UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU”

FACULTATEA DE DREPT
DISCIPLINA: Drept Comercial II
Data examen: 10.09.2020
STANCIU ALEXANDRU IOAN

Anul III – ID, grupa 6

LUCRARE SCRISĂ

1. Enumerați și explicați, de scurt, 3 diferențe dintre intre contractul de

comision și cel de agenție.
(1 punct)

Activitatea de intermediere, în cazul contractului de comision, are un caracter ocazional, pe

când, în cazul contractului de agenție, activitatea de intermediere are un caracter profesional,
de durată. Această diferență reiese din articolul 2072 din Noul Cod Civil care prevede că
agentul este împuternicit în mod statornic fie să negocieze, fie să negocieze și să încheie
contracte în numele și pe seama comitentului.

În cazul contractului de comision, acesta încetează la 3 ani de la încheierea lui, dacă parțile nu
au convenit altfel fiind un contract cu durată determinată (art 2015 din Noul Cod Civil), pe
când, în cazul contractului de agenție, dacă acesta continuă să fie executat de părți după
expirarea termenului, se consideră prelungit pe durată nedeterminată.(art. 2088 din Noul Cod
Civil)

În cazul contractului de comision activitatea se desfășoară în interesul predominant al

mandantului, pe când, în cazul contractului de agenție, activitatea de intermediere se
caracterizează prin interesul comun al agentului și comitentului în realizarea activității de
intermediere.
2. Enumerați și explicați, de scurt, efectele contractului de leasing financiar.
(2 puncte)

În cazul contractului de leasing beneficiile dreptuluui de proprietate asupra bunui care face
obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing
produce efecte.
La momentul expriării contractului de leasing dreptul de proprietate este trasnferat către
utilizator
Utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea
reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de
funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de
funcţionare maximă, exprimată în procente.

3. Enumerați și explicați, de scurt, efectele girului cambiei.

(1 punct)
Efectele girului cambiei sunt: efectul translativ de drepturi, efectul de garanție și efectul de
legitimare.
Prin efectul translativ de drepturi înțelegem: dreptul la suma de bani menţionată în cambie;
dreptul de a prezenta cambia la acceptare şi, la scadenţă, de a o prezenta la plată etc.
Efectul de garanție reglementat de art. 17 din lege care dispune că, dacă nu s-a stipulat altfel,
girantul răspunde de acceptarea şi de plata cambiei. Rezultă că girantul devine un veritabil
obligat cambial, calitate în care, în caz de refuz de acceptare sau de plată din partea trasului,
va fi obligat să facă plata către giratarii ulteriori. 
Ca urmare a transmiterii cambiei prin gir, giratarul este legitimat în calitate de creditor al
sumei menţionate în titlu, prin urmare, giratarul este abilitat să exercite drepturile prevăzute în
cambie.

4. Directorul general al unei societăți pe acțiuni dorește să afle care sunt

condițiile generale ale deschiderii procedurii de insolvență de către debitor.
Enumerați și explicați, de scurt, numai aceste condiții.
(3 puncte)
Debitorul care constată că este în stare de insolvență este obligat să ceară tribunalului să fie
supus procedurii de insolvență generală sau simplificată. Procedura insolvenței este deschisă
printr-o cerere adresată de către debitor tribunalului competent.
Cererea trebuie făcută în 30 de zile de la apariția stării de insolvență.
Conform legii 84/2014 debitorul va putea cere deschiderea procedurii insolvenței doar în
cazul în care datoriile sale certe, lichide și exigibile de peste 60 de zile depășesc valoarea-prag
de 40.000 lei, chiar dacă acesta cere deschiderea procedurii pentru motivul apariției stării de
insolvență iminentă.
 Cererea de deschidere a procedurii insolvenței se va formula la tribunalul sau tribunalul
specializat în a cărui circumscripție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6
luni anterior sesizării instanței.(legea 84/2014)
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței va fi formulată de către persoanele care
au calitatea de reprezentanți, conform actului constituiv, al statutului sau conform legii. Pentru
formularea unei cereri de deschidere a procedurii generale a insolvenței sau procedurii de
faliment simplificat este necesară o hotărâre a adunării generale a asociaților sau a
acționarilor.
Conform prevederilor art. 69 al Legii nr. 85/2014 debitorii persoane juridice, care în ultimii 5
ani precedenți hotărârii de deschidere a procedurii au mai fost supuși unei proceduri de
reorganizare judiciară, nu mai pot fi supuși unei noi proceduri de reorganizare, în cazul
acestora putând fi deschisă doar procedura simplificată.
În cazul în care creditorii debitorului vor formula în termenul de 10 zile opoziție la
deschiderea procedurii insolvenței, judecătorul sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la
care vor fi citați administratorul judiciat/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se
opun deschiderii procedurii.
Cererea debitorului privind aplicarea procedurii trebuie însoţită de anumite acte: situaţia
financiară anuală şi copii de pe registrele contabile curente; lista tuturor bunurilor debitorului;
lista creditorilor cu precizarea creanţelor acestora; declaraţia prin care debitorul îşi arată
intenţia privind opţiunea asupra procedurii aplicabile. Debitorul trebuie să arate opţiunea între
aplicarea procedurii generale şi procedura simplificată. Absenţa unei atare declaraţii prezumă
debitorul în stare de insolvenţă şi judecătorul-sindic va pronunţa o hotărâre de intrare în
procedura simplificată.
5. Societatea Ionuț S.R.L. cumpără o marfă de la producător. Marfa fiind
fragilă se descarcă din tir în timp de 4 zile. La finalul descărcării se
constată că din ultima cutie toată marfa are un defect de fabricație.
Societatea cheamă în judecată pe producător, invocă viciul ascuns al
mărfurilor și cere înlocuirea acestuia.
Producătorul se apără, afirmând că termenul legal de invocare al viciilor
ascunse, care se aplică între profesioniști, este expirat.

Ce articol de lege se aplică?

Ce va hotărî instanța de judecată?
(2 puncte)

În speță, intrăm sub incidența articolului 1709 din Noul Cod Civil.

Conform prevederilor articolului 1709 din Noul Cod Civil al 1 și 2, cumpărătorul este obligat
să denunțe viciile ascunse într-un termen de 2 zile de la descoperirea lor. Cumpărătorul a
observat viciul după ce a fost descărcată marfa.

Întrucât marfa a fost fragilă și a durat 4 zile pentru descărcare și luând în calcul faptul că
marfa viciată a fost ascunsă în ultima cutie, ne putem duce cu gândul că vânzătorul chiar a
încercat să tăinuiască viciul, astfel încât ne putem afla sub influența alineatului 4 al aceluiași
articol care prevede faptul că ”vânzătorul care a tăinuit viciul nu poate invoca prevederile
prezentului articol.”

Instanța va hotărâ înlocuirea mărfii viciate conform articolului 1709 al 1 și 4.

DECLAR CĂ AM ÎNTOCMIT PERSONAL PREZENTA LUCRARE