Sunteți pe pagina 1din 19

1.

Arbitrajul consideratii generale


Arbitrajul este institutia in baza si in cadrul careia partile imputernicesc, in limitele
permise de lege, una sau mai multe persoane private ca, in circumstantele date, sa transeze un
diferend juridic care le opun, sustragand acel litigiu din competenta instantelor judecatoresti.1
Astfel, persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa
solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc
drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie. Conceptul de arbitraj este folosit cel
mai adesea in doua acceptiuni foarte precise, respectiv pentru a desemna organul insarcinat cu
solutionarea unui litigiu pe cale amiabila si spre a determina chiar existenta unei proceduri
speciale de solutionare a litigiilor de drept privat.2
Avand caracter alternativ la jurisdictia de stat, partile vor putea decide daca apeleaza la
instantele de drept comun sau la arbitraj. Datorita faptului ca este o jurisdictie cu caracter privat,
in administrarea ei, partile litigante si tribunalul arbitral competent pot stabili reguli de procedura
derogatorii de la dreptul comun, cu conditia ca regulile respective sa nu fie contrare ordinii
publice si dispozitiilor imperative ale legii.
Arbitrajul privat poate imbraca diferite forme. O distinctie ce este util a fi facuta este intre
arbitrajul ad-hoc si arbitrajul institutional. Arbitrajul ad-hoc sau ocazional este organizat pentru
solutionarea unui litigiu determinat, functia arbitrilor incetand o data cu pronuntarea hotararii sau
cu expirarea termenului de arbitraj. Arbitrajul institutional este organizat pentru exercitarea
atributiilor in mod neintrerupt, astfel ca existenta sa nu depinde de durata unui anumit litigiu. O
astfel de forma de arbitraj se organizeaza de institutii permanente, cum sunt camerele de comert,
diferite asociatii profesionale sau institutii specializate.3
Organizarea arbitrajului poate fi realizata de catre parti. Astfel, arbitrajul se organizeaza
si se dasfasoara potrivit conventiei arbitrale. Partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin
act scris incheiat ulterior, cel mai tarziu odata cu constituirea tribunalului arbitral, fie direct, fie
prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea
tribunalului arbitral, numirea, revovarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului,
1

Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern si international, editura Rosetti, Timisoara, 2003, p.10
Claudia Rosu, Drept procesual civil. Partea speciala, editura C.H.Beck, Bucuresti, 2014, p.199
3
idem
2

normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului,


inclusiv eventuale proceduri prealabile de solutionare a litigiului, repartizarea intre parti a
cheltuielilor arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului. In
lipsa regulilor prevazute de parti, tribunalul arbitral va putea stabili procedura de urmat asa cum
va socoti mai potrivit. Daca insa nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica
dispozitiile Codului de procedura civila.
Arbitrajul poate fi organizat si de catre un tert. Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie
organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o alta entitate sau de o persoana fizica. In
aceste cazuri, solutionarea litigiului este incredintata unor arbitrii numiti sau acceptati de parti
potrivit conventiei arbitrale sau regulilor institutiei permanente de arbitraj.4

2. Conventia arbitrala
Pentru solutionarea unui litigiu pe calea arbitrajului si, implicit, pentru inlaturarea
competentei instantelor judecatoresti statale si pentru sesizarea valabila a tribunalului arbitral,
este necesara existenta unei conventii arbitrale valide. Contractul de arbitraj este acea conventie
incheiata in scris, sub sanctiunea nulitatii, intre subiectele unui raport juridic contractual sau
extracontractual, prin care acestea decid sa incredinteze litigiile patrimoniale ce se vor naste sau
care s-au nascut intre ele din respectivul raport juridic unuia sau mai multor arbitrii.5
Clauza care atrage competenta instantei de arbitraj poate sa rezulte nu numai dintr-o
mentiune expresa scrisa in acest sens, ci legiuitorul, prin art. 548 Cod proc.civ., considera
indeplinita conditia formei scrise atunci cand recurgerea la arbitraj a fost convenita prin schimb
de corespondenta, indiferent de forma acesteia, sau schimb de acte procedurale. Corespondenta
se poate realiza prin orice forma care asigura transmiterea informatiei si dovada comunicarii.
Existenta conventiei arbitrale poate rezulta si din intelegerea scrisa a partilor facuta in fata
tribunalului arbitral. In cazul in care conventia arbitrala se refera la un litigiu legat de transferul
dreptului de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, conventia
trebuie incheiata in forma autentica notariala, sub sanctiunea nulitatii absolute.
4
5

Claudia Rosu, op.cit., p.200


Titus Prescure, Radu Crisan, Curs de arbitraj comercial, editura Rosetti, Bucuresti, 2005, p. 42

