Sunteți pe pagina 1din 72
| oe -Drept comercial roman Editia a IV-a STANCIU D. CARPENARU CURS UNIVERSITAR eParuseck Obiligatiile comerciale 383 prevede trei locuri diferite unde debitoru! isi poate executa obligatiile: sediul comercial, domiciliul si regedinta debitorului. Desi legea nu o prevede, totusi, normal ar fi ca executarea obligatiei sa fie ceruta de cdtre creditor mai intai la sediul comercial al debitorului. Cu privire la obligatiile care au ca obiect plata unei sume de bani, consideram gi noi ca principiul cherabilitatii consacrat de Codul comercial ar trebui inlocuit cu principiul portabilitatii platii, adic& plata s& se fac la domiciliul creditorului.’ Plata unei sume de bani putandu-se face prin banca ori prin posta, debitorul nici nu ar trebui s& se deplaseze la domiciliul creditorului, iar plata s-ar face operativ. §4. Regimul juridic al dob4nzilor 680. Precizéri prealabile. in obligatiile comerciale, ca si in dreptul comun, in cazul intarzierii in executarea unei obligatii banesti, debitorul datoreaza dobanzi2 Aceste dobanzi sunt daune interese moratorii, care sunt menite s& sanctioneze pe debitor pentru incalcarea obligatiei si, totodatd, s4 repare prejudiciul suferit de creditor prin intarzierea in executarea obligatiei > intrucat evaluarea prejudiciului cauzat prin intarziere in executarea unei obli- gatii banesti este dificil de realizat, aceasta operatiune este facut de legiuitor, prin stabilirea dobanzii legale. Legea prezuma cA lipsa de folosinta a sumei de bani produce creditorului un prejudiciu constand in cuantumul dobanzii legale calculata pe durata intarzierii in executare. in consecinta, pentru a obtine doban- zile, creditorul nu trebuie s& fac& dovada vreunui Prejudiciu, Potrivit art. 1088 C. civ., in obligatiile care au ca obiect o suma oarecare, dau- nele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune gi societate. 681. Regula curgerii de drept a dobanzii in obligatiile comerciale. Art. 43 C. com. stabilegte regula potrivit cdreia "Datoriile comerciale lichide gi platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile". Cum se poate observa, aceast4 regula este diferit{ de cea consacrat& de art. 1088 C. civ., care prevede ca dobanzile sunt datorate din ziua cererii de che- mare in judecata. Deci, in privinta obligatiilor comerciale avand ca obiect sume de bani, debi- torul se aflé de drept in intarziere din momentul cand obligatia devine exigibila (dies interpellat pro hominem). in consecinta, dobanzile legale curg de la data scadentei obligatiei. Dobanzile pentru datoriile comerciale curg de drept de la scadenta, chiar dac& nu au fost stabilite prin contract scris intre parti.’ Ase vedea D.D. Gerota, Teoria generala a obligatillor comerciale, op. cit, p. 112. 2 Ase vedea C. Statescu, C. Birsan, op. cit,, p. 306-307. * Prin functia sa sancionatoare gi reparatorie, aceasta dobandai se deosebeste de doban- Ga cu functie de pret al folosintei unei sume de bani, in temeiul unui contract de imprumut. Pentru unele consideratii asupra problemei, a se vedea |. Bacanu, Regimul juriaic al dobénzilor, in “Revista de drept comercial” nr. 2/1995, p. 12. “Cas. Ill, dec. nr. 547/1941 . in “Revista de drept comercial”, 1942, p. 204.. 384 Drept comercial roman Explicatia regulii curgerii de drept a dobanzilor pentru datoriile comerciale tine de specificul activitatii comerciale (in materie comerciala, banii sunt frugiferi). Daca debitorul comercial nu plategte la scadenta suma de bani datorata, inseam- n& c& foloseste el aceasté suma imbogatindu- se far just cauza. in plus, curgerea de drept a dobanzilor de la scadenta obligatiei constrange pe debitor sa igi execute la termen obligatia si, totodaté, asigur& evitarea consecintelor ne- gative in lant pe care le poate avea neincasarea la termen de catre creditor a su- mei de bani la care are dreptul. Trebuie aratat ca, potrivit legii, dobanzile curg de drept, dar ele trebuie cerute de creditor, neputand fi acordate din oficiu.' 682. Conditiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobanzilor. Din art. 43 C. com. rezult& si conditiile care se cer a fi indeplinite pentru curgerea de drept a dobanzilor. a) Obligatia debitorului s4 constea in plata unei sume de bani. Numai daca obligatia are ca obiect plata unei sume de bani, debitorul datoreaz& dobanzi pentru intarzierea in executarea obligatiei. b) Obligatia sa fie lichid&. Dobanzile curg de drept numai in cazul in care cuantumul sumei datorate este precis determinat (in illiquidis non fit mora)? c) Obligatia sd fie exigibila. Numai dac& datoria debitorului a ajuns la sca- denta si nu a fost executata, creditorul este indreptatit la plata sumei de bani si a dobanzilor aferente® jin doctrina se discuté dac& regula curgerii de drept a dobanzilor se aplica nu- mai in cazul in care obligatia privind plata sumei de bani este comercial pentru debitor ori si in cazul cand aceasta obligatie este civil pentru debitor si comerciala pentru creditor. in concret, problema se pune in legatura cu obligatiile care rezulté din actele juridice care reprezint& fapte de comert unilaterale (art. 56 C. com.). intr-o opinie, se considera c& dobanzile curg de drept de la scadenté numai daca obligatia debitorului are caracter comercial. Daca pentru debitor ‘obligatia este civila, nu se justificd derogarea de la dispozitiile dreptului civil.* intr-o alt& opinie, dobanzile curg de drept de la scadenta, chiar daca obligatia este civil pentru debitor, fiind comercialé numai pentru creditor.® Aceast& solutie ar fi impusa de ratiunea legii, de a proteja fructificarea banilor de catre creditorul comercial. in ce ne priveste, consideram c& regula curgerii de drept a dobanzilor isi gaseste aplicare numai in cazul in care obligatia privind plata unei sume de bani este comercial& pentru debitor. Dacd aceasta obligatie este comercialé numai * Curtea de Arbitraj Comercial International de pe angi Camera de Comer si Indus- trie a Romaniei, sent, nr. 185/2001, in “Revista de drept comercial” nr. 10/2001, p. 171. ? Gas, S.U. dec. nr. 40/1942, in “Revista de drept comercial’, 1943, p. 74. % Curtea de Arbitra| Comercial International de pe langi Camera de Comert gi indus- trie a Roméniei, sent. nr. 133/1999, in “Revista de drept comercial” nr. 5/2000, p. 122. Daca in contract nu s-a prevazut un termen pentru plata, dobanzile curg de la data punerii in intarziere prin chemare in judecat& (Cas. Ill, dec. nr. 123/1939, in “Pandectele romane”, 1940, Ml p. 84). “ Ase vedea I.N. Fintescu, op.cit., vol. |, p. 352. 5 A se vedea C. Petrescu-Ercea, Curs de drept comercial, vol. Ill, Cluj, 1946, p. 18- 19; |. Turcu, Dreptul afacerilor, op. cit., p. 274. Obligatiile comerciale 385 Pentru creditor, dobanzile curg de la data Punerii in intarziere a debitorului, in conditiile art. 1088 C. civ. in sprijinul solutiei se pot invoca chiar dispozitiile art. 43 C. com., care se refera la “datoriile comerciale", ceea ce inseamn& a legea are in vedere numai obligatiile comerciale ale debitorului, iar nu si cele civile. Referirea directa a legii la “datoriile comerciate" Constituie, in opinia noastra, o alt& modalitate de exclu- dere a aplicarii legii comerciale Nnecomerciantilor, pentru operatiuni care pentru ei nu sunt fapte de comert (art. 56 C. com.). 683. Cuantumul dobanzit comerciale. in Prezent, dobanda este reglemen- tata prin O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti.' Ordonanta consacra dreptul p&rtilor de a stabili prin vointa lor cuantumul do- banzii. Art. 1 dispune: “P&rntile sunt libere sa stabileasca in conventii rata dobanzii Pentru intarzierea in plata unei obligatii banesti*2 Pentru cazul cand Partile nu au prevazut in contract cuantumul dobanzii, se va plati dobanda legal. Potrivit art. 3 din ordonanta, in materie comercialé, dobanda legala se stabi- leste la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca National a Roméniei.? Aceast& dobanda este aplicabilé numai dacd debitorul este comerciant:* in caz contrar, dobanda legala se stabilegte la nivelul taxei oficiale a Ssontului, dimi- nuat cu 20% [art. 3 alin. (3) din ordonanta]. Nivelul taxei oficiale a scontului se Publica in Monitorul Oficial, prin grija Bancii Nationale a Romaniei. Potrivit ordonantei, nivelul taxei oficiale a scontului, in functie de care se Stabileste dobanda legala este cel din ultima zi lucr&toare a fiecarui trimestru, valabil pentru intregul trimestru urmator, Potrivit Circularei nr. 11/1998 a Bancii Nationale a Roméniei, la data intrarii in vigoare a ordonantei, taxa oficialé a scontului era de 35% e an. Prin Circulara nr. 3/2002 a Bancii Nationale a Romaniei s-a dispus cf, ince- pnd cu data de 1 februarie 2002 se abroga prevederile privind taxa oficial a scontului din Circulara nr. 11/1998 a Bancii Nationale a Romaniei.> ee " M. Of. P. I, nr. 26/25.01.2000. A se vedea: |. Bacanu, Regimul juridic al dobanzitor, Editia a lla, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000; A. Fuduli, Regimul juridic al dobanzii in noua reglementare, in “Revista de drept comercial" nr. 7-8/2000, p. 68 si urm.; Veronica Stoica, V. Nemes, Dobanzile comerciale in lumina reglementétilor O.G. nr. 9/2000, in “Revista de drept comercial” nr. 5/2001, p. 89 si urm. * S-a decis ca nu numai penalitatile, ci i dobénzile, chiar in materie comercial, nu pot 8& depaseasca orice “limite rezonabile”, deoarece ar fi contrare bunelor moravur, (art. 5 C.civ.). A se vedea Curtea de Arbitraj Comercial international de pe lang Camera de Co. mert $I Industrie a Romaniei, sent. nr, 80/2000, in “Revista de drept comercial" nr. 1/2000, p. 119, ° In sensul unei propuneri privind acest criteriu de stabilire a cuantumului dob&nzii legale comerciale, a se vedea St.D. Carpenaru, Drept comercial roman, Ill, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 1994, p. 16. “Pentru a stabil cine are calitatea de comerciant, art. 3 alin, (2) din ordonanta repro- duce art. 7 C. com., care are in vedere comerciantii individuali (persoane fizice) gi societa- tile comerciale. Trebule observat c& au calitatea de comerciant si regiile autonome si organizatille Cooperatiste. A se vedea Supra nr. 108 si 109. M. Of. P. 1, nr. 100/5.02.2002. 386 Drept comercial roman incepand cu aceeasi data se va calcula lunar rata dobanzii de referinté a Bancii Nationale Roméaniei, care va fi anuntat& public in prima zi lucratoare a fiecdrei luni, prin circulare ale Bancii Nationale a Romaniei.' Prin urmare, in prezent, nivelu! dobanzii legale este cel al ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, anuntata public prin circulare ale bancii. in relatile de comer exterior, dobanda legala este de 6% pe an, atunci cand s-a stipulat plata in moneda straina, iar legea aplicabila este legea romana. in privinta dobanzilor percepute sau platite de Banca Nationalé a Roméniei, b&nci, de Casa de Economii si Consemnatiuni gi de Ministerul Finantelor, ele se stabilesc prin reglementari specifice. 684. Anatocismul in materie comerciala. Prin ordonant& se stabilesc conditiile in care este permis anatocismul. Astfel, plata anticipaté a dobanzilor se poate efectua pe cel mult 6 luni. Dobanda incasata ramane bine dobandita creditorului, indiferent de variatille ulterioare (art. 7 din ordonanta). Apoi, in principiu, dobanda se calculeaz{ numai asupra cuantumului sumei imprumutate. Legea admite ins c& dobanzile se pot capitaliza gi pot produce dobanzi, in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa sca- denta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an (art. 8 din ordonanta). Anatocismul nu este permis in cazul contractului de cont curent si atunci cand legea dispune altfel. 685. Corelatia dintre dobanzi si daunele-interese. Potrivit art. 1088 C. civ., la obligatiile care au de obiect o suma de bani, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie comerciala, de fidejusiune gi societate. Deci, de regula, dobanzile nu se pot cumula cu daunele-interese.? Explicatia rezida in faptul c& dobanzile sunt in realitate daune-interese de intarziere (daune moratorii), care se particularizeaz& prin aceea ca ele sunt anticipat evaluate de catre legiuitor. in mod exceptional, dobanzile se cumuleaz& cu daunele-interese in cazurile aratate de art. 1088 C. civ. Asttel, cumulul este permis in cazurile expres prevazute de Codul comercial; de exemplu, mandatarul care schimba destinatia sumelor de bani primite pe seama mandantului (art. 383).