Universitatea din Oradea Facultatea de Drept Specializarea Drept

Clauza compromisorie

Student: Sibinescu Vlad Anul IV Grupa 6

Oradea Iunie 2013

Clauza compromisorie este acordul prin care prile supun soluionrii unui arbitraj litigiul ce ar putea interveni ntre ele n legtur cu un contract. Clauza compromisorie este un acord anterior oricrui contencios ntre prile contractante; aadar litigiul trebuie s, fie viitor i eve ntul. Prin aceast clauz compromisorie se deosebete de compromis, care privete litigii deja existente ntre pri. Clauza compromisorie se nscrie ca o stipulaie n cuprinsul unui contact comercial. Este posibil ns ca prile s o adauge contractului respectiv chiar ulteror perfectrii lui, ele avnd libertatea s-l completeze cu orice clauze doresc. Adugarea sa ulterioar trebuie fcut ns pn la ivirea litigiului, d eoarece dup acest moment orice clauz ar interveni cu privire la aceasta ar constitui un compromis n msura n care ar ndeplini condiiile compromisului, adic nscrisul constatator al conveniei respective ar conine, i expunerea litigiului (obiect al arbitrrii), precum i indicarea numelui arbitrilor. Atunci cnd din clauza compromisorie lipsete precizarea referitoare la desemnarea arbitrilor, actului respectiv nu i se va poate recunoate nici valoarea de compromis i nici valoarea de clauz compromisorie. Indiferent dac clauza compromisorie este inserat n contractul principal ca o stipulaie distinct acestuia sau este constatat printr-un nscris separat ntocmit concomitent cu contractul sau la o dat ulterioar, dar naintea ivirii litigiului ntre pri ea trebuie s nu lase nici o urm de ndoial cu privire la voina partenerilor contractuali de a supune eventuale litigii ce ar putea s apar ntre ele n legtur cu executarea obligaiilor asumate prin contractul principal unui anumit arbitraj. Strnsa legtur dintre contractul principal i clauza compromisorie confer acesteia din urm caracter accesoriu fa de acel contract. Clauza compromisorie este ntotdeauna legat de existena contractului principal n care rezid de altfel raiunea ei de a fi.

Ea exist pentru c exist contractul principal i se realizeaz ca o consecin a existenei acestuia din urm. Durata n timp a acestei clauze coincide cu durata n timp a contractului, iar atunci cnd textul ei vizeaz i consecinele desfiinri contractului, aciunea sa n timp se prelungete pn la lichidarea acelor consecine. Pe de alt parte, cedarea contractului implic i cedarea cauzei compromisorii, ,n acelai mod i cu respectarea acelorai condiii de form; excepie fac doar cazurile n care clauza compromisorie se analizeaz ca fiind un contract intuitu personae. Aceast clauz nu este totui un veritabil contract accesoriu, pentru c pstreaz o semnificativ autonomie fa de contractul principal. Premisa acestei autonomii se regsete n nsui obiectul clauzei, concretiznd n crearea condiiilor necesare pentru ca eventualele litigii referitoare la contractul principal s fie supuse unei jurisdicii i unei proceduri deosebite. Autonomia clauzei compromisorii este suficient de concludent pentru a da o relativ independen acestei clauze fa de contractul de care se leag. Autonomia clauzei compromisorii implic mai multe consecine. Astfel motivele de nulitate ale actului principal nu se rsfrng asupra clauzei compromisorii. Prin excepie, unele motive de nulitate sunt comune ambelor operaiunii, cum ar fi cele ale viciilor de consimmnt sau ale lipsei de capacitate. Nulitatea contractului principal nu i mpiedic pe arbitri s decid asupra propriilor lor competene. Tot astfel, rezoluiunea sau rezilierea contractului nu afecteaz clauza compromisorie. Valabilitatea clauzei compromisorii nu este influenat nici de intervenia ordinii publice, care ar nltura unele stipulaii ale contractului principal. Legea care guverneaz convenia de arbitraj poate fi distins de legea aplicabil contractului principal. Pe planul raporturilor litigioase dintre pri, procedura arbitrar i fondul cauzei vor fi supuse unor legi diferite.