In ceea ce priveste conditiile conventiei arbitrale legiuitorul stabileste ca persoanele care


au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului
litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de cele care privesc drepturi asupra carora legea nu
permite a se face tranzactie. Fiind vorba de un acord de vointa exprimat intre doua parti,
respectiv de semnarea unui contract, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond
prevazute de lege pentru existenta valabila a unui act juridic bilateral, respectiv, conditiile
referitoare la capacitate, consimtamant, obiect si cauza.
Consimtamantul partilor la incheierea contractului de arbitraj trebuie sa fie liber exprimat
(sa nu fie afectat de eroare, dol, violenta sau leziune), cu intentia neechivoca de a incredinta
solutionarea litigiului patrimonial unei jurisdictii speciale, nestatale si sa fie exteriorizat in forma
ceruta de lege. In practica arbitrala, cel mai intalnit viciu de consimtamant este eroarea, care se
poate referi la obiectul litigiului, la identitatea partilor, dar si la calitatile atribuite, in momentul
incheierii conventiei, arbitrilor sau chiar institutiei insarcinate cu organizarea arbitrajului. Dolul
este foarte rar intalnit datorita dificultatii de probatiune, iar violenta este greu de presupus ca ar
putea interveni in aceasta materie, mai ales intre comerciantii persoane juridice. Leziunea este un
viciu de consimtamant exclus a fi intalnit in materia contractului de arbitraj. Interventia unui
viciu de consimtamant poate atrage nulitatea contractului de arbitraj.
Obiectul contractului de arbitraj consta in prestatiile la care se oblige partile contractuale
in legatura cu solutionarea litigiilor ce se vor naste ori a celor care s-au nascut deja intre ele.
Asadar, in cazul contractului de arbitraj care va imbraca forma clauzei compromisorii, obiectul
acestuia este unul determinabil, posibil, dar si incert ca si producere, pe cand in cazul
compromisului obiectul acestuia este unul determinat, adica un litigiu concret, nascut si actual.
Ca si in cazul oricarui alt contract, obiectul trebuie sa fie posibil si licit.6
In conventia arbitrala, cauza inteleasa ca mobil determinant al consimtamantului, ca scop
urmarit de parti, este aceea de a recurge la arbitraj pentru solutionarea unui litigiu, cu excluderea

ibidem, p. 48-50

competentei instantelor judecatoresti. Particularitatea cauzei conventiei arbitrale consta in faptul


ca ea este comuna si unica, in sensul ca ambele parti au incheiat-o in acelasi scop.7
Conventia arbitrala are urmatorele efecte caracteristice:
-

forta obligatorie a contractului fata de partile contractante si avanzii lor cauza;

opozabilitatea fata de terti a efectelor contractului;

efectul pozitiv de a investi un organ arbitral cu puterea de arbitra litigiul dintre parti,
adica de a-l solutiona in mod definitiv;

efectul negativ, de a exclude competenta instantelor judecatoresti in solutionarea


litigiului.8

Odata incheiata in mod valabil conventia arbitrala exclude, pentru litigiul care face
obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti. Instanta judecatoreasca este obligata sa-si
verifice competenta, daca este sesizata cu o cauza cu privire la care s-a incheiat o conventie
arbitrala si se va declara necompetenta numai daca partile sau una dintre ele solicita aceasta,
invocand conventia arbitrala. Prin urmare, chiar si in prezenta unei conventii arbitrale, partile pot
sa solutioneze litigiul pe calea dreptului comun si nu pe calea arbitrajului, fiind necesar ca cel
putin una sa invoce necompetenta instantei de judecata, in temeiul conventiei arbitrale. Instanta
va retine spre solutionare procesul daca: paratul si-a formulat apararile in fond, fara nicio rezerva
intemeiata pe conventia arbitrala; conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta;
tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.9
In conformitate cu prevederile art.549 Cod proc.civ., conventia arbitrala se poate incheia
fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal ori stabilita intr-o
conventie separata la care contractul face trimitere, fie sub forma unei intelegeri de sine
statatoare, denumita compromis. Conventia arbitrala este deci o notiune de gen care inglobeaza
doua specii: clauza compromisorie si compromisul. Legiuitorul le reglementeaza fie separat, sub
denumirea specifica fiecareia, fie, atunci cand reglementarea este comuna, sub denumirea de
conventie arbitrala.
7

Giorgiana Danaila, Procedura arbitrala in litigiile comerciale interne, editura Universul juridic,Bucuresti, 2006,
p. 75
8
Titus Prescure, Radu Crisan, op.cit., p. 51-52
9
Claudia Rosu, op.cit., p. 203

In practica exista deseori maniere defectuoase de redactare a clauzei compromisorii sau a


compromisului sau redactarea acestora este incompleta. In astfel de situatii se utilizeaza principii
de interpretare a conventiei arbitrale: interpretarea de buna-credinta, interpretarea in vederea unui
efect util si interpretarea in detrimentul celui care a intocmit stipulatia deficitara.