° Apoi, in cazul fidejusiunii, fidejusorul beneficiaz& de cumulul dobanzilor si al daunelor-interese in actiunea de regres contra debitorului (art. 1669 C. civ.). In sfarsit, In materia societatilor comerciale, asociatul care intarzie in liberarea aportului in numerar datoreaza dobanzi si despgubiri fat de societate [art. 65 ! Pentru luna februarie 2002, nivelul dobanzii de referinfa a fost de 34,6% pe an. in sensul ca, in materie comerciala, nu poate fi aplicat art. 1088 C.civ. si, deci, este admis cumulul dobanzilor cu despagubirile, a se vedea T. Prescure, |. Schiau, Actualiza- rea pretentillor $i evaluarea daunelor in materie comercial, in “Revista de drept comer- cial" nr. 12/1999, p. 48-49, ° Ase vedea |. Bacanu, op. cit, in “Revista de drept comercial" nr. 2/1995, p. 20. Obligatiile comerciale 387 alin, (2) din Legea nr. 31/1990]; aceeagi este solutia si cand aportul in creante nu este liberat la scadent& [art. 84 alin. (2) din Legea nr. 31/1990}. 686. Corelatia dintre dobanzi i penali In anumite cazuri, partile prevad in contractul pe care il incheie o clauzd penala, adicd o penalitate pe care debitorul obligatiei banegti o va achita creditorului in cazul intarzierii in executa- rea obligatiei; de exemplu, 1% pe fiecare zi de intarziere. Problema care se pune este de a sti daca, in acest caz, creditorul poate obtine de la debitor, atat dobanzile, cat si penalitatea de intarziere. Raspunsul este negativ. Penalitatile sunt in esenta daune-interese pentru in- tarziere, care sunt anticipat evaluate prin conventia parti daune-interese de intarziere, ca si dobanzile, ele nu se pot cumula cu acestea, deoarece s-ar realiza o dubla reparatie pentru aceeasi abatere de la prevederile contractului. Deci, in caz ca prtile au stipulat in contract o penalitate de intarziere in exe- cutarea obligatiei banesti, creditorul are dreptul numai la plata penalitatilor, nu gi la plata dobanzilor.’ Concluzia este o consecinta logicd a prevalentei vointei partilor contractante. §5. Interdictia acordarii termenului de gratie ~ 687. Principii. Art. 44 C. com. prevede c& “In obligatiunile comerciale, judeca- torul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. 1021 din Codul civil". Potrivit art. 1021 C. civ., in cazul unui contract sinalagmatic, daca debitorul nu isi execut& obligatia, creditorul are dreptul s cear&, fie executarea pe cale silita a obligatiei, cand acest lucru este posibil, fie rezolutiunea (rezilierea) contractului cu daune interese. Dreptul creditorului este valorificat pe calea unei cereri adresate instantei judecdtoresti.” in cazul cand creditorul solicité rezolutiunea contractului, instanta, tinand seama de imprejurarile care |-au pus pe debitor in situatia de a nu-si executa obligatia, poate s&-i acorde un termen - numit termen de gratie® in care debitorul sa igi ‘indeplineasca obligatia. Daca obligatia nu este executaté in acest termen de pasuire, instanta judec4toreasca va pronunta rezolutiunea (rezilierea) contractului pentru neexecutare, obligandu-! pe debitor gi la plata daunelor interese. Aga cum prevede art. 44 C. com., in obligatiile comerciale, acordarea terme- nului de gratie este interzisa. Aceastd interdictie isi g&segte fundamentul in exigentele activitatii comerciale. In raporturile comerciale, executarea exact& a obligatiei este o conditie esen- fial& (art. 1073 C. civ.). Numai prin executarea la termen a obligatiei, creditorul * Ase vedea si C.S.J. sect, com., dec, nr. 243/196, in “Dreptul" nr. 1/1997, p. 117. in sensul c& se pot acorda si dob&nzi in cazul cand penalitatile nu acoperd prejudiciul, a se vedea C.S.J. sect. com., dec. nr. 249/1996, in “Revista de drept comercial” nr. 4/1997, p. 103. ? Rezolutiunea poate fi si conventional& in cazul stipularii unui pact comisoriu. A se vedea C. Statescu, C. Birsan, op.cit, p. 86-87. Denumirea este folosit gi pentru a desemna pasuirea pe care o acorda imprumu- t8torul imprumuutatului pentru rambursarea creditului. Obligatiile comerciale 449 O atare executare este posibilé numai in cazul cand lucrul vandut are ca obiect bunuri determinate generic. in cazul unui bun individual determinat, execu- tarea obligatiei de predare se asigura pe cale silit&, in conditiile dreptului comun. Cumparatorul are obligatia sa i! instiinteze, in prealabil, pe vanzator de folosirea acestei cai de executare, In cazul in care la cumpararea efectuata prin intermediul agentului oficial s-a platit un pret mai mare decat cel convenit prin contract, cumparatorul are dreptul s& pretindd. diferenta de la vanzator si, daca a suferit un Prejudiciu, el are dreptul gi la despagubiri (art. 68 alin. (4) C. com.]. b) Cand cumparatorul nu isi executa obligatia de a lua in primire bunul, van- ZAtorul are dreptul, fie s4 depun& bunul la o casa acreditaté de comert, pe socoteala si cheltuiala cumparatorului, fie s4 vand& bunul. Vanzatorul va opta pentru depozitarea bunului in cazul cand a incasat pretul, in scopul de a fi dispensat de obligatia conservarii bunului. Vanzarea bunului se face prin licitatie public’. Cand bunul are un pret la bursa sau in targ, vanzarea se poate face la Pretul curent de c&tre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte. Daca pretul la care s-a vandut bunul este mai mic decat cel prevazut in con- tract, vanzatorul are dreptul s& pretinda diferenta de la cumparator. Oricare ar fi optiunea, vanzatorul are obligatia s& il ingtiinteze, in prealabil, pe cumparator despre masura pe care o va intreprinde. Trebuie aratat c&, executarea coactiva, in cele douad situatii analizate, trebuie 8 fie efectuatd imediat dupa implinirea termenului. intr-adevar, chiar dacd legea nu prevede un termen, o atare executare nu poate interveni oricand, la bunul plac al p&rtilor. Numai printr-o executare imediaté se poate realiza finalitatea exe- cutarii coactive, aceea de a asigura o executare prompta a obligatillor din con- tractul de vanzare-cumparare.' in conceptia Codului comercial, si in cazul cand termenul este esential, executarea este posibilé, dac& partea in favoarea careia s-a stipulat termenul o accept, numai intr-un termen de 48 de ore de la data scadentei. §5. RGspunderea pentru nerespectarea obligafiilor 801. Precizari prealabile. Pentru nerespectarea obligatiilor din contractul de vanzare-cumparare, partea in culpa va raspunde. Potrivit dreptului comun, raspunderea pentru nerespectarea Obligatiilor con- tractuale poate fi raspunderea sub forma penalitatilor si raspunderea sub forma despagubirilor (daunele interese). 802. Raspunderea sub forma penalitatilor. Aceasta raspundere intervine in cazul cand in contractul de vanzare-cumparare s-a stipulat o clauz& penala (art. 1066 C. civ.). intr-adevar, potrivit dreptului comun, in scopul asigurarii executarii obligatillor asumate in contract, partile pot conveni ca partea care nu igi va res- Pecta obligatia sa plateasca celeilalte parti o sum de bani denumita penalitate.? intrucat clauza penala este 0 conventie, raspunderea sub forma penalitatilor exist4 numai dac& p&rtile au prevdzut in contractul de vanzare-cumparare ori ' Ase vedea gi C. Petrescu-Ercea, op.cit, p. 68. * Asupra clauzei penale, a se vedea C. Statescu, C. Birsan, op.cit, p. 307-310. 450 Drept comercial roman intr-o conventie separata penalitajile care vor fi plitite in cazul nerespectarii obligatilor." Trebuie ardtat c& regimul derogator al penalitatilor, instituit prin Legea nr. 76/1992, a fost abrogat.” in acest mod au fost inl&turate gravele incdlcdiri ale principiilor care guverneaza clauza penala.> In cazul in care nu s-a respectat obligatia pentru care s-a prevazut clauza penala, partea in culpa datoreaza penalitatea convenita‘. Pentru obtinerea penalitatii, creditorul nu trebuie s& facd dovada vreunui pre- judiciu gi nici s&-I puna in intarziere pe debitor, acesta fiind de drept in intarziere (art. 43 C.com,)°. Daca partile contractante au convenit egalonarea datoriilor, debitorul nu mai datoreaza penalitatile de intarziere, afaré de cazul cand au stabilit altfel®. 803. Raspunderea sub forma despagubirilor. in cazul in care, datoritd nerespectarii obligatiilor din contractul de vanzare-cumparare, a fost cauzat un prejudiciu, partea in culpa este obligaté s& plateasca despagubit prevazute de Codul civil”. Trebuie aratat ca, potrivit dreptului comun, stipularea unei clauze penale pen- tru o anumita abatere de la prevederile contractului are drept consecinta tran- garea definitiva a réspunderii pentru acea abatere, deoarece prin clauza penala se determina anticipat tocmai despagubirile pe care debitorul le va plati pentru abaterea respectiva. In consecinta, creditorul nu mai are dreptul s& pretinda si despagubiri, chiar daca prejudiciul ar fi mai mare decat suma care face obiectul clauzei penale. Prin abrogarea Legii nr. 76/1992 a fost inlaturaté posibilitatea acordarii de despagubiri in completarea penalitatilor, in cazul neacoperirii intregului prejudiciu prin plata penalitatilor. ' A se vedea in acest sens: C.SJ. sect. com., dec. nr. 801/1997, in “Dreptul” nr. 10/1997, p. 116; C.S.J. sect. com., dec. nr. 503/1998, in “Revista de drept comercial” nr, 3/1999, p. 136; Curtea de Arbitraj Comercial International de pe !anga Camera de Comert gi Industrie a Roméniei, sent. nr. 103/2001, in “Revista de drept comercial” nr, 6/2001, p. 174. Legea nr. 76/1992 a fost abrogata prin O.U.G. nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar gi a pierderilor in economie (M. OF. P. |, art. 72/22.04.1997). Asupra criticii regimului penalitatilor reglementat de Legea nr. 76/1992, a se vedea StD. Carpenaru, Drept comercial roman, Ill, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 1994, p. 91, Asupra posibilit&tii reducerii penalitati, a se vedea Smaranda Angheni, Consideratii teoretice si practice privind reductibiltatea clauzei penale in dreptul rom4n $i in dreptul comparat, in “Revista de drept comercial" nr. 6/2001, p. 59 gi urm. C.SJ. sect. com., dec. nr. 4041/1999, in “Juridica” nr. 6/2000, p. 236. A se vedea si Georgeta Danaila, Daniela Pop, Practica actual a Curii de Arbitraj Comercial Inter- national de pe langa Camera de Comert si Industrie a Roméniei, in “Dreptul" nr. 3/2000, p. 34 sium. ® Cs. sect. com., dec. nr. 2966/1998, in “Revista de drept comercial” nr. 5/2000, p. 124. Executarea cu intarziere a unei obligatii avand ca obiect 0 suma de bani nu poate deter- mina decat plata unor daune moratorii, destinate s& repare prejudiciul creditorului cauzat prin intarziere (C.Ap. Bucuresti, sect. com., dec. nr. 74/1999, in Culegere, op. cit, p. 124), f 503 Capitolul VI Titlurile comerciale de valoare Sectiunea |. Nofiunea $i clasificarea fiflurilor comerciale de valoare §1. Nofiunea si caracteristicile titlurilor comerciale de valoare 904. Notiunea titlului comercial de valoare. Bunurile realizate de producatori sunt destinate satisfacerii trebuintelor celor care au nevoie de ele. Prin ‘schimb, aceste bunuri trec, prin intermediul banilor, de la producatori la consumatori. Diversitatea bunurilor care fac obiectul circulatiei (bunuri Mobile, imobile, cor- Porale si incorporale) determin o varietate a formelor juridice prin care se reali- zeazA circulatia. O forma juridic& moderna a circulatiei bunurilor o constituie cir- Culatia inscrisurilor (titlurilor) care incorporeazi anumite valori patrimoniale. Aceste valori circula prin transmiterea inscrisurilor (titlurilor) care le reprezinta: de exemplu, actiunile gi obligatiunile emise de societatile pe actiuni, cambia, cecul, conosamentul etc. Institutionalizarea circulatiei titlurilor reprezint& una dintre cele mai importante contributi! ale dreptului comercial la progresul activit&tii comerciale moderne.’ Pentru desemnarea titlurilor care incorporeaz& anumite valori patrimoniale este folosit notiunea generic de “titluri de credit” sau “titluri de valoare"? Avand in vedere ca unele dintre aceste titluri nu implic& o creditare, ne alatu- ram opiniei care considera mai corecta folosirea, ca Notiune de gen, a denumirii de titluri comerciale de valoare. in lumina celor aratate, titlul comercial de valoare poate fi definit ca un inscris denumit $i titlu in temeiul cdruia posesorul sau legitim este indrituit s exercite, la 0 data determinatd, dreptul aratat in inscris. 