n literatura de specialitate s-a artat c n mod obinuit clauza compromisorie este un act preparator. Prile care au ncheiat clauza compromisorie nu se pot adresa arbitrajului, n mod direct, numai n temeiul acesteia, ci ele trebuie s ncheie, n acest scop, un nou acord, adic un compromis. Prin clauz compromisorie, care intervine mai nainte de orice litigiu, prile i asum obligaia de a nchei un compromis n momentul n car e s-ar nate un atare litigiu. Clauza compromisorie reprezint forma obinuit a conveniei de arbitraj. ntruct produce efectele unei convenii de arbitraj, eficacitatea clauzei compromisorii nu este condiionat de ncheierea unui compromis. Exemple de clauze compromisorii: 1. ,,Toate litigiile care ar putea surveni din contractul de fata vor fi solutionate prin arbitraj. Insa ar trebui ca intrega procedura de arbitraj sa fie precizata in compromis, dupa declansarea litigiului. 2. ,,Orice litigiu, controversa s-au reclamatie nascuta din prezentul contract s-au care se raporteaza la prezentul contract ori la o contraventie la prezentul contract, la rezolutionea sau la nulitatea acestuia, va fi solutionata pe calea arbitrajului, in comformitate cu Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru dreptul comercial international, actualmente in vigoare. Partilor le este recomandata adaugarea unor mentiuni: autoritatea de nominare (numele persoanei sau al institutiei); numarul arbitrilor (unul sau trei); locul arbitrajului; limba sau limbile care vor fi folosite in procedura arbitrala. Utilitatea clauzei compromisorii conform reglementarilor NCPC Derogarea in varianta incheierii clauzei compromisorii, de la competenta instantelor statale prezinta o serie de caracteristici. In primul rand, litigiul (litigiile) nu a (au) intervenit intre parti.

In al doilea rand, este obligatoriu ca viitorul litigiu/ viitoarele litigii sa se nasca din contractul in care este stipulata respectiva clauza sau sa fie in legatura cu acest contract. Caracterul accesoriu al clauzei compromisorii (negotio) inscrisa in contractul principal, nu a constituit un impediment al reconsacrarii principiului independentei validitatii acesteia fata de validitatea contractului principal. Una din consecintele acestei reconsacrari poate consta in faptul ca litigiul implicand validitatea/ nevaliditatea contractului principal, poate fi solutionat pe calea arbitrajului in temeiul clauzei compromisorii valide si operante. Sintagma litigiile ce se vor naste din contractul in care este stipulata sau in legatura cu acesta are o acceptiune generala si generoasa. Legiuitorul roman a simtit nevoia efectuarii clarificarii din continutul art. 550 alin. (3) NCPC. Respectarea regulii salvgardarii clauzei compromisorii a determinat interpretarea legala potrivit careia clauza compromisorie se aplica tuturor neintelegerilor care implica raspunderea contractuala (se aplica tuturor neintelegerilor care deriva din contractul sau din raportul juridic la care se refera). Este relativ des intalnita problema competentei arbitrajului de a solutiona litigii implicand principiile raspunderii delictuale, dar decurgand din contracte continand o clauza compromisorie expresa/ implicita, dar neechivoca. Practica arbitrala romana a interpretat favorabil eficacitatea clauzei compromisorii cu privire la solutionarea litigiilor implicand raspunderea decurgand din faptul juridic licit/ ilicit, sub rezerva indeplinirii urmatoarei conditii: sa existe o legatura intre respectivul fapt juridic licit/ ilicit si contractul intervenit intre parti. Art. 550 alin. (3) NCPC preia in materia arbitrajului intern, conceptia stabilita de art. 2 pct. 1 din Conventia de la New York (1958). Cu privire la continutul clauzei compromisorii, art. 3431 alin. (1) C.proc.civ. din 1865 nu efectua distinctia intre optiunea partilor pentru arbitrajul