3. Clauza compromisorie
Aceasta forma a contractului de arbitraj, de altfel, cea mai uzitata in practica contractuala,
este definita de art. 550 Cod proc.civ. ca fiind acea clauza prin care partile convin ca litigiile ce
se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe
calea arbitrajului, aratandu-se numele arbirilor sau modalitatea de numire a acestora. Deci,
clauza compromisorie se prezinta sub forma unei clauze inscrise in contractul principal ori
stabilita intr-o conventie separata, la care contractul principal face trimitere. Prin intermediul ei,
partile convin ca litigiile ivite din contractul in care este stipulata sau in legatura cu acesta sa fie
solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, numele arbitrilor sau
modalitatea de numire a acestora. In cazul arbitrajului institutionalizat este suficienta referirea la
institutia sau regulile de procedura ale institutiei care organizeaza arbitrajul.
Potrivit alineatului 2 al art. 550 Cod proc.civ., validitatea clauzei compromisorii este
independenta de validitatea contractului in care a fost inscrisa. Acest text da expresie legala
principiului autonomiei juridice a clauzei compromisorii fata de contractul in care este inserata.
Desi clauza compromisorie figureaza printre celelalte clauze ale contractului, ea este considerata
ca o conventie distincta. Sub aspect material, ea face parte din contractul principal, insa, sub
aspect juridic, contractul principal pare a se dedubla, ca si cand am fi in prezenta a doua
contracte separate, unul prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile cu caracter material ale
partilor, altul prin care se convine modalitatea de solutionare a litigiilor referitoare la acele
drepturi si obligatii. Faptul ca se invoca neincheierea, nulitatea, desfiintarea sau incetarea
contractului principal, nu lipseste de efecte clauza compromisorie. Ea supravietuieste
contractului principal in situatia in care, dupa incetarea lui, se iveste un litigiu, in legatura cu acel

contract. La randul sau, nulitatea clauzei compromisorii nu atrage nulitatea contractului


principal.10
Principiul autonomiei clauzei compromisorii fata de contractul principal nu trebuie sa fie
absolutizat. Este o autonomie relativa, circumscrisa la existenta si validitatea clauzei
compromisorii. In rest, clauza compromisorie este tratata ca orice alta clauza a contractului.11
Caracteristica esentiala a clauzei compromisorii este aceea ca ea intervine inainte de a se
fi nascut un lititgiu intre partile contractante. Potentialitatea litigiului este suficienta pentru a
determina o clauza compromisorie. O clauza compromisorie adaugata de parti ulterior
perfectarii contractului, este considerata valida , intrucat partile au libertatea de a completa
contractul cu orice clauze doresc. Adaugarea sa ulterioara trebuie facuta insa, pana la ivirea
litigiului, deoarece, dupa acest moment, orice clauza care ar interveni cu privire la aceasta ar
constitui un compromis.
In cuprinsul clauzei compromisorii, partile trebuie sa prevada numele arbitrilor sau
modalitatea de desemnare a acestora, sub sanctiunea nulitatii. Astfel, in ipoteza in care partile nu
au avut inspiratia sa insereze in clauza compromisorie convenita de ele numele arbitrilor sau sa
indice macar modalitatea de numire a acestora, sau mai exact spus: daca partile nu au stabilit prin
clauza compromisorie principalele elemente care permit inceperea si desfasurarea arbitrajului,
respectiva clauza compromisorie va fi inoperanta. Pentru a deveni eficace este necesar ca partile
semnatare ale clauzei compromisorii sa o completeze incheind un compromis arbitral (dupa
momentul declansarii litigiului), prin care vor putea complini toate lacunele respectivei clauze si
vor crea conditiile juridice pentru declansarea, desfasurarea si finalizarea arbitrajului. In fapt,
insa, datorita deteriorarii relatiilor dintre partile contractante dupa momentul nasterii litigiului, de
cele mai multe ori este foarte putin probabila incheierea compromisului arbitral, asa incat, aceste
clauze compromisorii raman fara efect.12
Literatura de specialitate a calificat clauza compromisorie ca fiind o clauza deschisa,
intrucat fiind convenita inainte de nasterea litigiului, de regula, nu poate prevedea toate

10

Giorgiana Danaila, op. cit., p. 53


Ibidem, p. 54
12
Titus Prescure, Radu Crisan, op.cit., p. 45
11

elementele arbitrajului si ca atare va putea fi completata, fie inainte de declansarea litigiului, prin
acte aditionale, fie dupa acel moment, prin incheierea unui compromis arbitral.13
Daca nu rezulta pentru ce fel de litigii s-a incheiat conventia arbitrala, partile pot recurge
la solutionarea pe calea arbitrajului a tuturor litigiilor care se vor naste intre ele. In caz de
indoiala, clauza compromisorie se interpreteaza in sensul ca se aplica tuturor neintelegerilor care
deriva din contractul sau raportul juridic la care se refera. Incheierea procedurii arbitrale cu sau
fara pronuntarea unei hotarari asupra fondului cauzei nu aduce atingere valabilitatii conventiei
arbitrale, sub forma clauzei compromisorii. Aceasta ramane valabila si va servi drept temei
pentru orice noua procedura arbitrala care ar fi declansata in temeiul ei pentru solutionarea
oricarui litigiu aparut intre parti derivand din contractul principal.14
Atunci cand clauza compromisorie are natura unei clauze neuzuale cuprinse intr-un
contract standard, aceasta nu va produce efecte decat daca este acceptata, in mod expres, in scris,
de cealalta parte contractanta. Daca se indeplineste conditia acceptarii exprese, atunci contractul
si, respectiv clauza compromisorie, este considerat valabil si eficace in intregul sau.
Clauza compromisorie are urmatoarele efecte mai importante:
-

produce efecte obligatorii pentru parti, in sensul ca din moment ce a fost semnat
contractul cuprinzand o asemenea clauza, ele sunt obligate sa respecte sentinta pe
care o va da organul arbitral;

inlatura competenta instantelor judecatoresti ordinare in problema solutionarii


litigiului, cel putin pana la solutionarea litigiului dintre partile contractante;

confera arbitrilor puteri cu privire la solutionarea litigiului dintre partile contractante;

permite organizarea unei proceduri care sa conduca in conditii de eficienta optima la


pronuntarea unei hotarari susceptibile de executare silita.15

Camera de Comert si Industrie a municipiului Bucuresti recomanda, pentru a fi inclusa in


contractele comerciale urmatoarea clauza compromisorie (model orientativ):

