.