905. Caracteristicile tittulul comercial de valoare. Titlul comercial de valoare are urmatoarele caracteristici:* ‘A se vedea D. Galagescu-Pyk, Cambia s/ biletul la ordin, vol. 1, Bucuresti, Tiparul universitar, 1939, p. 2. * Nofiunea de titluri de credit este folosita in dreptul neolatin; notiunea de “titluri de valoare" apariine dreptului german (wertpapiere). * Ase vedea O, Capatina, Branduga $tefnescu, op. cit., vol. II, p. 75. * Ase vedea si O. Capatina, Branduga Stefanescu, op.cit, vol. Il, Trdsaturi generale ale titlunilor de credit, in “Revista de drept comercial” nr. 504 Drept comercial roman a) inscrisul are caracter constitutiv; dreptul este incorporat in titlu gi, in conse- cinta, dreptul poate fi exercitat numai in temeiul inscrisului. Cu alte cuvinte, in- scrisul este constitutiv de drepturi, iar dreptul incorporat in titlu nu exist fara inscrisul respectiv; b) inscrisul are caracter formal; el trebuie s& imbrace forma determinaté de lege si s cuprinda elementele care ii sunt proprii. Numai prin respectarea strict& a conditiilor de form cerute de lege, inscrisul este valabil gi produce efecte; ¢) inscrisul are caracter literal, in sensul ca intinderea gi natura dreptului, ca gi obligatia corelativa dreptului, sunt determinate exclusiv de menfiunile cuprinse in inscris. In consecinta, elementele inscrisului nu pot fi nici completate si nici interpretate cu ajutorul altor inscrisuri ori a unor imprejurari de fapt. Excluderea oricaror dovezi extrinseci este o consecinta a caracterului formal al inscrisului; d) inserisul confera un drept autonom. Caracterul autonom al dreptului trebuie inteles intr-un dublu sens. In primul rand, dreptul si obligafia corelativé nascute din titlu sunt independen- te fafa de actul juridic din care decurg (raportul juridic fundamental); de exemplu, un contract de vanzare-cumparare, un fapt juridic etc. Deci, posesorul legitim al titlului igi exercita dreptul gi emitentul titlului executa obligatia in temeiul titlului, iar nu in baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului. In al doilea rand, in cazul transmiterii titlului, dobanditorul va deveni titularul unui drept propriu, care este un drept nou, originar, iar nu un drept derivat din cel al transmitatorului, Deci, dobanditorul are un drept autonom, adicA un drept care este independent fata de dreptul transmit&torului, Ca o consecinté a acestui fapt, dobanditorului titlului nu i se pot opune exceptiile care puteau fi opuse transmi- tAtorului. §2. Clasificarea titlurilor comerciale de valoare 906. Criterii de clasificare. Titlurile comerciale de valoare se pot clasifica in functie de mai multe criterii: dup continutul lor, dup& modul in care circula sin functie de cauza lor.’ Cu ajutorul clasificarilor se poate determina regimul juridic al diferitelor cate- gorii de titluri de valoare. 907. Clasificarea titlurilor de valoare dupa continutul lor. Dupa continutul lor, titlurile comerciale de valoare se clasifica in trei categorii: efectele de comert, valorile mobiliare $i titlurile reprezentative ale marfurilor. a) Efectele de comert. Acestea sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. Intra in aceast& categorie: cambia, biletul la ordin gi cecul. Cambia este un inscris prin care o persoana da dispozitie altei persoane s& pla- teasca 0 sumé de bani, la scadenta, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia. gi urm. Asupra distinctiei fat de titlurile de creanta civile, a se vedea |. Turcu, Teoria $i practica dreptului comercial roman, vol. \I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 82-87. "A se vedea: D. Galasescu-Pyk, op.cit, vol. |, p. 14-40; T.R. Popescu, op. cit, p. 415-418. Titlurile comerciale de valoare 505 Biletul /a ordin este un inscris prin care o persoana se obliga s& plateascd o ‘sumé de bani la scadenta altei persoane sau la ordinul acesteia. Cecul este un inscris prin care o persoana da ordin unei banci la care are un disponibil s& pléteasc& o sum de bani unei persoane sau la ordinul acesteia. Intrucat efectele de comert sunt inscrisuri care exprima in moneda valoarea pe care 0 incorporeaza, ele indeplinesc functia de numerar, de instrument de plata. De aceea, efectele de comert sunt denumite figurativ si "moneda comerciantilor’. Efectele de comert sunt $i titluri de creait, ele dau dreptul titularului de a it casa suma aratata in inscris, iar pana la scadent& debitorul beneficiaz& de credit. Datorité posibilitatii transmiterii lor, prin mijloacele dreptului comercial, efectele de comert sunt calificate ca titluri negociabile. De remarcat ca cecul este un mijloc de plata si mai putin un instrument de credit. Cu toate acestea, datorita faptului cA fi sunt aplicabile unele reguli proprii titlurilor de credit, cecul este enumerat gi el in categoria titlurilor de credit. b) Valorile mobiliare. Acestea sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite Orepturi complexe, patrimoniale si persona) nepatrimoniale. Fac parte din aceasta categorie actiunile si obligatiunile emise de societatile comerciale. Actiunile sunt titluri reprezentative ale contributiei asociatilor, constituind frac- tiuni ale capitalului social, care confer posesorilor calitatea de actionar. Aceste ascrisuri dau titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, Wreptul la vot in dunarea general, dreptul la restituirea valorii nominale, in caz de dizolvare si chidare a societatii etc. Actiunile sunt titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii. Obligatiunile sunt inscrisuri emise de o societate comercialé in schimbul umelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a ram- ursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente. Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii gi, in aceasta calitate, au dreptul a restituirea sumei datorate, la scadenta, gi la plata dobanzilor cuvenite. Obligatiunile sunt si ele titluri de credit negociabile, care circuld in conditile legi. ¢) Titlurile reprezentative ale marfurilor. Acestea sunt inscrisuri care conferé in drept real (de proprietate sau de garantie) asupra unor mérfuri aflate in de- ‘ozit in docuri, antrepozite etc. sau incdrcate pe nave pentru a fi transportate. *osesorul titlului este titularul dreptului real asupra mérfurilor gi, in consecinta, lispune de ele. Din aceasté categorie fac parte: conosamentul, recipisa de lepozit si warantul. Conosamentul este inscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navei cu care ‘@ transporté marfurile, care atest incdrcarea mArfurilor pentru a fi transportate. >osesorul legitim al inscrisului este considerat proprietarul marfurilor.' Recipisa de depozit este un inscris care confera titularului dreptul de proprietate tsupra mérfurilor depozitate in magazii specializate (docuri, antrepozite etc.). Warantul este inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de ga- antie realé mobiliaré asupra mérfurilor depozitate. Aceste inscrisuri poarta denumirea de titluri reprezentative ale mérfurilor, de- varece ele inlocuiesc mérfurile si pot circula in locul acestora, in conditiile legii. "Ase vedea Gh. Caraiani, Conosamentul, in “Revista de drept comercial” nr. 6/1997, ». 50 gi urm. 506 Drept comercial roman 908. Clasificarea titlurilor de valoare dupa modul in care circula. Dupa& modul in care circula, titlurile comerciale de valoare se impart in trei categorii: titluri nominative, titluri la ordin gi titluri la purt&tor. a) Titlurile nominative. Sunt titluri nominative acele inscrisuri care individuali- zeaz pe titularul dreptului prin aratarea numelui acestuia. Determinarea persoanei care este titulara dreptului, in chiar titlu, permite iden- tificarea fara nici un fel de dubii a celui indreptatit sA exercite in mod legitim dreptul care decurge din titlu. Potrivit legii, titlul nominativ se poate transmite prin cesiune. Aceasta se efec- tueaza prin inscrierea unei mentiuni pe titlu si predarea titlului cdtre cesionar. Deci, pentru aceasta cesiune nu sunt necesare formalitatile impuse pentru ce- siunea reglementata de dreptul comun. in privinta transmiterii actiunilor nominative, legea instituie formalitati speciale. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin deciaratia f- ccuta in registrul actionarilor emitentului, subscris& de cedent si de cesionar sau de mandiatarii lor, gi prin mentiunea facut pe actiune (art. 98 din Legea nr. 31/1990). b) Titlurile la ordin. Sunt titluri la ordin acele inscrisuri care cuprind drepturi care pot fi exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de © alté persoana c&reia i-au fost transmise aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobanditorul exercita drepturile "la ordinul" beneficiarului. Operatiunea girului, prin care se realizeazA transmiterea titlului, const& intr-o mentiune translativa de drepturi facuta de posesorul titlului, in chiar titlu, cu pre- cizarea numelui dobanditorului. ¢) Titlurile la purtator. Sunt titluri la purt&tor inscrisurile care incorporeaza anu- mite drepturi, fara s& determine persoana titularului drepturilor. in conseci titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al inscrisului. Transmiterea titlurilor la purt&tor se realizeazA prin simpla remitere material& a inscrisurilor. 909. Clasificarea titlurilor comerciale de valoare in functie de cauza lor. Dupa cum cauza obligatiei este sau nu menfionaté in inscris, titlurile comerciale de valoare se impart in doua categorii: titluri cauzale si titluri abstracte. a) Titlurile cauzale. Sunt titluri cauzale inscrisurile care mentioneaz& cauza obligatiet (causa debendi). Fac parte din aceasta categorie, de exemplu, actiunile societatilor comerciale, conosamentele etc. Pentru aceste titluri, cauza constituie un element intern al obligatiei. In conse- cinta, pentru exercitarea dreptului de c&tre titular este necesara mentiunea expres a cauzei obligatiei. b) Titlurile abstracte. Sunt considerate titluri abstracte inscrisurile care incor- poreaza obligatia si dreptul corelativ, fara a mentiona cauza obligatiei. Intra in aceasta categorie: cambia, biletul la ordin etc. jin cazul acestor titluri, cauza obligatiei este un element extern si, in consecint&, ea nu are nici o influent& asupra titlului. §3. Titlurile de legitimare 910. Caracterizare general. in activitatea comerciala sunt folosite unele inscrisuri care imprumut& anumite caracteristici ale titlurilor de valoare, fara a fi Titturile comerciale de valoare 507 Veritabile titluri comerciale de valoare. De aceea, ele sunt denumite titluri de va- loare improprii. Sunt avute in vedere: biletele de calatorie cu mijloacele de trans- Port (tren, autobuz etc.), biletele de loterie, biletele pentru statiunea de odihna, biletele de intrare la teatru etc. Aceste inscrisuri probeaz& existenta unor raporturi juridice gi Servesc pentru legitimarea dreptului posesorului. Drept urmare, posesorul titlului este considerat legitimat s& primeasc& prestatia. In doctrina se arat& c& aceste titluri nu incorporeaza drepturi, aga cum este cazul titlurilor de credit. De aceea, ele sunt considerate contrasemne de legitimare. Sectiunea a ll-a, Cambia Subsectiunea |, Notiuni introductive 911. Precizari prealabile. Cambia este unul dintre titlurile de credit cu mare aplicabilitate in activitatea comercial. Datorité folosirii ei pe scara larg gi in raporturile comerciale internationale, cambia a facut obiectul unei reglementari juridice unitare. in anul 7930 s-a ‘incheiat la Geneva cConventia referitoare la legea uniforma a cambiei gi biletului la ordin. Cu toate c& Romania nu a aderat la aceasta conventie, cele mai multe preve- deri ale legii uniforme au fost Preluate in legea romana. intr-adevar, Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei $i biletului la ordin' a folosit ca model legea itali- ana asupra cambiei si biletului la ordin din 14 decembrie 1933, care se intemeia Pe legea uniforma a cambiei si biletului la ordin2 in conditile formatii economiei de piata in tara noastra, au fost luate unele masuri privind utilizarea cambiei in taporturile comerciale interne. Astfel, prin O.G. nr. 11/1993 au fost aduse unele modifica gi completari Legii nr. 58/1934 asupra cambei si biletului la ordin. Apoi, Banca Nationala a Romaniei a emis anumite norme-cadru privind co- merful facut de societatile bancare si celelalte institutii de credit cu cambii, bilete la ordin gi cecuri, precum si norme tehnice privind cambia gi biletul la ordin, Potrivit uzantelor internationale actuale.