MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE”

Facultatea de drept

Catedra drept privat

Îndrumar: „Rezoluțiunea contractelor”

Autor: Conducător științific:

Verejan Vera Trofimov Igor

Chișinău 2019
Ce este rezoluțiunea contractului?

Rezoluțiunea reprezintă unul dintre efectele ce pot surveni pentru neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare a unui contract. În vederea stabilirii unei situații mai clare, legiuitorul a stabilit
expres prin prevederile art. 915 al Codului civil, cazurile concrete de survenire a rezoluțiunii pentru
neexecutarea cauzelor contractuale. Astfel, rezoluțiunea pentru neexecutare are loc cînd se
întemeiază pe dispozițiile art. 916, 917, 918 sau 919, precum și cînd se întemeiază pe un alt caz de
neexecutare a obligației contractuale pentru care legea sau contractul acordă creditorului dreptul la
rezoluțiune. Adică, rezoluțiunea poate fi aplicată pentru neexecutare esențială, după acordarea
termenului suplimentar pentru executare, pentru neexecutare anticipată și pentru lipsa asigurărilor
adecvate ale executării. În toate aceste cazuri creditorul este îndreptățit în înaintarea rezoluțiunii,
însă acest fapt nu face ca doar creditorul să poată înainta rezoluțiunea, deoarece dacă prestația
asumată devine, din cauza unei schimbări excepționale a circumstanțelor, atît de oneroasă, încît ar fi
vădit inechitabil de a o menține în sarcina debitorului, instanța de judecată poate să dispună, la
cererea debitorului, luînd în considerare toate împrejurările cazului, rezoluțiunea contractului dacă
acea schimbare a circumstanțelor îl privează pe în debitorul consumator mod substanțial de ceea ce
se aștepta de la contract.

Care sunt efectele rezoluțiunii contractului?

Rezoluțiunea contractului constă în desfiinţarea retroactivă, cu repunerea părţilor în situaţia

existentă anterior încheierii lui. Prin efectul rezoluțiunii se sting obligațiile nestinse rezultate din
contract sau partea relevantă a acestor obligații. Cu toate acestea, rezoluțiunea nu afectează
stipulațiile contractului privitoare la soluționarea litigiilor sau alte clauze care sînt destinate aplicării
chiar și după rezoluțiune. Creditorul care declară rezoluțiunea păstrează dreptul la despăgubirile sau
penalitățile acumulate la data rezoluțiunii și, suplimentar, are aceleași drepturi la despăgubiri sau
penalități pe care le-ar fi avut dacă obligațiile stinse prin efectul rezoluțiunii ar fi fost neexecutate.
În privința acestor obligații stinse nu se va considera că creditorul a cauzat sau a contribuit la
prejudiciu doar pe motiv că a exercitat dreptul la rezoluțiune.

Pentru survenirea rezoluțiunii contractului este nevoie ca aceasta să fie expres prevăzută în
lege?

Nu, nu este în mod obligatoriu ca sancțiunea rezoluțiunii să fie aplicată doar în cazurile în
care aceasta este prevăzută de lege, părțile în mod particular, prin contract, pot stabili situațiile
concrete în care una dintre părți va fi îndreptățită să înainteze rezoluțiunea.
Rezoluțiunea este o sancțiune ce are efecte asupra tuturor clauzelor contractuale?

Potrivit art. 920 al Codului civil, legiuitorul menționează atât despre rezoluțiunea totală a
contractului, în cazul în care obligațiile debitorului rezultate din contract nu sînt divizibile,
creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului doar în întregime, la fel, creditorul are dreptul la
rezoluțiunea contractului în întregime doar dacă creditorul nu are în mod rezonabil interes să
accepte executarea celorlalte tranșe sau dacă temeiul de rezoluțiune se referă la raportul contractual
în întregime. Pe lângă aceasta, legiuitorul mai stipulează și existența rezoluțiunii parțiale, în cazul în
care obligațiile debitorului rezultate din contract trebuie executate în tranșe separate sau sînt
divizibile în alt mod, atunci: dacă există un temei de rezoluțiune pentru neexecutare în privința unei
tranșe căreia îi poate fi atribuită o contraprestație, creditorul are dreptul la rezoluțiunea contractului
în privința acelei tranșe.

Este nevoie de o hotărâre judecătorească pentru a fi declarată rezoluțiunea contractului?

