COMPETENȚA MATERIALĂ A CURȚII DE

ARBITRAJ

Coordonator:
Prof.univ. dr. Botea Gheorghe

Cursant: GHINĂRARU NICU

Noiembrie 2015
 COMPETENȚA MATERIALĂ

A CURȚII DE ARBITRAJ

1. Precizari prealabile. Persoanele care pot incheia o conventie

arbitrala.

Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot

conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in
afara de acelea care privesc drepturi asupra caroraa legea nu pernlite a se face
tranzactie.

Practica arbitrala. Intr-un contract de executare de lucrari

(modernizarea unui drum comunal), incheiat de un consiliu local cu o societate
comerciala de constructii s-a inclus o clauza compromisorie prin care s-a
convenit ca eventualele litigii dintre parti sa fie solutionate de Curtea de Arbitraj
Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei,
conform reglementarilor acestei Curti (care judeca si litigii interne).

Intre parti s-a invit un litigiu, deferit Curtii de Arbitraj prin invocarea
clauzei compromisorii.

Tribunalul arbitral, din oficiu, a pus in discutia partilor valabilitatea

acestei clauze iar, in urma deliberarii, constatand nevalabilitatea ei si, prin
consecinta, necompetenta arbitrajului de ajudeca litigiul, a inchis procedura
arbitrala, cu motivarea pe care o reproducem in continuare.

Puterea de a judeca un litigiu si de a pronunta o hotarare definitiva si

obligatorie pentru parti, cu efectele unei hotarari judecatoresti, este incredintata
arbitrilor prin conventia arbitrala. Brevitatis causa aceasta putere de a judeca
este denumita competenta (vezi, indeosebi art. 3401 si ati. 3433 CPC), in
considerarea faptului ca ambele notiuni au, in esenta, aceeasi semnificatie
juridica, de aptitudine de ajudeca anumite litigii. Faptul ca o atare aptitudine
are, in arbitraj, un temei voluntar, iar, in celelalte jurisdictii, un temei legal, este
irelevant.

Competenta, adica puterea de ajudeca a arbitrilor, poate avea ca temei

numai o conventie arbitrala valabila, incheiata cu respectarea conditiilor
esentiale de valabilitate prevazute de art. 948 Cod civil, printre care si
capacitatea de contracta o atare conventie.
 Conform art.14 din Regulile de procedura ale acestei Curti de Arbitraj 'in
conditiile legii sau ale conventiilor internationale la care Romania este parte,
statul si autoritatile publice au facultatea de a incheia conventii arbitrale in
litigiile comerciale'.

Inseamna ca entitatile publice vizate de acest text pot incheia conventii

arbitrale daca sunt abilitate printr-o dispozitie a unei conventii internationale sau
a legii nationale, cu alte cuvinte daca prin asemenea acte normative li se confera
capacitatea juridica de a se adresa arbitrajului privat pentru solutionarea unor
litigii, prin efectul unei conventii arbitrale (compromis sau clauza
compromisorie).

O astfel de abilitare este prevazuta, de exemplu, de Conventia europeana

de arbitraj comercial international din 1961 potrivit careia 'persoanele juridice
calificate, prin legea care le este aplicabila, drept persoane juridice de drept
public, au facultatea de a incheia in mod valabil conventii de arbitraj' (art.II
pct.1 din aceasta Conventie, ratificata de Romania prin Decretul nr.281/1963,
publicat in B.O. nr.12 din 25 iunie 1963).

In litigiile interne, o astfel de abilitare este prevazuta fara a distinge dupa

cum partile sunt entitati de drept privat sau entitati de drept public, de exemplu,
Legea arendarii nr.16/1994 (art.24 alin.3), in Legea nr.219/1998 privind regimul
concesiunilor (art.30 alin.2), astfel cum a fost modificata prin Legea
nr.528/2004.

In litigiul de fata nu s-a invederat ca o atare posibilitate legala ar exista in

privinta autoritatilor publice din care fac parte parata ca autoritate
administrativa autonoma.

In consecinta, parata nu are capacitatea juridica de a incheia o conventie

arbitrala intr-un litigiu intern, cum este acest litigiu, astfel ca respectiva clauza
nu este valabila, lipsindu-i cerinta esentiala a capacitatii de a contracta,
prevazuta de art.948 pct.1 din Codul civil. Asa fiind, acest Tribunal arbitral nu
are puterea de a judeca litigiul de fata, competenta revenind instantei
judecatoresti prevazuta de lege.

2. Continutul clauzei compromisorii

Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai
multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa
judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele.
Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor
Codului de procedura civila, tribunalul arbitral (art.340).
 Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale.