13

ibidem, p. 46
Claudia Rosu, op.cit., p. 202
15
Ligia Danila, Institutia arbitrajului privat,editura Timpolis, Timisoara, 2003, p. 18
14

Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la
incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj de pe
langa C.C.I.B. in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale acestei Curti.
Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie.
Partile mai pot adauga , la optiunea lor, urmatoarele mentiuni:
a) Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic, numit prin acordul partilor sau,
in lipsa acestui acord, de Presedintele Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B. sau
Tribunalul arbitral va fi compus din doi arbitri, cate unul numit de fiecare parte, fara a necesita
acordul celeilalte parti.
De remarcat este faptul ca in cazul cand nu se include nici una dintre aceste mentiuni,
tribunalul arbitral va fi compus, conform Regulilor de procedura arbitrala, din trei membri, cate
unul numit de fiecare dintre parti si un supraarbitru ales de cei doi arbitri.
b) Tribunalul arbitral va judeca litigiul in drept cu aplicarea legii romane sau
Tribunalul arbitral va judeca litigiul in echitate.
c) Tribunalul arbitral va pronunta hotararea in termen de cel mult cinci luni de la
constituirea sa.16

4. Compromisul.
Compromisul reprezinta o conventie de sine statatoare referitoare la solutionarea litigiului
dintre parti pe calea arbitrajului. Prin compromis partile convin ca un litigiu intervenit intre ele sa
fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si
numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora in cazul arbitrajului ad-hoc. In cazul
arbitrajului institutionalizat, daca partile nu au ales arbitrii si nici nu au stabilit modalitatea de

16

www.ccib.ro, Petre Similean, Conventia arbitrala

desemnare a acestora, aceasta se va face conform regulilor de procedura ale respectivei institutii
arbitrale.
Pentru a incuraja recurgerea la arbitraj, art. 551 alin. 2 Cod proc.civ., prevede ca
compromisul se poate incheia chiar daca litigiul dintre parti este deja pe rolul unei alte instante.
Deci, si daca partile au inceput un proces pe rolul unei instante de judecata, pot sa decida sa
recurga totusi la arbitraj pentru solutionarea litigiului.17
Compromisul fiind un acord de vointa produce efectele unui contract, cum sunt cele
privitoare la opozabilitatea intre parti si opozabilitatea fata de terti. Actul de compromis poate fi
atacat prin actiunea in simulatie sau actiunea pauliana cand sunt intrunite conditiile pentru
promovabilitatea unei asemenea actiuni.
Compromisul se ananlizeaza si ca act juridic, deoarece el produce efectele specifice unor
asemenea acte si anume: intreruperea cursului prescriptiei actiunii cu privire la care el s-a
perfectat, suspendarea perimarii unei proceduri declansate intre aceleasi parti, pentru aceeasi
cauza, impiedicarea partilor de a supune litigiul respectiv unei alte jurisdictii.18
Pentru valabilitatea unui compromis arbitral sunt necesare a fi reunite cumulativ
urmatoarele conditii:
-

contractul de arbitraj sa se refere in mod clar si neechivoc la un litigiu patrimonial


existent;

intelegerea pertilor de a solutiona litigiul prin arbitraj trebuie sa fie expresa, clara si sa
nu creeze vreo indoiala cu privire la puterea de a arbitra acordata arbitrilor prin
arbitraj;

arbitrii care vor solutiona litigiul trebuie nominalizati prin compromis sau macar sa
fie stabilta modalitatea concreta de numire a acestora. Lipsa desemnarii atrage
nulitatea compromisului; o astfel de nulitate va putea fi inlaturata prin desemnarea
ulterioara a arbitrilor;

17
18

Claudia Rosu, op.cit., p. 202


Ligia Danila, op.cit., p. 19

10

prin textul compromisului trebuie sa se stabileasca datele si informatiile necesare si


suficiente referitoare la modul, locul si durata arbitrajului, precum si cu privire la
procedura de urmat de catre arbitrii.19