* in sfargit, Banca National& a reglementat un sistem informational menit sa ‘int&reasca Siguranta creditului cambiei, biletului la ordin si cecului, prin crearea Centralei Incidentelor de Plati.° ee ''M. Of. P. I, nr, 10/1934, * Asupra origin cambiei gi a evolutci reglementariilegale, a se vedea D. Galasescu- Pyk, op.cit, vol. |, p. 58-142; P.V. Ptrscanu, Drept comercial, Cambia $i biletul fa ordin, Editura All, Bucuresti, 1994, p. 9 gi urm., “M. Of. P. I, nr. 201/193. A se vedea O. C&patina, Cambia, biletul ta ordin $i cecul; noi reglementéiri in “Revista de drept comercial" nr. 1/1994, p. 5 si urm. “A se vedea: Normele-cadru nr. 6/1994 gi Normele tehnice nr. 16/1994 (M. OF. P. I, nr. 119 bis/14.06.1995). ” A se vedea Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centrale! Incidentelor de Plati (M. Of. P. | nr. 120/9.03.2001), 33 508 Drept comercial roman Subsecfiunea a Il-a, Notiunea si caracterele cambiei §1. Notiunea cambiei 912. Definitia cambiei. Legea nr. 58/1934 nu d& o definitie a cambiei.’ E cuprinde ins& anumite dispozitii privind cuprinsul cambiei pe baza c4rora se poate defini acest titlu de credit. Cambia este un inscris prin care o persoand, denumit& trégétor sau emitent, d dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o sumé de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia” 913. Subiectele raporturilor juridice cambiale. Aga cum rezulta din defini- fie, cambia implicd participarea a trei persoane: a) tragatorul (emitentul) este persoana care emite titlul; el d& dispozitia sA se plateasca o suma de bani. Prin semnatura sa, tragatorul igi asuma obligatia de a face s se plateascd suma de bani beneficiarului de c&tre tras. Emitentul inscri- sului poart& denumirea de tragator, deoarece "trage’ titlul asupra debitorului care este obligat sa efectueze plata: b) trasul este persoana careia i se adreseaz& dispozitia (ordinul) de a plati o suma de bani; ©) beneficiarul este persoana cdreia sau la ordinul c&reia urmeaza s& se fac& plata de catre tras. 914. Mecanismul juridic al cambiei. intelegerea mecanismului juridic al cambiei presupune raspunsuri la trei intreb&ri. Cum se explic& dreptul tragato- tului de a da dispozitie trasului s facd o plata? De ce trasul trebuie s& execute aceasta dispozitie? in ce temei beneficiarul primeste plata? in mod obignuit, emiterea unei cambii are la baz& existenta unor raporturi juridice anterioare intre persoanele in cauz4, care au ca izvor anumite acte juridice. in temeiul acestor raporturi juridice, denumite raporturi fundamentale, fiecare persoana are calitatea de creditor sau debitor in raporturile juridice la care participa. Prin emiterea cambiei gi efectuarea platii se executa obligatiile din raporturile juridice preexistente.? Cele ar&tate pot fi mai bine intelese prin urmatorul exemplu: comerciantul A vinde comerciantului B 0 cantitate de marfa la pretul de 50.000.000 lei, platibil la A se vedea R. Economu, Sistemul informativ pentru asigurarea creditului cambiei, biletului la ordin $i cecului, in “Revista de drept comerciat" nr. 12/1996, p. 46 si urm. ' Notiunea de cambie provine din cuvantul italian cambio, care inseamna schimb. A se vedea infra nr. 992. in reglementarea Codului comercial, cambia era denumita gi trata sau polita (art. 270). * A se vedea T.R. Popescu, op.cit, p. 420. D. Galasescu-Pyk, op.cit., vol. p. 234; P. Patragcanu. O. Sachelarie, Titlurile de credit in comertul international, Editura Scrisul romaneso, Craiova. 1975, p. 39; O. CApatina, Brandusa Stefainescu, op.cit., vol.ll, p. 79; |. Turcu, op. cit, vol. l, p. 98. A se vedea si R. Economu, Manual practic de drept cambial, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996; V. Luha, Cambia, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998. * Asupra cambiei de complezenti a se vedea P. Demetrescu, Cambia, Biletul la ordin, Cecul, Editura Tiparul romanesc, Bucuresti, 1942, p. 35. Titlurile comerciale de valoare 509 60 de zile de Ia primirea ™arfii. Deci, cump&ratorul B datoreaza vanzatorului A Pretul marfii de 50.000.000 lei, care va fi platit la termenul convenit. in acelagi timp, comerciantul A datoreaza la randu-i, fata de comerciantul C, la acelagi termen, suma de 50.000.000 lei dintr-un contract de imprumut. In situatia data, pentru simplificarea peratiilor de plata a sumelor de bani datorate, comerciantul A va trage o cambie asupra comerciantului B in favoarea comerciantului C. Deci, fiind creditor al pretului, comerciantul A (tragator) va dao dispozitie comerciantului B (tras), care este debitor al Pretului, s& plateasca la scadenta suma de 50.000.000 lei direct comerciantului C (beneficiar), care este creditorul comerciantului A din Contractul de imprumut. Prin plata la scadenta a sumei de 50.000.000 lei, facuta de catre comerciantul B (trasul) c&tre comer- Cum se poate observa, in Situatia aratata, in loc sA plateasca in numerar da- toria sa din contractul de imprumut, comerciantul A ii remite comerciantului C cambia trasa asupra comerciantului B, urmand ca, la scadenta, posesorul cam- biei s& incaseze suma de 50.000.000 de la comerciantul B. In doctrina, creanta trégatorului fat de tras, care justifica emiterea cambiei, este denumita proviziune sau acoperirea cambiei, iar Creanta beneficiarului fat& de tragator se numeste valoarea furnizata. Trebuie ar&tat c& rolul cambiei nu se reduce la Operatiunile de plata mentionate. Beneficiarul cambiei (in exemplul dat, comerciantul C), fiind creditor al sumei mentionate in cambie, panda la scadenta, va putea folosi cambia pentru a-gi achi- ta la randul su o datorie fata de un creditor (de exemplu, comerciantul D). Acest dobanditoru! cambiei (giratar) poate transmite cambia, prin gir, altui comerciant (E), iar acesta, mai departe, comerciantului F etc. Daca beneficiarul cambiei sau dobanditorul ei prin gir (giratarul) are nevoie de bani in numerar, inainte de scadenta, poate remite cambia unei banci, care va numeste operatie de scont. intrucat cambia nu a ajuns la scadenta, banca va retine o suma care feprezinta echivalentul dobanzilor Pe timpul ramas pana la scadenta. In incheierea celor aratate se impune o precizare. Raporturile juridice care Preexista cambiei (raporturile fundamentale) explicd $i justificA emiterea cambiei. Dar, odata emisa cambia, ea trebuie privita prin ea insdgi, ca un titlu de sine-sta- tator. Totodata Operatiile privind cambia fac abstractie de existenta raporturilor fun- damentale. Aceste Operatii sunt guvernate de reguli speciale, care sunt diferite de tegulile care reglementeazd raporturile fundamentale.’ Regulile speciale privind " Asupra elatiei dintre raporturile fundamentale $i actiunea cambiala, a se vedea I.N, Fintescu, Curs de drept comercial, vo. il, Bucuresti, 1929, p. 31-41, 510 Drept comercial roman crearea raporturilor juridice cambiale, circulatia, garantarea gi plata cambiei sunt cuprinse in Legea nr. 58/1934. Trebuie observat insA c& emiterea cambiei nu duce Ia stingerea raporturilor juridice fundamentale. Aceste raporturi juridice subzisté, afara de cazul cand prjile au convenit o novatie, adicA stingerea obligatiei vechi din raportul funda- mental gi inlocuirea ei cu 0 obligatie noua, rezultaté ‘din raportul cambial (art. 64 din Legea nr. 58/1934)." §2. Caracterele cambiei 915. Precizari prealabile. Fiind un titlu de valoare, cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de valoare. Dar, pe lang& aceste caractere generale, cambia are si anumite caractere proprii. Vom evoca acele caractere ale cambiei care ji configureaz& specificitatea ca titlu comercial de valoare. 916. Cambia este un titlu de credit. Cambia este un inscris care confera posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani mentionata in cuprinsul sdu. Plata dispusa de tragator devine exigibild dupa scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorité acestui fapt, prin cambie se realizeaza o operatie de credit. Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie. 917. Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. Dispozitia trag&torului data trasului priveste plata unei sume de bani. Deci, obligatia cambiala poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oric&rei alte prestatii. De remarcat ca toate obligatiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiagi sume de bani, pe care tragatorul a mentionat-o in cambie, afar de cazurile cand legea prevede altfel. 918. Cambia este un titlu complet. Dreptul si obligatia corelativa sunt cele cuprinse in inscris (quod est cambio, non est in mundo). in lipsa unei mentiuni esentiale din inscris este exclusa folosirea unor elemente exterioare, chiar dac& in cambie s-ar face trimiterea la ele. Aceasta interdictie decurge din caracterul literal al cambiei intemeiat pe formalismul titlurilor comerciale de valoare. 919, Cambia este un titlu la ordin. Dreptul cuprins in cambie poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana careia acesta i-a transmis cambia prin gir. Clauza “la ordin" este subinteleasa in orice cambie. Deci, emitentul cambiei autorizeaz4 pe posesorul ei s& o transmita altei persoane oricand doreste gi la infinit? Legea permite transmiterea cambiei gi pe calea dreptului comun a cesiunii de creanta. in acest scop, in cambie trebuie s& se faci mentiunea ‘nu la ordin’. "A se vedea Infra nt. 979. Asupra raportului cambial si raportului fundamental, a se vedea M.N. Costin, V. Luha, Caracteristicile structurale ale cambiei, in “Revista de drept comercial” nr. 4/1995, p. 44-46. ? Ase vedea: P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 19 si um; P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit, p. 34 si urm; O. Capatina, Brindusa Stefanescu, op.cit, vol. I, p. 80-81. “Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit,, vol. 1, p. 27. Titlurile comerciale de valoare 511 920. Cambia este un titiu abstract. Drepturile gi obligatile rezultate din cambie exista in mod valabil, independent de cauza juridica care le-a generat (raporturite fundamentale). intrucat cambia este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor gi reali- Zarea obligatiilor cambiale nu trebuie f&cuta dovada raporturilor fundamentale. Din moment ce a fost emis, cambia si, implicit, drepturile gi obligatiile cambiale au 0 existenta de sine-statatoare. DatoritS caracterului sau de titlu abstract, cam- bia se emancipeaza total de cauza juridicd din care s-a n&scut. in consecinta, drepturile gi obligatile cambiale sunt analizate in sine, faré vreo referire ta raporturile fundamentale. 921. Cambia creeaza obligatil autonome. Toate obligatiile care se nasc din cambie au o existent& juridic& de sine-statatoare. Fiecare semnaturé pus& pe titlu creeaz& un raport juridic distinct cu regim propriu. in consecinta, viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afecteazd valabilitatea celorlalte raporturi juridice. Astfel, dac& beneficiarul transmite cambia prin gir, el igi asuma fat& de doban- ditor (giratar) o obligatie valabila, chiar daca dreptul sau era afectat de vicii, Tot asttel, dacd o persoana (avalist) garanteaza obligatia trasului acceptant, obligatia de garantie (obligatie accesorie) este valabil, chiar dacd obligatia trasului (obligatia principala) este anulabil& Pentru vicii de consimtamant orNacapacitate. Trebuie aratat ca recunoasterea valabilitatii obligatiilor cambiale are ca Premisa existenta unei cambii emise cu respectarea cerintelor legii. 922. Cambia creeaza obligatii neconditionale. Obligatiile cambiale nu pot fi subordonate unei Conditii (eveniment viitor si nesigur) ori unei contraprestatii din partea posesorului cambiei. Stipularea unei Conditii are drept consecint& sub- minarea sigurantei circulatiei cambiei, intrucat afecteaz’ ‘insagi existenta obli- gatiei cambiale. De aceea, legea prevede nulitatea cambiei, in cazul cand ordinul de plata al trasului este conditi 923. Cambia creeaza obligatii solidare. Prin specificul ei, cambia este menit& 84 circule. Deci, prin transmiterea cambiei pe calea girului, obligatiei initiale a tragatorului (privind acceptarea gi plata cambiei de catre tras) i se adauga obli- gatille succesive asumate prin semndturd Proprie, de fiecare transmitator (girant) fata de dobanditor (giratar). Girul realizeazA nu numai transmiterea cambiei, ci i garantarea dobanditorilor succesivi ai cambiei. in Consecinta, fiecare semnatar al cambiei se obliga la acceptarea gi plata cambiei la scadenta. Obligatiile cambiale nscute din semnarea cambiei sunt solidare. Aceasta inseamna ca, la scadenta, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata sumei de bani prevazuta in cambie de la tras, iar in caz de refuz, de la oricare dintre ceilalti semnatari ai cambiei, fra a exista 0 ordine prestabilita. 