Nu, nu în toate cazurile avem nevoie de o hotărâre judecătorească în acest sens, deoarece
părțile în mod particular pot decide când doresc să rezoluționeze contractul. Exemplu ar putea servi
situația în care cumpărătorul intrând în librărie intenționa să achiziționeze o carte, a selectat una de
pe rafturile librăriei, a mers la casă și a achitat-o, însă răsfoind-o a depistat că o pagină este
deteriorată. În astfel de circumstanțe cumpărătorul este îndreptățit să solicite rambursarea prețului
pe care l-a achitat, returnând în așa mod cartea. După cum vedem, părțile revin retroactiv la pozițiile
inițiale pe care le-au avut, deși urmărind pașii care au fost întreprinși de către părți urma să fie
încheiat un contract de vânzare-cumpărare valabil, ci doar faptul că vânzătorul nu a respectat norma
privind transmiterea unui bun neviciat către cumpărator.
Mai mult ca atât, Codul civil al RM prevede că în cazul în care dreptul la rezoluțiune este
stipulat în contract cu condiția de a se efectua o anumită prestație (clauză de dezicere), declarația de
rezoluțiune nu produce efecte dacă prestația nu a fost efectuată pînă la notificarea declarației de
rezoluțiune sau concomitent cu ea, iar cealaltă parte, din acest motiv, a respins neîntîrziat declarația.
Cu toate acestea, declarația produce efecte dacă, după respingerea ei, prestația este efectuată
neîntîrziat. Contractul prin care părțile provoacă rezoluțiunea (contract de rezoluțiune) trebuie să fie
încheiat în forma cerută de lege pentru contractul supus rezoluțiunii
Care este diferența dintre revocarea și rezoluțiunea contractului?

În principiu efectul revocării contractului este rezoluțiunea, așa cum prevede legiuitorul la art.
1056 al Codului civil, însă între aceste două instituții totuși sunt și diferențe, așa ca:

1. rezoluțiunea survine doar în cazurile când legea prevede sau părțile au convenit între ele,
pe când pentru revocarea contractului partea ce o înaintează nu este obligată să aducă
careva motive.
2. rezoluțiunea este aplicabilă tuturor contractelor pe când revocarea este instituția des
aplicabilă în raporturile dintre profesionist și consumator.

Contractul de asistență va fi supus revocării sau rezoluțiunii?

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) al Codului civil stabilim că contractul de asistență va fi
supus rezoluțiunii fără motive, doar că în cazul rezoluțiunii fără motive trebuie ținut cont de
prevederile art. 1085 al Codului civil, care stabilește că: dacă, în cazul unui contract care se execută
prin prestații continue sau periodice, condițiile contractului nu prevăd momentul cînd va înceta sau
prevăd că el este pe termen nedeterminat, oricare parte are dreptul la rezoluțiune prin preaviz cu
termen rezonabil. Se prezumă rezonabilă durata intervalului dintre prestații sau, dacă este mai lung,
dintre contraprestații.

Va fi rezoluționat contractul în cazul în care actul juridic a fost încheiat de doi prefesioniști cu
mai mulți consumatori, însă rezoluțiunea contractului o dorește doar un singur profesionist
sau, după caz, de un singur consumator?

Dacă într-un contract de o parte sau, după caz, de cealaltă parte există mai multe persoane,
dreptul la rezoluțiune poate fi exercitat doar de către toate persoanele de o parte sau, după caz, doar
față de toate persoanele de cealaltă parte. Dacă dreptul la rezoluțiune se stinge pentru una dintre
persoanele îndreptățite dintr-o parte, el se stinge și pentru celelalte persoane îndreptățite din acea
parte.

Ar putea fi invocată rezoluțiunea contractului fără nici un motiv?

Da, chiar legiuitorul în prevederile codului civil specifică că una sau ambele părți își pot
rezerva în mod expres prin contract dreptul la rezoluțiune pentru neexecutarea obligațiilor, pentru
alte motive sau fără motiv. Dacă, în cazul unui contract care se execută prin prestații continue sau
periodice, condițiile contractului nu prevăd momentul cînd va înceta sau prevăd că el este pe termen
nedeterminat, oricare parte are dreptul la rezoluțiune prin preaviz cu termen rezonabil. Se prezumă
rezonabilă durata intervalului dintre prestații sau, dacă este mai lung, dintre contraprestații.