institutional si optiunea partilor pentru arbitrajul ad hoc. Indiferent de optiunea partilor, textul legal recomanda partilor sa stipuleze in continutul clauzei compromisorii mentiuni referitoare la numele arbitrilor/ modalitatea de numire a acestora. Daca partile conveneau solutionarea litigiului pe calea arbitrajului si fara a indica numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora, optau pentru arbitrajul institutional, clauza compromisorie era valida. Lipsa indicarii numelui arbitrilor sau modalitatii de numire a lor a fost complinita in jurisprudenta arbitrala romana, de indicarea institutiei permanente de arbitraj careia i s-a incredintat solutionarea litigiului. O data cu intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, tipul optiunii partilor pentru arbitrajul institutional sau pentru arbitrajul ad hoc, are consecinte asupra continutului clauzei compromisorii. In ipoteza arbitrajului ad hoc, partile trebuie sa prevada, sub sanctiunea nulitatii, modalitatea de numire a arbitrilor. Sa fie vorba despre nulitatea absoluta totala a clauzei compromisorii? Un raspuns afirmativ se intrevede. Legiuitorul roman nesocoteste natura voluntara a arbitrajului privat. In temeiul acestei naturi, partile pot sa prevada/ pot sa nu prevada modalitatea de numire a arbitrilor. Legiuitorul obliga partile desi suntem in aria arbitrajului privat voluntar, sa arate, sub sanctiunea nulitatii, modalitatea de numire a arbitrilor. Cel putin in ipoteza neivirii litigiului, solutia legislativa este excesiva. In ipoteza arbitrajului institutional, partile nu trebuie sa prevada nimic este suficienta referirea la institutia sau regulile de procedura ale institutiei care organizeaza arbitrajul. Si daca partile stabilesc in temeiul naturii voluntare a arbitrajului privat, modalitatea de numire a arbitrilor? Aceasta stabilire este eficace, dupa cum urmeaza: respectiva modalitatea coincide cu modalitatea de numire a arbitrilor,

astfel cum este stabilita de Regulile de procedura arbitrala emise de arbitrajul institutional. Este ineficace potrivit art. 619 alin. (2) NCPC, daca aceste din urma Reguli stabilesc alta modalitate de numire a arbitrilor.

Model orientativ clauza compromisorie recomandata de Comisia de Arbitraj pentru a fi inclusa n contractele comerciale

"Orice litigiu decurgnd din sau n legatura cu acest contract, inclusiv referitor la ncheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Comisiei de Arbitraj in domeniul asigurarilor si reasigurarilor de pe langa Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romnia n conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale acestei Curti. Hotarrea arbitrala este definitiva si obligatorie."

Partile mai pot adauga, la optiunea lor, urmatoarele mentiuni:

1 "Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic numit prin acordul partilor sau n lipsa acestui acord, de presedintele Comisiei de Arbitraj in domeniul asigurarilor si reasigurarilor de pe langa Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romnia".

sau

"Tribunalul arbitral va fi compus din doi arbitri, cte unul numit de fiecare parte, fara a necesita acordul celeilalte parti".

(n cazul cnd nu se includ aceste mentiuni, Tribunalul arbitral va fi compus, conform Regulilor de procedura arbitrala din 3 membri: cte unul numit de fiecare dintre parti si un supraarbitru ales de cei doi arbitri).

2 "Tribunalul arbitral va judeca litigiul n drept cu aplicarea legii romne".

sau

"Tribunalul arbitral va judeca litigiul n echitate".

3 "Locul arbitrajului este la ...................... ".

4 "Tribunalul arbitral va pronunta hotarrea n termen de ...... luni (n situatia n care partile convin sa stabileasca un termen mai mare sau mai mic de 5 luni, prevazut de Regulile de procedura arbitrala ale Comisiei de Arbitraj in domeniul asigurarilor si reasigurarilor de pe langa Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romnia)".