Intre compromis si clauza compromisorie exista asemanari fundamentale, insa si


deosebiri importante. Deosebirea esentiala dintre compromis si clauza compromisorie deriva din
momentele diferite in care sunt convenite: in timp ce clauza compromisorie anticipeaza nasterea
litigiului, survenind la un moment in care acest lucru este numai o posibilitate, compromisul
coincide in timp cu nasterea diferendului, care nu mai este un doar un fapt posibil, eventual, ci o
certitudine, un fapt real.
Sub aspectul asemanarilor sunt de remarcat urmatoarele similitudini:
-

ambele forme ale contractului de arbitraj inlatura competenta instantelor judecatoresti


de drept comun de la solutionarea lititgiului respectiv;

ambele confera arbitrilor putere de jurisdictie, adica puterea de a solutiona litigiul


printr-o hotarare definitiva, executabila in conditiile legii;

ambele au o evidenta autonomie fata de contractul principal sau, dupa caz, fata de
raportul juridic in legatura cu care au fost convenite;

ambele, intrucat nu pot exista in afara unui raport juridic principal, sunt intr-o
annumita masura si accesorii ale respectivului raport juridic.20

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti recomanda urmatorul model


(orientativ) de compromis:
Subsemnatii: 1)........(numele) denumirea, numele reprezentantilor legali, domiciliul(
sediul, numarul de imatriculare de la Registrul Comertului, nr. de telefon, fax) in calitate de
reclamanta si 2).......(aceleasi date) in calitate de parata, constatand ca intre noi a intervenit un
litigiu izvorat din contractul nr.... din..., avand urmatorul obiect....(expunerea pe scurt a
pretentiilor reclamantului si a obiectiilor paratului) convenim ca acest litigiu sa fie solutionat prin
arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B. in conformitate cu Regulile de

19
20

Titus Prescure, Radu Crisan, op.cit., p. 47


ibidem, p. 47-48

11

procedura arbitrala ale acestei Curti. Hotararea arbitrala pronuntata in acest litigiu este
definitiva si obligatorie.
Tribunalul arbitral va fi compus din Dl.... in calitate de arbitru unic sau Tribunalul
arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic numit de presedintele Curtii de Arbitraj Comercial de
pe langa C.C.I.B sau Tibunalul arbitral va fi compus din doi arbitrii: Dl.... desemnat de
reclamant si Dl..... desemnat de parat sau Tribunalul arbitral va fi compus din trei
membrii, Dl. ... arbitru desemnat de reclamant, si dl. ...... arbitru desemnat de parat, urmand ca
cei doi arbitrii sa aleaga un supraarbitru, in termenul si conditiile prevazute de Regulile de
procedura arbitrala al Curtii de Arbitraj Comercial de pe langa C.C.I.B Tribunalul va pronunta
hotararea

in

termen

de

luni

de

la

constituire.

Semnatura partilor21

5. Jurisprudenta

5.1.

Compromisul

Potrivit, art. 343 Cod proc.civ., conventia arbitrala trebuie sa se incheie in scris, sub
sanctiunea nulitatii, in forma fie de clauza compromisorie inscrisa in contractul principal, fie de
compromis, intelegere de sine statatoare in fiecare lititgiu.
Ca atare, decizia UCECOM referitoare la solutionarea litigiilor ce deriva din divizare de
catre Curtea de Arbitraj a Cooperativei Mestesugaresti, nu are eficienta deoarece nu constituie
clauza arbitrala in sensul textului mentionat si, pe de alta parte, este contrara Constitutiei,
ingradind dreptul fiecarei persoane de a se adresa justitiei.
Reclamanta SOCOM MODA SIRGUINTA Ramnicu Valcea a chemat in judecata pe
parata SOCOM SIRGUINTA Ramnicu Valcea pentru a se dispune divizarea patrimoniului
acestei din urma in procent de 43,19% pentru reclamanta si 56,81% pentru parata.

21

www.ccib.ro, Petre Similean, Conventia arbitrala

12

Tribunalul a respins exceptia de necompetenta ridicata de parata, a admis cererea si a


dispus divizarea patrimoniului partilor.
Cu privire la exceptia de necompetenta s-a retinut ca in speta partile nu au convenit in
mod expres ca litigiul sa fie solutionat pe calea arbitrajului asa cum prevad dispozitiile art 343
Cod proc.civ.
Curtea de Apel a admis apelul declarat de parata si a desfiintat sentinta, cu trimiterea
cauzei spre solutionare la Curtea de Arbitraj a Cooperatiei Mestesugaresti de pe langa
UCECOM.
S-a retinut ca protocolul de predare- preluare incheiat la 30 iunie 1994 face trimitere
expresa la Decizia UCECOM nr. 230/1992 de aprobare a Normelor Metodologice privind
divizarea, comasarea si dizolvarea organizatiilor cooperatiei mestesugaresti care prevad ca
litigiile intre organizatiile cooperatiste se solutioneaza de curtea de arbitraj mentionata.
Reclamanta a declarat recurs sustinand ca parata nu a facut dovada unui inscris in care sa
se prevada expres clauza compromisorie, astfel ca s-au incalcat dispozitiile art. 21 si 125 din
Constitutie si art. 340 si urm. Cod proc.civ.
Recurenta a mai sustinut ca deciziile UCECOM sunt de recomandare pentru activitatea
cooperatiei mestesugaresti, iar decizia in speta cuprinde dispozitii privitoare la metodologia
divizarii si referitor la neintelegeri nu face trimitere expresa la curtea de arbitraj.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 340 Cod proc. civ., persoanele care au capacitate deplina de exercitiu al
drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea artbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele in
afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
Conventia arbitrala, potrivit art 343 Cod proc.civ. se incheie in scris, sub sanctiunea nulitatii, si
poate avea forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, sau a unei intelegeri
de sine statatoare, denumita compromis.
Prin urmare, conventia arbitrala sub forma de compromis, trebuie incheiata pentru fiecare
litigiu in parte, fiind un atribut al drepturilor de dispozitie asupra cailor procedurale legale pentru
13

aprararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei. Ori , in speta, nu s-a facut dovada
existentei unei conventii arbitrale care sa prevada in mod expres ca litigiul dintre parti sa fie
solutionat de Curtea de Arbitraj a Cooperatiei Mestesugaresti de pe langa UCECOM.
Pe de alta parte, hotararile UCECOM indicate de intimata parata sunt nu numai nelegale,
ci si contrare art. 21 si art. 125 din Constitutie, potrivit carora dreptul persoanelor de a se adresa
justitiei pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime nu poate fi ingradit. Mai mult, nu
este posibil ca UCECOM sa stabileasca printr-o hotarare existenta unui compromis pentru toate
litigiile care s-ar ivi intre organizatiile cooperatiei mestesugaresti.
In consecinta, Curtea, in conformitate cu art.312 Cod proc.civ. va admite recursul
declarat de reclamanta si va casa decizia atacata trimitand cauza la aceeasi instanta pentru
solutionarea pe fond a apelului.22

5.2 Clauza compromisorie


Clauza arbitral este clar din coninutul acesteia rezultnd c litigiul va fi soluionat de
arbitrii Camerei de Comer Internaionale din Paris, nefiind prevzut competena instanelor
judectoreti,ci a arbitrilor.
Reclamanta SC C" SRL a chemat n judecat prta A E" GmbH prin SC A E" SRL
solicitnd instanei s dispun obligarea acesteia la plata sumei de 1.113.707,0957 lei cu titlu de
pre neachitat. n motivarea cererii de chemare n judecat reclamanta arat c prta nu a
respectat prevederile contractuale referitoare la achitarea contravalorii lucrrilor executate.
n drept s-au invocat dispoziiile art.969, art.1073 Cod civil, art.43 Cod comercial.
n aprare, prta a formulat ntmpinare prin care a invocat excepia necompetenei
instanelor judectoreti n soluionarea cauzei i a solicitat respingerea cererii de chemare n
judecat.

22

Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr. 3600/1998 apud. Ligia Danila, op.cit., p. 20-21

14

Prin sentina civ nr. 492/15.04.2009 Tribunalul Braov a admis excepia necompetenei
instanelor judectoreti invocat de prta A E" GmbH prin SC A E" SRL, a constatat c
cererea nu este de competena instanelor judectoreti i respinge aciunea formulat de
reclamanta SC C" SRL n contradictoriu cu prta A E" GmbH prin SC A E" SRL respins
cererea prtei privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat. Pentru a pronuna
aceast sentin instana de fond a reinut urmtoarele considerente:
ncheierea unei convenii arbitrale are ca efect principal i negativ excluderea
competenei instanelor judectoreti de a soluiona litigiul respectiv.
Susinerile reclamantei n sensul c n cauz clauza compromisorie este inoperant cu
motivarea c nu rezult din contract voina prilor de a supune spre soluionare litigiile ivite
Curii de arbitraj de pe lng Camera Internaional de Comer din Paris nu pot fi reinute
ntruct conform art.14.1 prile au prevzut c toate eventualele litigii rezultate din contract vor
fi soluionate conform Regulilor de conciliere i Arbitraj ale Camerei Internaionale de Comer
din Paris, de ctre trei arbitrii desemnai, conform Regulamentului amintit, iar potrivit art.14.2
deciziile arbitrilor se bazeaz pe prevederile prezentului contract i n mod suplimentar legislaiei
romneti, cu excepia conflictului prevederilor legii i Conveniei UN privind Contractele
pentru Vinderea Internaional de Bunuri. Locul de arbitraj va fi n Bucureti. Limba va fi
engleza. Rezult aadar c interpretarea dat de reclamant acestei clauze n sensul c litigiul va
fi soluionat dup regulile Camerei Internaionale de Comer din Paris i nu de ctre Curtea de
Arbitraj de pe lng Camera Internaional de Comer din Paris nu poate fi primit.
n spe, se constat c litigiul este de competena Curii de Arbitraj de pe lng Camera
Internaional de Comer din Paris, organ de jurisdicie din alt stat i, vznd prevederile art.157
din Legea nr.105/1992, nu va declina competena n favoarea acesteia ci va respinge cererea ca
nefiind de competena instanelor romne.
mpotriva acestei sentine a declarat recurs reclamanta SC C" SRL prin lichidator
solicitnd casarea i trimiterea spre rejudecare instanei de fond.