Potrivit art.34.1 C.proc.civ., sub rezerva respectarii ordinii publice sau a

bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot
stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie
prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul:

-       normele privind constituirea tribunalului arbitral;

-       numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor;

-       termenul si locul arbitrajului;

-       normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze

in judecarea litigiului (inclusiv procedura unei eventuale concilieri
prealabile);

-       repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale;

-       continutul si forma hotararii arbitrale;

-       precum si orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.

In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa

procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit, avand in vedere Regulile de
Procedura arbitrala in cazul institutiilor permanente de arbitraj.

Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta

de arbitraj sau de o terta persoana.

Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea

arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata, care in lipsa
conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima
instanta (art. 342 C.p.c.).

Statul, unitatile administrativ-teritoriale si alte persoane juridice de drept

public au facultatea de a incheia in mod valabil o conventie arbitrala numai in
arbitrajul comercial international, in afara de cazul in care legea ar dispune
altfel.

3. Forma conventiei arbitrale

Conventia arbitrala nu a fost definita de lege, insa consideram ca aceasta
poate fi inteleasa drept acordul partilor unui raport juridic asupra caruia se poate
face o tranzactie de a conferi puteri de judecata unei instante arbitrale.
 Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.

Clauza compromisorie este expresia vointei partilor de a renunta la

jurisdictia de drept comun. Fie ca este cuprinsa sub fomla unei stipulatii sau
clauze in contractul principal, fie exprimata printr-un  inscris separat, ea
priveste litigiile ce se vor naste, cu privire la relatiile contractuale nascute intre
parti si are un caracter independent. De aceea, problema actiunii in anularea
clauzei compromisorii poate lua fizionomia unei aparari fata de actiunea
principala (Inalta Curte ele Casatie si Justitie, sectia comerciala, decizia nr.
1126 din 2002, nepublicata).

Forma conventiei de arbitraj comporta, insa, discutii, pentru ca apare ca o

clauza contractuala in contractul principal, care, in cele mai multe cazuri, se
incheie prin intermediul contractelor tip sau in conditii generale, prin referire la
uzurile codificate sau ca un contract separat, iar unele legislatii pretind un
inscris autentic, altele act sub semnatura privata, pentru ca unele sa ceara numai
forma orala, ca manifestare de vointa.

In Conventia europeana asupra arbitrajului comercial se prevede ca, prin

conventie de arbitraj, se intelege o clauza compromisorie inserata in contract si
semnata de catre parti ori continuta intr-un schimb de scrisori sau alte
comunicari, iar in raporturile dintre tari, a caror lege nu impune forma scrisa,
orice conventie incheiata In formele permise de aceste legi [art. 1 pct. a)].

Fiind un act consensual, proba conventiei de arbitraj se face prin orice

mijloace.

Art.341 C. proc. civ. precizeaza ca partile pot stabili, prin conventie

arbitrala sau act scris, incheiat ulterior, fie prin referire la o anumita
reglementare, nomlele privind constituirea tribunalului arbitral in procedura de
urmat.

Art.364 C. proc. civ. stabileste motivele pentru care hotararea arbitrala

poate fi desfiintata, iar lit. b) priveste solutionarea litigiului in lipsa conventiei
arbitrale sau in temeiul unei conventii nule ori inoperante.

In speta amintita mai sus, contractul de furnizare prevedea clauza

compromisorie. Totodata inlatura orice intelegere orala anterioara sau ulterioara
incheierii lui. Contractul, insa, nu a fost semnat de ambele parti contractante, iar
daca efectele, in privinta derularii activitatilor comerciale, s-au produs prin
executarea lucrarilor de reparatii, efectele clauzei compromisorii sunt
discutabile.
 In privinta incheierii contractului intre absenti, acceptarea ofertei
reprezinta manifestarea bilaterala a partilor de a naste raporturi juridice intre
acestea, clauza compromisorie, insa, este o entitate distincta, independenta, care
trebuie dovedita, in conditiile in care contractul principal este astfel incheiat, iar
dovada se face cu orice mijloc de proba.

Faptul ca beneficiara comenzilor a semnat anexele la contract nu asigura

suficienta probatorie pentru existenta acordului de vointa, de a renunta la
jurisdictia de drept comun, pentru a supune viitorul lor litigiu instantei private.

Conventia arbitrala se poate incheia fie sub forma unei clauze

compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de
sine statatoare, denumita compromis.

Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din

contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe
calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
In lipsa unei asemenea aratari si daca organizarea arbitrajului a fost incredintata
Camerei de Comert si Industrie a Romaniei sau direct Curti de Arbitraj, numirea
arbitri lor se face conform Regulilor de procedura arbitrala.

4. Caractere juridice
Conventia arbitrala are urmatoarele caractere juridice:

-      este un contract comutativ;

-      este un contract consensual.