924, Concluzii. in lumina celor aratate, cambia apare ca un titlu la ordin com- Plet si formal, care incorporeaza o obligatie abstracta, autonoma $i neconditio- naté de plata a unei sume de bani de catre semnatarii cambiei, tinufi solidar Pentru executarea obligatiei. 512 Drept comercial roman Subsectiunea a tll-a, Functille cambiei 925. Precizari prealabile. Doctrina dreptului comercial considera cA trei sunt functiile cambiei: functia de instrument de schimb valutar, functia de instrument de credit si functia de instrument de plata.’ Rolul fiecreia dintre aceste functii ale cambiei a cunoscut o anumit& evolutie, determinata de nevoile activitatii comerciale.” 926. Functia de instrument de schimb valutar. Cambia a aparut ca o nece- sitate impus& de nevoile existentei unui instrument juridic prin care s& se realizeze schimbul valutar. Notiunea de cambie este preluata din dreptul italian si are la baz& cuvantul "cambio", care inseamna schimb. in dreptul francez se foloseste expresia “lettre de change", care inseamna "scrisoare de schimb". Deci, cambia era meniti s& realizeze un schimb. La origine era vorba de un schimb de moneda. in Evul Mediu, in perioada infloririi comertului, cei care f&ceau comert in alte tari infruntau mari dificultati, din cauza drumurilor ungi si nesigure, in transportul banilor in numerar in fara unde trebuia s& pléteascd marfurile cumparate. Pentru inlaturarea acestor inconveniente s-a imaginat cambia. Comerciantul care urma s& fac& plati intr-o fara straina, in loc s& ia cu sine suma de bani necesara gi s& o schimbe acolo in moneda locala pentru a efectua platile, se adresa unui bancher din tara sa, care avea debitori in fara straina. Comerciantul preda bancherului o suma de bani (in moneda t&rii lor), in schimbul unei scrisori pe care bancherul o adresa unui debitor al su din fara straina, caruia fi dadea dispozitie sa plateasca aducatorului scrisorii suma de bani aratat& in scrisoare (in moneda local&). Ajuns in tara strain&, comerciantul prezenta scrisoarea debitorului, iar acesta platea suma de bani mentionat& in scrisoare. Cu suma de bani primita, comerciantul putea sa efectueze platile pentru marfurile cumparate. Deci, in operatiunea realizaté, bancherul avea calitatea de tr&gator, debitorul bancherului avea calitatea de tras, iar comerciantul calitatea de beneficiar. Prin acest procedeu se evitau inconvenientele transportului banilor si, totodata, se realiza schimbul valutar. Functia cambiei de instrument de schimb valutar are, in prezent, o valoare is- toric. Ea ar mai putea prezenta interes in raporturile comerciale internationale. 927. Functia de instrument de credit. Principala functie a cambiei este aceea de instrument de credit. intr-adevar, deoarece suma de bani prevazuta in cambie nu trebuie achitaté imediat, ci la un anumit termen, prin intermediul cambiei se acorda debitorului un credit pe intervalul de timp pana la scadenta. * Unii autori consider& ca aceste functii constituie functia economicd a cambiei. A se vedea T. Popescu, op.cit., p. 428. * Ase vedea I.N. Fintescu, op.cit., vol. Il, p. 12-15; D. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. I, p. 41 si urm. A se vedea si M.N. Costin, V. Lua, Funcfiile cambiei, in “Revista de drept comercial” nr, 3/1995, p. 22 gi urm. Titlurile comerciale de valoare 513 Astfel, angrosistul vinde o cantitate de marfa comerciantului cu amé@nuntul, cu plata pretului la 30 de zile de la primirea marfii (timp necesar pentru vanzarea en detail a marfii si procurarea sumei de bani pentru achitarea pretului). Pentru acoperirea creditului acordat, angrosistul trage o cambie asupra comerciantului cu am&nuntul in care se indica pe sine ca beneficiar al cambiei, pentru suma care reprezinta pretul mérfii si la o scadent& care coincide cu termenul de 30 de zile prevazut pentru achitarea pretului. Acordand un credit, angrosistul va avea drept la dobanda, care este inclusa in suma mentionata in cambie. Fiind beneficiarul cambiei, angrosistul nu este obligat s& agstepte scadenta; el Poate procura suma de bani prin scontarea cambiei la banca specializata, pri- mind suma prevazuta in cambie, mai putin valoarea dobanzii pana ta scadenta. De asemenea, beneficiarul cambiei poate s& o transmit& prin gir unui alt comerciant, care are fonduri disponibile si doreste sa le plaseze." 928. Functia de instrument de plat. Cambia are si functia de instrument de plata. Aceasta functie este asemanatoare functiei pe care o indeplineste moneda? Cambia prezinta ins& avantajul c& evita folosirea de numerar. Avand de achitat o datorie fata de un creditor al sau, beneficiarul unei cambii ar putea sa sconteze cambia si cu suma de bani obtinut& sa efectueze plata catre creditor. Dar, in loc s& sconteze cambia, beneficiarul poate s& isi achite datoria prin transmiterea cambiei, prin gir, catre creditorul sau (giratar). Acesta, la scadenta, va obtine suma de bani inscris& in cambie de la debitor (tras). Prin plata cambiei toate datoriile cambiale se sting, inclusiv datoria beneficiarului fata de creditorul sau. Cambia poate fi folosité ca instrument de plata gi in alt mod. Un comerciant care are de platit 0 suma de bani poate trage o tambie asupra unui debitor al sau (tras) in favoarea creditorului, pe care il indic& in calitate de beneficiar al cambiei. Datoria se stinge prin plata cambiei. Subsectiunea a IV-a. Natura juridica a cambiei 929. Precizari prealabile. in doctrina dreptului comercial existA o mare con- troversa asupra calific&rii raporturilor juridice care iau nastere prin emiterea $i punerea in circulatie a cambiei. Problema priveste atat latura pasiva, cat gi latura activa a raporturilor juridice cambiale. Vom prezenta pe scurt elementele acestei controverse.> 'P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 40. * Asupra deosebirilor dintre cele dou& moduri de plat’, a se vedea T.R. Popescu, op.cit., p. 414-415. * ‘Asupra controversei, a se vedea: D. Galdigescu-Pyk, op.cit,, vol. |, p. 182-232; P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 24-33; P. PA&trascanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 14-19; E. Cristoforeanu, Tratat de drept cambial, vol. |, Editura “Curierul Judiciar’, Bucuresti, 1936, p. 53 gi urm. A se vedea gi G. Ripert, R. Roblot, Traité éiémentaire de droit commercial, vol. ll, Paris, 1996, p. 171 gi urm. 514 Drept comercial roman 930. Natura juridica a obligatiei cambiale. Sub aspectul laturii pasive a portului juridic cambial, problema care se pune este cea a precizarii izvorului obli- gatiilor care iau nastere din cambie. Sunt avute in vedere obligatia fundamentala, obligatia de regres gi obligatia de garantie. Obligatia fundamentala este obligatia trag&torului de a face s& se plateascd de ctre tras beneficiarului suma de bani artata in cambie. Obligatia de regres este obligatia tragatorului gi a girantilor de a achita suma de bani mentionata in cambie, daca trasul (principalul obligat) nu accept ori nu pl&teste suma de bani beneficiarului. Obligatia de garantie este obligatia avalistului de garantare a trasului sau a girantului. Pentru explicarea izvorului obligatiilor cambiale, in doctrind au fost exprimate mai multe opinii. Unii autori au formulat aga-zisele teorii contractuale, apeland la institutii cum sunt delegatia imperfecta, stipulatia pentru altul, cesiunea etc. Acestor teorii li s-a reprogat cA nu explica situatia juridic& a creditorului cambial (beneficiarul sau Qiratarul) al cdrui drept izvorand din titlu are un caracter autonom. Alti autori, cunoscuti ca adepti ai teoriilor actelor unilaterale, au sustinut c& obligatiile cambiale sunt declaratii unilaterale de vointd, prin care se asuma obli- gatii fat& de o persoana nedeterminata, dar determinabila prin interventia uno? elemente ulterioare. Cat priveste momentul nasterii obligatiilor unilaterale, majoritatea autorilor sunt de parere ca acesta este momentul redactarii documentului (teoria creatiei), iar nu cel al deposedarii de titlu (teoria emisiunii). in sfargit, alti autori, imprumutand unele elemente din teoriile contractuale gi din teoriile unilaterale, au formulat aga-numitele teorii mixte. Ei sustin c&, de vreme ce titlul cuprinde ordinul neconditionat de a se plati o sum& determinatd, aceasta declaratie (promisiune) este un act juridic. Obligatia tragatorului fata de beneficiar se naste dintr-un act juridic, iar fat& de posesorul de bund-credint& ulterior, obligatia are ca izvor aparenta de existent a raportului juridic creat prin semnarea titlului. Deci, este suficient& crearea titlului ca apoi obligatiile care izvorasc din el sa fie guvernate de lege, care se adauga vointei semnatarului cambiei. 931. Natura juridicd a dreptului rezultat din cambie. Sub aspectul laturii active a raportului juridic cambial, controversa priveste natura dreptului pe care o persoan il are asupra inscrisului pentru a putea exercita actiunile cambiale. Majoritatea autorilor sustin teoria proprietatii si cea a posesiunii. Aceasté sus- finere se intemeiaz& pe dispozitile legii, care prevad c& cel care are titlul (inscrisul) este nu numai posesorul lui, ci gi titularul creantei mentionate in titlu. Pentru a fi considerat creditor al creanfei gi a putea cere executarea obligatiei este suficient ca o persoana sa posede cu buna-credinta titlul. Potrivit principiului bine cunoscut, posesia de buna-credint& prezuma titlul de proprietate. 932, Concluzii. in doctrina moderna se considera ca institutille dreptului civil nu pot explica specificitatea raportului juridic cambial. Cambia este socotita ca un act juridic complex. Acest act juridic produce efecte care au un dublu izvor: manifestarea de vointa a tragatorului si legea. Titlurile comerciale de valoare 515 Obligatia trag&torului gi dreptul corelativ al beneficiarului au ca izvor vointa trAg&torului exprimata in titlu. Exercitarea dreptului impotriva semnatarilor ulteriori (coobligati) se realizeaz& in puterea legii si are ca premis& Prezumtia de regularitate a titlului. Din moment ce cambia este emisa cu respectarea condiliilor necesare, legea asigur posesorului titlului o protectie deplina. Acesta este indreptatit sa primeas- c& suma de bani mentionata in titlu, chiar daca in fapt datoria nu ar exista. in beneficiul securitatii raporturilor comerciale, aparenta se impune asupra realitatii. Subsectiunea a V-a. Condifille cerute pentru valabilitatea cambiei §1. Notiuni generale 933. Precizari prealabile. Emiterea cambiei si circulatia ei implic& anumite faporturi juridice. Aceste raporturi juridice iau nastere prin manifestarea vointei trdgatorului, trasului, beneficiarului, Qirantului, giratarului etc. Pentru a produce efecte juridice, adic& pentru a da nastere la acte juridice, vointa persoanelor respective trebuie s& se manifeste in condi tiile legii. Legea nr. 58/1934 cuprinde anumite dispozitii privind reprezentarea cambiala, Precum gsi numeroase dispozitii referitoare la conditiile de forma ale cambiei. in absenta unor dispozitii speciale, Conditiile cerute pentru valabilitatea cambiei sunt cele reglementate in dreptul comun. §2. Condi 934. Caracterizare generala. Legea nr. 58/1934 nu cuprinde nici o dispozitie speciala referitoare la conditiile de fond ale cambiei. in consecinta, pentru valabilita- tea cambiei, trebuie indeplinite conditiile prevazute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice: consimtaméntul, capacitatea, obiectul $i cauza (art. 948 C.civ,).' Conditiile dreptului comun trebuie apreciate cu luarea in considerare a naturii cambiei $i a dispozitiilor legale privind acest titlu. Sub acest aspect, trebuie observat c, potrivit art. 3 C. com., cambia este fapta de comert si, drept urmare, raporturile juridice cambiale sunt supuse legilor comerciale. Consimfaméntul $i cauza cambiei Prezinta o particularitate. in aprecierea lor trebuie avut in vedere caracterul general gi abstract al obligatiilor cambiale. Aga cum am aratat, orice obligatie cambiala se desprinde de cauza care i-a dat nag- tere si se manifesta ca 0 obligatie de sine-statatoare. Capacitatea cerut& pentru asumarea unor obligatii cambiale este cea pre- vazuta de dispozitile Decretului nr. 31/1954 pentru