15

Prin decizia civ nr. 492/14.10.2009 Curtea de Apel Braov a respins recursul declarat de
reclamant ca tardiv, artnd n motivare c recursul a fost declarat cu depirea termenului de
recurs de 5 zile de la pronunare prevzut de art. 158 al 3 CPC.
mpotriva acestei decizii a declarat contestaie n anulare reclamanta SC C" SRL
solicitnd anularea acesteia, rejudecarea recursului, trimiterea spre rejudecare a cauzei la
Tribunalul Braov pe fond.
n motivarea acesteia se arat c s-a produs o greeal material ntruct recursul declarat
mpotriva sentinei 492/15.04.2009 a Tribunalului Braov a fost expediat prin pot la
21.04.2009, n termen de 5 zile de la comunicare, fiind incidente dispoziiile art. 318 teza 1Cpc
Curtea a constatat contestaia n anulare fondat.
Sentina Tribunalului Braov prin care s-a admis excepia necompetenei instanelor
judectoreti invocat de prta i s-a constatat c cererea nu este de competena instanelor
judectoreti i respinge aciunea formulat de reclamanta cu n contradictoriu cu prta s-a
pronunat la data de 15.04.2009.Potrivit art. 158 al 3 Cpc dac instana se declar necompetent,
mpotriva sentinei se poate declara recurs n 5 zile de la pronunare.
Termenele procedurale se calculeaz potrivit art. 101 al 1 Cpc pe zile libere. n spe
termenul curge de la 16.04.2009 prima zi neintrnd n calcul i s-a mplinit la 21.04.2009 nefiind
luat n calcul nici ziua n care s-a sfrit termenul 20.04.2009.
Primul motiv prevzut de art. 318 C.pr. civ. - dezlegarea dat recursului este rezultatul
unei greeli materiale - are n vedere erori materiale n legtur cu aspectele formale ale judecrii
recursului i care au avut drept consecin darea unor soluii greite. Textul vizeaz greeli de
fapt, involuntare, fiind incident n spe recursul fiind greit respins ca tardiv.
Recursul declarat de reclamanta SC C" SRL este nefondat.
Obiectul preteniilor reclamantei l constituie lucrrile executate de reclamant ca
subantreprenor al prtei n baza contractului de subantrepriz 125 A /9.03.2006.

16

Potrivit art. 14.1 din contract orice nenelegeri rezultnd din prezenta convenie vor fi
soluionate definitiv conform Regulamentului de conciliere i arbitraj al Camerei de Comer
Internaionale din Paris, de ctre trei arbitri numii conform regulamentului menionat", iar
potrivit art. 14.2. arbitrii i vor motiva decizia pe dispoziiile prezentei convenii i n mod
complementar pe dispoziiile legii romne, cu exceptarea normelor privind conflictul de legi i
convenia Naiunilor Unite privind vnzarea internaional de mrfuri, locul arbitrajului va fi
Bucureti, iar limba arbitrajului va fi engleza".
Potrivit art.343 ind.3 alin.1 Cod procedur civil, ncheierea conveniei arbitrale exclude,
pentru litigiul ce face obiectul ei, competena instanelor judectoreti, n sensul c existena
conveniei arbitrale impune ca litigiul s fie soluionat cu prioritate de tribunalul arbitral, iar
conform art.343 ind.4 alin.2 lit.b Cod procedur civil instana nu va reine spre soluionare
procesul dac convenia arbitral este lovit de nulitate ori este inoperant.
Susinerea reclamantei potrivit creia clauza cuprins n art. 14.1 este inoperabil pentru
c din aceasta nu rezult expres i explicit competena instanei arbitrale este nentemeiat.
Clauza arbitral este clar din coninutul acesteia rezultnd c litigiul va fi soluionat de arbitrii
Camerei de Comer Internaionale din Paris, nefiind prevzut competena instanelor
judectoreti,ci a arbitrilor. CCI din Paris este o instituie permanent de arbitraj cu competen
general din lume, respectiv judecarea litigiilor de ctre tribunalele arbitrale -se desfoar
oriunde n lume, n spe la Bucureti,preponderent n afara sediului CCI Paris, potrivit locului
ales de pri prin convenie i foarte rar la acest sediu.
Exist o distincie ntre atribuiile jurisdicionale ale unei instituiei de arbitraj adic
activitatea propriu-zis de judecare a litigiului de ctre tribunalului legal constituit i atribuiile
administrative ale instanei de arbitraj desfurate, n cazul CCI Paris de Secretariatul Curii.
Secretariatul Curii se ocup strict de logistica aferent arbitrajului -ns soluionarea propriu zis
a litigiului revine exclusiv arbitrilor, care n exercitarea funciei lor jurisdicionale sunt n
ntregime independeni( art. 1.2 din Regulamentul de arbitraj al CCI Paris n vigoare de la
1.01.2008). Potrivit art. 14 din regulament locul arbitrajului va fi stabilit de Curte, dac prile nu
au convenit altfel,Tribunalul Arbitral poate delibera n orice locaie consider potrivit. Art. 6 din
Regulile interne al Curii CCI Paris ( anexa III la Regulamentul de arbitraj ) dispune c n
17

exercitarea atribuiei de verificare a coninutului hotrrii arbitrale, curtea va verifica pe ct


posibil n ce msur sunt respectate dispoziiile imperative ale legii aplicabile la locul
arbitrajului". Rezult clar c arbitrajul organizat de CCI Paris se poate desfura oriunde
altundeva n lume, nu neaprat la Paris.
Pentru aceste considerente Curtea a admis contestaia n anulare formulat de reclamanta
mpotriva deciziei com nr. 492/14.10.2009 pronunat de Curtea de Apel Braov, pe care o
anulat-o, a respins excepia tardivitii recursului invocat de prta, a respins recursul declarat
reclamant mpotriva sentinei Tribunalului Braov.23