5. Autonomia clauzei compromisorii

Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea
contractului in care a fost inscrisa .

Practica jurisdictionala. Intr-o speta s-a sustinut ca tribunalul arbitral nu

poate solutiona cauza in temeiul unei conventii arbitrale nule, contractul invocat
de reclamanta in actiunea ei fiind nul deoarece sucursala ei nu avea capacitatea
de a contracta, fapt pentru care, de altfel, a si formulat plangere penala
impotriva conducatorilor acesteia

Chiar daca potrivit dispozitiilor art.343 alin.(2) C. proc. civ. validitatea

clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care ea
a fost inscrisa, instantele gresit au retinut ca ea este valabila, ca de altfel intregul
contract, deoarece potrivit art.340 C. proc. civ. numai 'persoanele care au
capacitate deplina de exercitiu a drepturilor' pot conveni sa solutioneze litigiul
pe calea arbitrajuJui, conditie neindeplinita in cauza de fata, argumentele sale
nefiind retinute de instanta.

Practica jurisdictionala. Intr-o alta speta, s-a introdus actiunea in

anulare, pe temeiurile din art. 364 lit.. b) (inexistenta conventiei arbitrale sau
caracterul nul, ori inoperant al acesteia) si art. 364 lit. i) C. proc. civ. (hotararea
incalca ordinea publica), reluand aceleasi intrucat seful reprezentantei nu a avut
un mandat scris special sa semneze contractul cadru, a carui existenta a ascuns-
o, iar in anii anteriori nu au existat asemenea contracte-cadru (nefiind depuse
original ele, ci numai copii xerox), iar hotararea incalca ordinea publica, intrucat
instanta arbitrala a respins proba cu martori si cu interogatoriu. Insa, fata de cele
sustinute, conventia arbitrala din cuprinsul contractului- cadru, atat in textul
clauzei proprii, cat si in contextul rapotului contractual 'de linie' dintre parti,
astfel ca i-a dat semnificatia juridica adecvata, in concordanta cu vointa reala a
partilor.

Continutul acestei conventii: 'disputele dintre parti, care nu vor fi

rezolvate pe cale amiabila, vor fi supuse, in vederea solutionarii, instantei
arbitrale de pe langa Camera de Comert a Romaniei, a carei hotarare, intemeiata
pe legea romana, va fi definitiva si executorie'. Asadar, partile au decis, prin
conventia arbitrala, asupra competentei legislative, cat si asupra celei
jurisdictionale, supunand contractul si jurisdictia lui legii romane si instantei
arbitrale, determinate de ele.

Valabilitatea conventiei arbitrale a fost, de asemenea, corect validata de

Curtea de arbitraj, care a interpretat probele administrate si sustinerile partilor,
integrate raporturilor anterioare si concomitente dintre ele. Evident ca a existat
un mandat special, dat sefului reprezentantei la Bucuresti, pentru a semna
contractul-cadru 1998, in confomlitate cu practica anilor anteriori a partilor, ale
caror contracte, similare, au si fost executate

6. Continutul si forta clauzei compromisorii . Incheierea

conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta
instantelor judecatoresti.

Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un

litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta
numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale.
 Practica arbitrala. Potrivit art.343 C. proc. civ. incheierea conventeiei
arbitrale exclude pentru litigiul care face obiectul ei competenta instantelor
judecatoresti iar potrivit art.343 C. proc. civ. in cazul in care partile in proces au
incheiat o conventie arbitrala, pe care una din ele o invoca in instanta
judecatoreasca, cazul in speta, aceasta isi verifica competenta.

Procedand la aceasta verificare corect instanta de apel a retinut ca nu ea

este competenta sa solutioneze pricina, nefiind nici una din cele trei situatii
prevazute de art. 3433C.proc.civ. caz in care constatand existenta conventiei
arbitrale, la cererea apelantei s-a declarat necompetenta.

Sustinerea recurentei ca intimata s-a aflat in situatia prevazuta de a11.

343  pct. 2 C.proc.civ. 'paratul si-a formulat apararile de fond fara nici o rezerva
4

intemeiata pe conventia arbitrala' nu poate fi primita, deoarece cum corect se

retine in considerentele deciziei atacate parata apelanta a invocat exceptia de
necompetenta a instantei judecatoresti si prin intampinare inainte de a-si fi
formulat aparari in fond, conditia prevazuta de clauza arbitrala de rezolvare
amiabila a disputei nefiind realizata

Presedintele Curtii de Arbitraj poate refuza organizarea unui arbitraj, daca

exista indoieli sau contestatii cu privire la existenta conventiei arbitrale sau daca
apare ca aceasta este caduca sau inoperanta.

Daca partile, sau una dintre ele, staruie in organizarea arbitrajului, Curtea
de Arbitraj ii va da curs, urmand ca tribunalul arbitral sa se pronunte asupra
existentei sau validitatii conventiei arbitrale.