incheierea actelor juridice. Intr-adevar, Codul comercial stabileste conditii speciale pentru capacitatea ceruta Persoanei fizice pentru a fi comerciant, dar nu reglementeaza nici o conditie de capacitate pentru incheierea actelor juridice comerciale. lle de fond ale cambiei ee " Asupra condifilor actului juridic, a se vedea Gh. Belelu, Drept civil roman, op. cit., P. 136 gi urm, 516 Drept comercial roman Obiectul cambiei il constituie prestatiile la care se oblig& persoanele implicate in raporturile cambiale. Fiecare obligatie cambiala are un obiect concret, care este determinat de natura obligatiei asumate (tragator, tras, avalist etc.). Nerespectarea conditiilor cerute pentru validitatea cambiei atrage dupa sine sanctiunea nulitatii, in conditiile reglementate de dreptul comun. §3. Reprezentarea cambialé 935. Principiile reprezentarii cambiale. Obligatiile cambiale se pot naste gi prin reprezentare. Art. 10 din Legea nr. 58/1934 prevede c& orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacd mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau a semna cambii. Din dispozitiile legii rezult& c& o persoan& se poate obliga cambial gi prin folosirea mandatului. Pe baza unui mandat, mandantul il ‘imputerniceste pe man- datar sA emita ori sé semneze cambii in numele si pe seama mandantului. Legea nu cere ca mandatul sa fie special. Mandatul este valabil chiar dacd este conceput in termeni generali, prin care mandatarul este imputemicit si emita ori s4 semneze cambii. in baza unei atare imputerniciri, mandatarul poate emite ori semna oricate cambii si in oricare dintre calitatile admise de léye: tragator, acceptant, girant, avalist. Cat priveste forma mandatului, Legea nr. 58/1934 nu impune nici o conditie. Aceasta inseamna c& mandatul poate fi dat, potrivit dreptului comun, in forma scrisa (procura), verbal ori chiar in mod tacit (art. 1533 C. civ.). in cazul prepu- gilor comerciantilor, mandatul cuprinde si dreptul de a emite si semna cambii, deoarece ei sunt insarcinati cu comertul patronului (art. 392 C. com.).? Trebuie aratat ca dac& mandatul poate fi dat in orice forma (scrisa, verbal, tacit), apoi actul juridic incheiat de mandatar in baza imputernicirii trebuie s& imbrace intotdeauna forma scris& cerut& de lege pentru inscrisul cambial. Pentru a exista o reprezentare cambiala, legea cere ca raportul de repre- zentare sa rezulte din insusi titlul cambial. intr-adevar, mandantul va fi obligat prin actul juridic incheiat de mandatar numai daca mandantul este indicat in titlu. Deci, mandatarul semneaza cu numele sdu cambia, dar trebuie sa mentioneze calitatea sa de reprezentant si s4 arate persoana mandantului in numele gi pe seama c&ruia a incheiat actul juridic. in mod obignuit, semnatura mandatarului este insofité de mentiunea “prin procura" ori alté expresie echivalent& gi de numele persoanei care i-a dat imputernicirea. Conditia legii nu este indeplinité daca inscrisul cambial poarté numai sem- natura mandatarului, far indicarea persoanei mandantului. in acest caz, se naste o obligatie cambiala, dar ea jl priveste exclusiv pe semnatarul cambiei. De asemenea, conditia legii nu este respectaté daca inscrisul cambial este semnat de mandatar, dar cu numele mandantului. in acest caz, mandantul nu 1. Cristoforeanu, op.cit,, vol. |, p. 206. * Cas. Ill dec. nr. 542/1939, in “Pandectele romane”, 1940, III, p. 158. Titlurile comerciale de valoare 517 este obligat cambial, deoarece inscrisul nu cuprinde semnatura sa, iar mandata- tul nu este obligat pentru c& numele sau nu figureaza in inscrisul cambial.' Dovada mandatului se poate face cu orice mijloace de proba, in con 46 C. com. le art. 936. Falsul reprezentant. Reprezentarea cambiala Presupune, asa cum am aratat, existenta unei imputerniciri data de mandant mandatarului pentru a incheia anumite acte juridice cambiale in numele gi pe seama mandantului. Problema este aceea de a sti care va fi situatia in cazul in care o Persoana semneaza cambia ca reprezentant al altei persoane, fard a avea ‘imputernicire din partea acesteia. Se poate sustine c& intr-un asemenea caz nu se naste nici 0 obligatie cam- biala. intr-adevar, pretinsul reprezentat nu poate fi obligat, deoarece nu a semnat cambia si nici nu a dat imputernicire in acest sens, iar falsul reprezentant nu Poate fi obligat intrucat din titlu rezulté c& nu a inteles s& se oblige personal. Cu toate acestea, pentru a asigura o incredere in valabilitatea titlului gi deci Circulatia cambiei, legea recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant. Potrivit art. 9 din Legea nr. 58/1934, acela ce pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, este finut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, areaceleagi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Deci, in temeiul legii, falsul reprezentant devine personal obligat cambial, indiferent daca a fost sau nu in culpa. El va fi obligat in aceleagi conditii ca gi pretinsul reprezentat. Legea consacra aceeasi solutie gi pentru cazul cand reprezentantul a actionat pe baza unei imputerniciri, dar a depasit aceast imputernicire. in acest caz, reprezentantul va réspunde pentru intreaga suma mentionata in cambie, iar nu numai pentru diferenta.? Trebuie aratat c& lipsa imputernicirii, respectiv depasirea imputernicirii, pro- duce efectele mentionate, indiferent de calitatea in care persoana in cauzd a semnat cambia (tragator, girant, avalist). Falsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirea va avea calitatea celui pentru care a semnat, cu Precizarea ca obligatia nascut& este o obligatie proprie, iar nu o obligatie a pretinsului reprezentat. Din dispozitiile art. 9 din Legea nr. 58/1934 rezulté cd obligatia falsului repre- Zentant exist& daca sunt indeplinite urmatoarele cont tii” reprezentantul s& sem- neze cambia cu propriul sau nume; din inscris s& rezulte calitatea sa de reprezen- tant; reprezentantul s& nu fi avut imputernicire ori s fi depasit limitele acesteia. Obligatia cambiala a falsului reprezentant se naste in momentul cand se face dovada ca nu a existat o imputernicire ori aceasta a fost depasita. intr-adevar, deoarece cambia a fost semnata de o persoana in calitate de reprezentant, in mod "Ase vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 111, - In acest sens, a se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit,, vol. |, p. 578. in sensul c& in acest caz mandantul va fi obligat in limitele imputernicirii, iar mandatarul pentru ceea ce depaseste limitele imputemiciri, a se vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit, p. 111. * Ase vedea E. Cristoforeanu, op.cit,, vol. t, p. 201 518 Drept comercial roman firesc, posesorul cambiei va formula pretentiile sale impotriva reprezentatului. Dac& acesta contesta existenta imputernicirii ori invocd depasirea imputernicirii, in temeiul legii se va naste obligatia cambiala a falsului reprezentant. in consecinta, Posesorul cambiei jl va putea actiona pe falsul reprezentant, care va raspunde in calitatea pe care o are pretinsul reprezentat. in caz de litigiu, pentru a evita o eventuala contestatie, posesorul cambiei poate chema in judecata atat pe reprezentat, cat gi pe reprezentant. Potrivit legii, daca falsul reprezentant a platit cambia, el va avea aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Calitatea falsului reprezentant va fi cea pe care ar fi avut-o reprezentatul, daca plata ar fi fost facut de acesta. Trebuie aratat c& falsul reprezentant nu va avea nici o obligatie cambiala in cazul cand reprezentatul ratific& actele incheiate fara imputemicire ori cu depasi- rea imputernicirii. Ratificarea - expresa sau tacit - echivaleaz& cu recunoasterea existentei reprezentarii (ratihabitio mandato aequiparatur). §4. Condifiile de forma ale cambiei 937. Precizari prealabile. Ca orice titlu comercial de valoare, cambia are un caracter formal. Acest caracter trebuie inteles sub un dublu aspect: cambia trebuie sa imbrace forma scrisa si inscrisul s4 cuprind& in mod obligatoriu men- tiunile prevazute de lege. formei scrise. Legea nr. 58/1934 nu prevede in mod expres Conditia formei scrise. Aceast conditie este subinteleasd de vreme ce art. 1 din lege se refera la "textul inscrisului", iar cambia trebuie semnata si poate fi tran- ‘smisa prin gir tot prin semnatura. Cambia este un inscris sub semnatura privaté avand configurarea unei scri- sori intocmite de tragator gi adresata trasului, Nimic nu se opune ca inscrisul s& fie autentic. Cambia poate fi scrisa in limba roman ori intr-o limba strain, indiferent dac& persoanele implicate cunosc ori nu aceasta limba. O cambie poate fi scrisd de mana, batut la magina ori tiparita. Se admit si for- mularele tipizate, care se completeaz& in spatille libere.' In toate cazurile insa, semnatura trebuie s& fie manuscris&, adicd sA apartina persoanei care semneaza. 939. Mentiunile obligatorii ale cambiel. inscrisul cambial trebuie s& cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de art. 1 pct. 1-8 din Legea nr. 58/1934. a) Denumirea de cambie. Potrivit legii, inscrisul trebuie s& cuprind& denumi- rea de cambie “in insusi textul titlului". Aceast& cerinté este menita sa atrag& atentia celui care semneaza asupra naturii obligatiei ce igi asuma si asupra efec- telor sale (ictu oculi). intrucat legea impune ca in inscris s& fie inclusd mentiunea de cambie, in- seamna cd nu sunt admise expresii echivalente. In consecint&, nu ar putea fi folosite notiunile de "traté" sau "polita", care erau folosite de reglementarile ante- rioare, chiar daca in trecut erau larg cunoscute. " Ase vedea Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul ta ordin ale Bancii Nationale a Romaniei. Titlurile comerciale de valoare 519 Denumirea de cambie trebuie exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului. b) Ordinul neconditionat de platé a unei sume de bani determinate. inscrisul trebuie s cuprind& ordinul pe care trAg&torul il d& trasului de a plati beneficia- tului o suma de bani determinata. Legea nu prevede termenii care trebuie folositi. in consecinta, ordinul de plata trebuie exprimat sub forma unui ordin Propriu-zis ("platiti*, “veti plati® etc.) sau in alté forma "mai politicoas: ‘va autorizez s& platiti" etc. in toate Cazurile, ordinul trebuie s& fie clar si precis, deoarece nu Pot fi folosite alte inscrisuri pentru interpretarea inscrisului cambial. Legea prevede expres c& ordinul trebuie sa fie Neconditionat. Orice conditie ori contraprestatie care afecteaza ordinul de plata atrage nulitatea cambiei. Ordinul trebuie s& priveasca plata unei sume de bani determinate. Deci, se are in vedere o plata efectiva ce urmeaza a se face de catre tras. Aceast& plat trebuie s4 aib& ca obiect numai o suma de bani si intr-un cuantum determinat. in afara de indicarea sumei, trebuie s& se Precizeze felul monedei. Fara aceasta precizare, cambia este lovitd de nulitate, Daca suma de bani a fost aratata in cifre gi litere, in caz de neconcordanta intre ele prevaleaz& suma ar&tata in litere (art. 6 din lege). c) Numele trasului. Legea cere ca inscrisul si prevada Mhmele persoanei care trebuie s& execute plata, adic numele trasului. Se are in vedere numele gi pre- numele persoanei fizice sau, dupa caz, denumirea (firma) persoanei juridice. in cazul neindic&rii trasului, cambia este lovit& de nulitate. in calitate de tras poate fi indicat orice Persoané fizic& sau juridica. in prac- ticd, la indicarea trasului sunt avute in vedere raporturile fundamentale. Potrivit legii, in calitate de tras poate fi indicat insugi trAgaitorul (art. 3). Legea permite gi posibilitatea indic&rii mai multor Persoane in calitate de tras, dar in mod cumulativ, adic& numai daca fiecare din aceste persoane accepta Plata intregii sume (obligatie solidara). Nu se admite indicarea alternativa a mai multor tragi, deoarece se creeazd o Nesiguranta in privinta platii cambiei.' Trebuie aratat c& indicarea unei persoane in calitate de tras nu creeazA prin acest fapt obligatia persoanei in cauz& de a plati suma de bani. Aceast& obligatie se nagte numai prin acceptarea cambiei. Din momentul acceptarii cambiei, trasul devine obligat cambial, in calitate de debitor principal al cambiei 2 d) Indicarea scadentei. Potrivit legii, inscrisul trebuie s& indice scadenta, adicd data la care obligatia cambiala devine exigibila gi posesorul cambiei poate cere plata sumei de bani mentionata in inscris. Indicarea scadentei prezint& interes deosebit, deoarece de la data scadentei se produc efectele cambiale. intr-adevar, numai plata la scadenta are efect libe- rator pentru debitor, Totodatd, in faport de data scadentei se stabilesc zilele legale de prezentare la plata a cambiei gi se calculeaza termenele de prescriptie. Pentru a produce efecte, scadenta trebuie s& indeplineascd anumite conditii. Astfel, scadenta trebuie sa fie cert, adic& s& arate ziua ori termenul maxim in cadrul cdruia posesorul cambiei se va prezenta la plata. ee ; Asupra problemei, a se vedea D. Galaigescu-Pyk, op.cit, vol. |, p. 289-290, ? Ase vedea Infra nr. 967. 