5.3 Conventie arbitrala deficitara


Prin sentinta nr.133/1999, Curtea de Arbitraj International de pe langa C.C.I.R. a admis
in parte actiunea formulata de reclamanta S.C. A S.A. Pitesti impotriva paratei S.C.K.L. si a
obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 268.048,67 USD, cu titlul de pret pentru marfa
livrata, cu o dobanda de 11% pe an, calculata la aceasta suma, cu incepere de la data sentintei si
pana la data efectiva a platii, precum si la 11.261 USD, reprezentand cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a formulat actiune in anulare parata.
Curtea de Apel Bucuresti sectia comerciala a respins actiunea in anulare, ca nefondata.
Pentru a hotari astfel, Curtea a constatat ca nu se poate retine ca au fost incalcate dispozitiile
art.364 lit.b C.pr.civ., in sensul ca tribunalul arbitral ar fi solutionat litigiul in temeiul unei
conventii arbitrare inoperante, deoarece clauza compromisorie inclusa in contractul comercial ar
fi fost imprecisa.
Interpretarea unei clauze arbitrale deficitare spre a determina efectele ce le produce
impune o examinare in considerarea unor elemente ce sunt esentiale.

23

www.jurisprudentacedo.com, Decizia nr. 628/R/15.12.2009

18

Convenirea unei clauze compromisorii, chiar deficitar redactata, exprima cert vointa
partilor de a supune eventualele diferende unei instante arbitrale, si nu instantelor judecatoresti,
astfel cum este prevazuta de art.343 alin.1 C. pr.civ. Datorita acestui considerent, tribunalul
arbitral, care isi verifica competenta, trebuie, in interpretarea ce o va da, sa constate daca exista o
clauza inoperanta.
Or, in speta, clauza compromisorie exprima cert intentia partilor de a supune eventualele
litigii unui arbitraj institutionalizat si nu instantelor judecatoresti. Indiferent ca, din eroare s-a
facut referire la Comisia de Arbitraj, din moment ce exista un singur arbitraj instituionalizat,
partile au dorit ca eventualele litigii sa fie solutionate de Curtea de Arbitraj, ca unic oranism
arbitral de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Nu se poate retine nici incalcarea prevazuta de art. 364 lit.a C.pr.civ., in sensul ca
hotararea arbitrala a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului, intrucat litigiul
comercial s-a purtat intre cele doua parti mentionate anterior, acestea avand reciproc calitatea de
parata si reclamanta, ca urmare a unei cereri reconventionale depusa de parata.
Solutionarea cauzei a implicat abordarea raporturilor comerciale desfasurate pe un numar
de 6 ani, ceea ce a impus verificarea livrarilor, stocurilor si facturarilor pe intreaga perioada
contractuala. In situatia data, prelungirea duratei procesului a fost major determinata de catre
parata, care a solicitat amanari ale dezbaterilor, fiind dependente de contractul cu clientul sau si
de relatiile si actele cerute acestuia din Anglia.
In conformitate cu prevederile art.353 C.pr.civ. art. 51(1) din Regulament, sentinta
arbitrala se pronunta intr-un termen de 5 luni de la data constituirii tribunalului arbitral, respectiv
in termen de 9 luni, conform art.51(1) din Regulament. Este adevarat ca aceste termene au fost
depasite, dar potrivit art. 353 alin. ultim C. pr.civ., trecerea termenului prevazut in prezentul
articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate al arbitrajului, afara de cazul in care una din
parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral pana la primul termen de infatisare, ca
intelege sa invoce caducitatea.
Intrucat o asemenea notificare nu a avut loc, instanta va respinge si cel de-al doila motiv
de anulare invocat de petenta.
19

Cel de-al treilea motiv de anulare invocat de petenta vizeaza pretinsa incalcare a
prevederilor art.364 lit.i C.pr.civ.
O hotarare arbitrala poate fi desfiintata prin actiune in anulare, daca incalca ordinea
publica, bunele moravuri ori dispozitiile imperative ale legii. Petenta sustine ca sentinta arbitrala
nr.133/1999 ar fi incalcat atat bunele moravuri, cat si dispozitiile imperative ale legii.
Sustinerile petentei sunt neintemeiate, intrucat incalcarea bunelor moravuri nu poate
echivala cu conceptia petentei ca inechitatea incalca bunele moravuri, intrucat petenta sustine ca
hotararea este inechitabila, oferind castig de cauza partii care si-a incalcat obligatiile.
Nu se poate retine critica potrivit careia au fost incalcate dispozitii imperative ale legii,
deoarece tribunalul arbitral a analizat pana in cele mai mici detalii sustinerile si argumentele
contradictorii ale ambelor parti, raportandu-se la toate actele relevante adoptarii unei solutii.24

24

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia comerciala, decizia nr.1336/2000

20