In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care

una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi
verifica  competenta.

Instanta va retine spre solutionare procesul daca:

a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe

conventia arbitrala;

b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;

c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in

arbitraj.

In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se

va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
 In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca
ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.

Practica arbitrala. Intr-un contract incheiat intre parti s-a constatat ca s-

a stabilit ca 'litigiile de orice natura ivite intre partile contractante in legatura cu
interpretarea sau executarea prezentului contract de asociere in participatie se
vor solutiona pe cale amiabila sau cu respectarea modalitatilor prevazute in
acesta', si, de asemenea, s-a prevazut ca 'litigiile ivite intre partile contractante,
nerezolvate pe cale amiabila, vor fi deduse spre solutionare Curtii de Arbitraj
Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei,
care va rezolva litigiul conform legilor romane si a Regulilor de Procedura ale
acestei Curti'.

Parata a invocat exceptia de necompetenta materiala a Curtii de Arbitraj

Comercial International de pe langa Camera este Comert si Industrie a
Romaniei, sustinand ca prin contractul incheiat intre parti se prevede o clauza
compromisorie prin care se restrange sfera litigiilor care intra in competenta de
solutionare a Curtii de Arbitraj numai la litigiile referitoare la executarea si
interpretarea contractului, ceea ce ar exclude implicit litigiile referitoare la
desfiintarea contractului. Curtea a considerat ca este competenta intrucat
'formularea 'interpretarea si executarea contractului' este atotcuprinzatoare,
incluzand si aspectele ce tin de neexecutarea contractului si consecintele care
decurg din aceasta neexecutare.'

In situatia in care, reclamanta din procesul arbitral solicita desfiintarea

hotararii arbitrale intrucat nu a existat conventie arbitrala, actiunea a fost
respinsa.

Practica jurisdictionala. Conventie compromisorie prin care este

desemnat arbitrajul de specialitate.

S-a retinut ca, potrivit art. V 1 din protocolul incheiat intre parti,
competenta solutionarii litigiului apartine arbitrajului de specialitate organizat
de Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare

Arbitrajul sesizat cu litigiul, prin declinare, a restituit cauza la Tribunalul

Bucuresti, prin hotararea nr. 3/2002, considcrand ca nu este competent sa
solutioneze litigiul.

Constatandu-se conflict negativ, a fost sesizata Curtea de Apel Bucuresti

care a stabilit competenta in favoarea arbitrajului, apreciind, prin sentinta nr. 89
din 2 septembrie 2002, ca dispozitiile art. VI din protocol trebuie sa aiba
relevanta juridica pe care partile au inteles sa i-o acorde.
 Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, sustinand ca
Arbitrajul de specialitate nu s-a infiintat nici pana in prezent, astfel incat,
singura solutie este continuarea judecatii de catre Tribunalul Bucuresti.

Recurenta considera clauza arbitrala ca inoperanta in lipsa infiintarii

arbitrajului de specialitate si hotararea ca nelegala, deoarece nu a tinut seama de
aceasta situatie  obiectiva.

Recursul a fost considerat nefondat. Sustinerile recurentei privind

inexistenta arbitrajului de specialitate sunt infirmate de relatiile comunicate de
aceasta institutie si de insasi hotararea de restituire a dosarului, respectiv, de
desesizare, din care rezulta ca arbitrajul exista si ca aceasta refuza sa
solutioneze litigiu pentru ca parata nu este membra a Uniunii Nationale a
Societatilor de Asigurare si Reasigurare si arbitrajul de specialitate priveste doar
medierea diferendelor dintre societatile de asigurare membre ale Uniunii.

Fata de prevederile din art. V.I din protocolul incheiat de parti Curtea de
Apel Bucuresti a stabilit corect competenta astfel ca hotararea este legala
neputand fi desfiintata intrucat criticile de nelegalitate sunt neintemeiate.

Clauza de arbitraj nu este nici inoperanta intrucat partea care a sesizat

arbitrajul este membru al institutiei care a organizat arbitrajul

Intr-o alta speta s-a decis ca arbitrajele specializate sa solutioneze litigiile

dintre societatile din domeniul de activitate respectiv, numai daca societatile
respective au prevazut in statut sau in contractele incheiate.
BIBLIOGRAFIE

1. Victor Babiuc, “Dreptul comerţului internaţional”, Ed. Atlas Lex,

Bucureşti,1994;
2. Ioan Leş, “ Tratat de drept procesual civil” ediţia a II-a, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2002;
3. Revista de Drept Comercial nr. 3/2002, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2002;
4. Revista de Drept nr.9/1995, , ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1995;
5. Revista de Drept Comercial nr.12/1999, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999;