520 Drept comercial roman Apoi, scadenta trebuie sa fie unica; legea interzice cambia cu plata in rate. O cambie cu scadente succesive este lovita de nulitate (art. 36 din lege). In sfarsit, scadenta s& fie posibilé. Cambia cu o scadenté care nu este Posibilad este nula; de exemplu, o data anterioara emiterii cambiei. Fiind o mentiune a cambiei, scadenta trebuie s& rezulte din inscris, deoarece, asa cum am aratat, mentiunile unui titlu comercial de valoare nu pot fi interpre- tate ori completate prin alte inscrisuri. Trebuie ar&tat c4, potrivit legii, neindicarea scadentei nu atrage nulitatea cambiei. in absenta scadentei, cambia este socotita platibilé "la vedere", adica la prezentarea ei (art. 2 din lege). Modalitatile de stabilire a scadentei sunt prevazute de lege. Art. 36 din Legea nr. 58/1934 prevede c& o cambie poate fi trasd: la vedere; la un anume timp de la vedere; la un anumit timp de fa data emisiunii; la 0 zi fixa. Scadenta la vedere. O atare scadenta permite ca plata cambiei s& se fac’, “la prezentare", sau “la cerere", potrivit intereselor posesorului cambiei (atunci cand "o vede" debitorul). Cambia cu scadenta "la vedere" poate fi prezentata la plata chiar "in ziua emi- terii ei si cel mai tarziu intr-un an de la emitere" (art. 37 din lege). Asa cum am aratat, daca in cambie nu se indi o scadenta, cambia este prezumata ca fiind tras “la vedere". ~ Scadenfa la un anumit timp de la vedere. Aceasta scadenta las posesorului cambiei posibilitatea prezentarii cambiei pentru plata la data pe care o doreste. in acest caz, scadenta va fi la expirarea termenului prevazut in cambie, care curge din ziua prezentarii cambiei din partea posesorului catre tras; de exemplu, 30 de zile de la prezentarea cambiei. Termenul poate fi stabilit in luni, sptamani, zile etc, Scadenta la un anumit termen de la emiterea cambiei. in acest caz, scadenta va fi la expirarea termenului prevazut in cambie, care curge de la data emiterii titlului; de exemplu, la 15 zile de la data emisiunii. Termenul poate fi stabilit in zile, sapt&mani, luni etc., ca si in cazul scadentei la un anumit termen de la vedere. Obligatia va deveni scadenta in ultima zi a termenului (art. 39 din lege). Scadenta la o zi fixa. In acest caz, exigibilitatea obligatiei este determinaté prin indicarea unei anumite zile; de exemplu, 1 octombrie 2000. Datorita preciziei sale, scadenta la 0 zi fixd este modalitatea cea mai frecvent folosita in practica. . ) Indicarea locului unde trebuie facuta plata. Inscrisul trebuie s& prevad& locul unde debitorul (trasul) va face plata. Intrucat legea cere s& se indice locul platii, se consider c& trebuie sA se arate numai localitatea, iar nu domiciliul ori sediul debitorului. Deci, in cambie trebuie precizata localitatea unde se va face plata gi nu adresa completé a debitorului (strada, nr. etc.). Legea permite indicarea mai multor locuri de plata. in acest caz, posesorul cambiei 0 poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare dintre aceste locuri (art. 2 alin. (5) din lege). In lipsa unei mentiuni privind locul unde trebuie facut plata, legea prezuma ca loc al platii, locul aratat lang& numele trasului, care este considerat gi loc al domiciliului trasului [art. 2 alin. (3) din lege]. Titlurile comerciale de valoare 521 intr-o clauza special se poate prevedea in cambie ca plata s& | unui tert, fie in localitatea unde domiciliaza trasul, fie in alta localitate. in acest caz, plata se va face de catre tert, afaré de cazul cand se specifica expres ca plata va fi facuta de catre tras la domiciliul tertului. © cambie care cuprinde o asemenea clauza poarté denumirea de cambie domiciliata. f) Numele acelui c&ruia sau la ordinul caruia se va face plata. Potrivit legii, in cambie trebuie s& se arate persoana careia i se va face plata sau la ordinul c&reia plata trebuie facuta. Cambia este trasa in favoarea unei persoane determinate, care are calitatea de beneficiar al cambiei. De aceea, in cambie trebuie sa se indice numele gi pre- numele, respectiv denumirea beneficiarului cambiei. De remarcat c& beneficiarul este primul posesor legitim al cambiei si, in aceasta calitate, el are dreptul ca, la scadenta, sa pretinda de la tras plata sumei de bani prevazute in cambie. in cambie pot fi indicati mai multi beneficiari, in mod cumulativ ori alternativ. De asemenea, trigatorul este indreptatit si se indice pe sine in calitate de beneficiar (art. 3 din lege). De mentionat c& legea nu admite cambia la purtator. Ea permite ca numele beneficiarului sa nu fie indicat la emiterea titlului, ci ulterior (cambia in alb)', Asa cum prevede legea, in cambie trebuie sa se indiceYsumele aceluia cdruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta. Mentiunea clauzei "la ordin" nu constituie ins& 0 conditie esential pentru valabilitatea titlului. intr-adevar, potrivit art. 13 din lege, cambia, chiar daca nu a fost trasa la ordin, este transmisibil& prin gir. Legea permite stipularea in cambie a clauzei “nu la ordin’, caz in care cambia se poate transmite numai prin cesiune ordinara. 9) Data $i locul emiterii cambiei. inscrisul trebuie s cuprinda data gi locul emiterii cambiei de c&tre tragator. Data emiterii cambiei. Data se indic& prin ziua, luna si anul emiterii cambiei. Ea este unica, chiar daca ar exista mai multi tragtori. Data emiterii cambiei este cert si opozabil& tertilor pana la proba contrara.2 In cazul cnd in titlu nu figureaz& data de emisiune, cambia este lovit de nulitate. Prin mentionarea datei emiterii cambiei se asigura posibilitatea stabilirii exigi- bilitatii cambiei, in cazul scadentei “la un anumit timp de la emiterea cambiei’. Totodata, precizarea datei emiterii cambiei permite stabilirea capacitatii traga- torului in momentul tragerii cambiei. Locul emiterii cambiei. in cambie trebuie si se mentioneze locul emisiunii. Deci, inscrisul trebuie si cuprinda localitatea in care a fost emis& cambia. Locul emiterii titlului se trece lang& data emisiunii cambiei. In cazul cand nu se indic& locul emiterii, legea prezuma ca loc al emisiunii locul aratat lang& semnatura tragatorului. Daca un atare loc nu se mentioneaza, cambia este lovita de nulitate. Mentionarea locului emiterii cambiei prezinta interes pentru determinarea legii aplicabile pentru formarea cambiei (locus regit actum). * Ase vedea Infra nr. 942, * Este inadmisibilé inscrierea in fals asupra mentiunilor din cambie. AceastA procedura este permis’ numai pentru atacarea semnaturilor si a procurii (Cas. Ill dec. nr. 1861/1938, in “Pandectele romaine”, 1934, I, p. 159). 522 Drept comercial roman h) Semnétura tragatorului. Faptul c& vointa exprimata in cambie apartine traga- torului este atestat de semnatura acestuia pe inscrisul in cauz&. De aceea, pentru a produce efecte, cambia trebuie semnatd de tragator. In absenta semnaturii tragatorului, cambia este lovita de nulitate. ‘Semnatura trebuie sai fie autografé (manu proprio). Ea se compune din numele si prenumele ori numele i initiata prenumelui, respectiv firma tragatorului (art. 8 din lege). in mod obignuit, semnatura trag&torului trebuie s& figureze fa sfargitul textului, pentru a exista certitudinea ca acesta exprima integral vointa tragatorului. Trebuie aratat ca cerintele legale privind semnatura tragatorului sunt deopotriva aplicabile si celorlatte semnaturi puse pe cambie “de catre tras, girant si avalist". Semnaturile puse pe cambie, ca gi raporturile juridice la care dau nastere, au un caracter independent. in consecint&, nevalabilitatea unei semndturi nu atrage dupa sine nevalabilitatea celorialte semnaturi Aceast& regula are ins ca premisa valabilitatea constituiri titlului (art. 7 din lege). 940. Mentiunile facultative ale cambiei. Pe lang& mentiunile obligatorii, cam- bia poate cuprinde si anumite mentiuni facultative sau accesorii. Aceste mentiuni (clauze) pot avea semnificatii deosebite: unele clauze pot avea o influent asupra obligatiei cambiale; alte clauze nu produc nici un efect asupra acestei obligatii. a) Clauzele care influenteaza obligatia cambiala. Legea permite mentionarea unor clauze care influenteaza obligatia cambiala. Clauza “nu la ordin". O atare clauza are ca efect interzicerea transmiterii cam- biei prin gir. In acest caz, cambia este transmisibil& numai in forma si cu efectele unei cesiuni din dreptul comun [art. 13 alin. (2) din lege). Indicarea unui acceptant la nevoie. Pentru a evita riscul refuzului acceptarii sau al platii cambiei de catre tras, tragaitorul poate indica in cambie o persoana care, la nevoie, s& accepte ori sa faca plata cambiei. Aceastd clauz& produce efecte numai iin caz de refuz al platii din partea trasului. Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare. Prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de catre tras este facultativa. Trag&torul poate s& includa in cambie ordinul de prezentare a cambiei la acceptare (art. 25 din lege). in acest caz, Prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de catre tras este obligatorie. Potrivit legii, trag&torul poate fixa si un termen pentru prezentarea cambiei. Clauza “fara cheltuieli" sau “fara protest". Aceast& clauzA inscris& in cambie scuteste pe beneficiarul cambiei de obligatia de a adresa protestul de neacceptare sau neplata, care este cerut pentru exercitarea actiunii de regres (art. 51 din lege). b) Clauzele care nu au nici un efect asupra obligatiei cambiale. Anumite clauze prevézute in cambie nu influenteaza continutul obligatiei cambial Clauza “dupa aviz". Prin aceasta mentiune, trAg&torul il ingtiinteaza pe tras s& nu accepte ori sa nu plateasca decat dupa primirea unui aviz (scrisoare) din partea tragatorului. O atare clauza poate fi util, dar ea nu produce efecte cambiale. Intr- adevar, trasul devine obligat cambial, chiar dac& acceptarea s-a facut fara primirea avizului, iar trag&torul rimane obligat si in cazul cand in aviz a comunicat neacceptarea cambiei. ' Pentru interpretarea dispozitilor art. 7 din lege, a se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit,, vol. |, p. 417-420. Titlurile comerciale de valoare 523 Clauza "faré procura". Aceasta clauz& confirma c& posesorul cambiei Ppretinde suma mentionata in titlu in virtutea unui drept propriu. Clauza nu are nici un efect special, deoarece cambia este un titlu la ordin gi deci executarea obligatiei se face la cererea posesorului legitim al titlului, care valorifica un drept al sau. Clauza ‘valoare data in garantie". 0 asemenea mentiune atesta faptul c& titlul a fost dat in scopul garantarii executarii altei obligatii. Deci, clauza araté cauza transmiterii titlului, dar nu are nici un efect asupra obligatiei cambiale. Clauza “documentele contra acceptarii’. O atare clauz& este folosité indeosebi in comertul international in care caz circula insotita de documentele reprezentative ale m&rfurilor vandute (polita de inc&rcare, Polita de asigurare, certificatul de origine a mérfii etc.). Cambia care Cuprinde o asemenea clauz& este denumiti cambie documentara. Rolul mentiunii este de a arta c& documentele se predau trasului numai daca el accepta ori plateste cambia. ¢) Clauze considerate nescrise. Legea interzice includerea in cambie a unor mentiuni. Dar, intrucat aceste mentiuni nu sunt in contradictie cu obligatiunile cambiale, aceste mentiuni sunt considerate nescrise. Clauza de descarcare a tragétorului de obligatia de plata. Potrvit legii, tri gatorul raspunde de acceptarea si plata cambiei. El se poate desc&rca de ris- Punderea pentru acceptarea cambiei de catre tras, nu inga si de raspunderea pentru plata cambiei. Orice clauza prin care trégatorul se descarc& de raspunderea de plata a cambiei se Socoteste nescrisa (art. 11 din lege). Clauza privind forta executorie a cambiei. intinderea gi limitele obligatiilor cambiale sunt reglementate de lege. In Consecinta, clauza prin care se aduce atingere forfei executorii a cambiei este considerata nescrisai,’ d) Clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale. Unele clauze altereaza natu- fa obligatilor cambiale $i, in consecinta, ele conduc la nultatea cambiei. Fac parte din aceasta categorie: clauza prin care se stipuleaza o conditie a obligatiei cambi- ale; clauza privind plata cambiei printr-o alt Prestatie, in locul sumei de bani; clau- Za privind completarea elementelor esentiale ale cambiei prin alte inscrisuri etc, 941. Consecintele nerespectirii Conditiilor de forma ale cambiei. Art. 2 din lege prevede ca titlul cdruia ii lipsegte vreuna din Conditiile aratate in art. 1 nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alineatele urmatoare. Deci, in principiu, lipsa mentiunilor obligatorii din inscrisul cambial atrage nevalabilitatea cambiei. in mod exceptional, pentru a salva valabilitatea titlului, legea reglementeazA anumite remedii. Asttel, cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere. Apoi, in lipsa unei Mentiuni speciale, locul aratat lang& numele trasului este socotit locul platii si, in acelasi timp, locul domiciliului trasului. Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plat&, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri, in sfarsit, cambia care nu arat locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul arditat langa numele trgaitorului. ee * Problema este controversata. Unii autori considera ca o atare clauzi duce la nulitatea cambiei. A se vedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul la orain. Cecul, p. 59. 34, 524 Drept comercial roman Trebuie arétat c& pentru valabilitatea cambiei, completarea mentiunilor trebuie s& fie realizaté pana in momentul valorificarii drepturilor cambiale, adic& panda la scadenta. In acest moment se fixeaza titularul drepturilor cambiale si valabilitatea acestora.' 942. Cambia in alb. Cambia poate fi emisa de tragator, in mod deliberat, fara a cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de lege, urmand ca acestea sa fie completate ulterior, cu excluderea interventiei trag&torului, de catre primitorul cam- biei sau de un posesor succesiv al acesteia (art. 12 din lege). O atare cambie este denumita cambie in alb. Aceast& cambie nu trebuie confundat& cu o cambie ne- completaté, deoarece in cazul cambiei in alb, necompletarea mentiunilor obligatorii este intentionata, iar nu intamplatoare.” Din dispozitiile legii rezulté c& poate fi lAsata in alb oricare dintre mentiunile obligatorii, cu exceptia semnaturii tragatorului. Far semnatura tragatorului nu poate exista o obligatie cambiala. Cambia in alb este completatd, fie de primitorul ei, fie de posesorul succesiv al cambiei. Temeiul juridic al completarii este dreptul de completare care se transmite dobanditorului odataé cu remiterea titlului. Acest drept poate fi exercitat in limitele intelegerii dintre trgaitor gi primitorul cambiei (contract de completare).® infelegerea de completare poate fi expresa ori tacit, in acest din urma caz in- telegerea poate rezulta din celelalte mentiuni ale cambiei ori din cuprinsul rapor- tului fundamental care a determinat emiterea cambiei.* Cambia in alb poate fi completata oricand, ins& inainte de prezentarea ei la plata. Dreptul de completare trebuie exercitat in termen de 3 ani de la data emi- terii titlului (art. 12 din lege). Dupa expirarea acestui termen, posesorul cambiei decade din dreptul de completare. Prin completarea titlului cu mentiunile sate in alb, cambia devine perfecta si produce efectele unei cambii reguiat emise. in consecinta, continutul cambiei va fi cel care rezulta din inscris gi trgatorul este obligat fat de orice posesor al ti- tlului, chiar dac& dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit intelegerii. intr- adevar, potrivit art. 12 din lege, nerespectarea intelegerii intervenite nu poate fi opusa posesorului decat in cazul cand acesta a dobandit cambia cu rea-credinta ori a sdvarsit o gregeala grava in dobandirea ei. Subsectiunea a Vi-a. Transmiterea cambiei (girul) §1. Nofiunea girului 943. Precizari prealabile. Drepturile conferite prin cambie, ca orice drepturi Patrimoniale, sunt susceptibile de a fi transmise altei persoane. Intrucat aceste * Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. |, p. 457. ? Asupra cambiei defectuoase gi falsului, precum gi asupra duplicatelor, copiilor gi amortizarii, a se vedea P. P&tragcanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 87-94; 267-276. * Ase vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit, p. 96. * Primitorul unei cambii in alb, care poarté numai semnatura tragatorului, are un mandat tacit de completare a celorlalte mentiuni ale cambiei (Cas. III dec. nr. 3318 din 6 octombrie 1943, in “Revista de drept comercial”, 1944, p. 249; Cas. Ill dec. nr. 1422/1934, in “Revista de drept comercial’, 1935, p. 144). Titlurile comerciale de valoare 525 drepturi sunt drepturi de creanta, transmiterea lor se poate realiza prin cesiunea de creanta reglementaté de Codul civil. Acest mijloc de transmitere a creantelor Prezinta ins& o anumité nesiguranté pentru dobanditor, motiv pentru care legiui- torul comercial a reglementat girul ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. 944. Definitia girului. Giru! este un act juridic prin care posesorul cambiei, nu- mit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisé si sem- nata pe titlu i prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlul respectiv.' Prin gir, posesorul cambiei da ordin trasului si plateasc& suma mentionata in titlu persoanei in favoarea careia a transmis cambia. Potrivit legii, chiar dacd nu a fost expres trasa la ordin, cambia este transmi- sibild prin gir (art. 13 din lege). Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic acce- soriu; el presupune existenta unei cambii valabile.’ in mod obignuit, girul intervine inainte de scadent’. In orice caz, girul trebuie sa fie anterior protestului de neplaté sau datei expirarii termenului legal pentru dresarea acestui protest. Girantul este persoana titulara a dreptului, legitimat in conditiile legii gi care este posesoarea titlului. Deci, primul girant este persoana indicati de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei. Cum Qiratarul Boate la randu-i sa transmita prin gir drepturile dobandite, inseamna c, ulterior, al doilea girant este primul giratar; al treilea girant este al doilea giratar etc. Deci, ultimul dobanditor, Care este posesorul actual al titlului, trebuie s4 se legitimeze prin girul neintrerupt de giruri, in care fiecare girant sa fie giratarul beneficiar al girului anterior. Giratarul poate fi orice persoand, indiferent dac& este o persoana strain& sau care este implicata in raportul cambial (tragator, tras ete.). Trebuie aratat ca, la fel cum emiterea cambiei se justificd prin existenta prealabila a unor raporturi juridice intre persoanele implicate in raportul cambial (raporturi juridice fundamentale), tot astfel si girul are la baz& un raport juridic preexistent intre girant si girat le exemplu, posesorul cambiei avea de platit unui creditor 0 suma de bani dintr-un contract de imprumut gi, pentru achitarea datoriei, gireaz& cambia in favoarea creditorului sAu. 945. Deosebirile dintre gir si cesiune. intre gir si cesiune exist importante deosebiri. Astfel, prin gir, giratarul dobandeste un drept propriu gi autonom, fara si se poata opune exceptiile care puteau fi opuse girantului; in cazul cesiunii, cesiona- tul dobandeste drepturile pe care le-a avut cedentul si deci exceptiile pe care de- bitorul le putea invoca cedentului pot fi opuse si cesionarului. Apoi, prin gir, girantul garanteaz& plata de c&tre obligatul principal (trasul) a sumei de bani fata de giratar; in cesiunea de creanta, cedentul garanteaz& numai existenta creantei, iar nu si solvabilitatea debitorului. in sfargit, girul este trecut pe titlu, pe cand in cazul cesiunii este necesar& Notificarea c&tre debitor sau acceptarea din partea acestuia, ' Ase vedea: D. Galagescu-Pyk, op. ? Ase vedea E. Cristoforeanu, op.cit vol. I, p. 617. Vol. |, p. 238-239. 526 Drept comercial roman §2. Conditiile de valal late a girului 946. Precizari prealabile. Transmiterea cambiei prin gir se face in conditiile legii. Pentru a fi valabil, girul trebuie s& indeplineascd anumite conditii. Aceste conditii sunt conditii de fond si conditii de forma. 947. Conditiile de fond. Girul este un act juridic si deci trebuie s& indepli- neasca toate conditiile generale ale actului juridic. in plus, el trebuie s& ‘indepli- neasca gi conditiile speciale prevazute de legea cambiala. Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie care afecteaza girul este so- cotita nescrisa (art. 14 din lege). Legea interzice girul conditionat pentru a proteja siguranta circulatiei cambiei. Girul trebuie s& priveasca intreaga creanta prevazut in titlu. Un gir partial este lovit de nulitate [art. 14 alin. (2) din lege]. AceastA conditie este menit& S& Protejeze indivizibilitatea titlului gi, implicit, circulatia cambiei. 948. Condi de forma. Girul este valabil dac& indeplineste conditiile de forma prevazute de lege. Girul_ complet, denumit gi girul plin, const& intr-o declaratie a girantului semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal (trasul) de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata in cambie. Potrivit art. 15 din lege, girul trebuie sa fie scris pe cambie. Daca datorit’ nu- marului mare de giruri spatiul nu este suficient, legea admite ca girul sa fie scris Pe 0 foaie lipita la inscrisul cambial (allonge), cu excluderea unei foi separate. In absenta unei dispozitii legale, mentiunea privind girul figureaza, de obicei, pe dosul titlului (endossement). Datorita acestui fapt, transmiterea cambiei prin gir este cunoscuta gi sub numele de andosarea cambiei.' Girul poate fi scris pe fata cambiei, ins cu precizarea clara a naturii operatiunii juridice, pentru a nu fi confundat cu un aval.” Girul se exprima printr-o formulé adecvata: "pl&titi lui..." ori "platiti fa ordinul tui. In cazul girului plin, aceasta formula trebuie s& cuprinda numele gi prenu- mele, respectiv denumirea giratarului. Desemnarea giratarului se face dup& aceleasi reguli ca si indicarea beneficiarului, Mentiunea cuprinzand girul trebuie insotit de semndtura autografa a giran- tului. Semnatura trebuie s& cuprinda elementele cerute de lege pentru orice semnatura cambiala (art. 8 din lege) Legea nu cere indicarea datei girului si nici locul unde el s-a efectuat. Mentio- narea datei girului prezinta interes ins& pentru stabilirea capacitatii girantului gi Pentru determinarea efectelor girului. Girul nedatat este prezumat a fi facut inainte de expirarea termenului stabilit de lege pentru dresarea protestului [art. 22 alin. (2) din lege}. Data girului va putea fi dovedit prin orice mijloc de proba admis de Codul comercial. Cu toate ca legea nu o prevede, transmiterea cambiei prin gir impune gi pre- darea titlului c&tre giratar. Numai avand posesiunea titlului, giratarul isi va putea valorifica dreptul dobandit. Totodata, prin remiterea titlului, giratarul este pus la adapost impotriva unei eventuale revocari a girului de cdtre girant, prin stergerea mentiunii din titlu ‘ Ase vedea G. Ripert, R. Roblot, op.cit., vol. ll, p. 147. ? Ase vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit,, p. 12. Titlurile comerciale de valoare 527 949. Girul in alb. Pe langa girul complet sau girul plin, legea reglementeazai si girul in alb. Potrivit art. 15 alin. (2) din lege, girul in alb este girul care nu arat&é numele giratarului. Girul in alb apare ca un gir ale c&rui conditii de forma sunt simplificate. intr-ade- var, girul in alb este valabil cu singura condifie s4 existe semnaitura girantului pus pe dosul cambiei sau pe adaos (allonge). Semnatura nu poate figura pe fata cambiei, deoarece ea ar putea fi interpretata ca un aval ori acceptare a cambiei. Prin recunoasterea girului in alb, legiuitorul urmareste s& usureze circulatia cambiei. Intrucat girul este in alb, posesorul cambiei o poate transmite printr-o simpla traditiune. In plus, neexistand numele sau mentionat pe cambie, pose- sorul nu igi asuméa nici o raspundere faté de dobanditorii succesivi ai cambiei. Posesorul girului in alb are anumite drepturi pe care le poate exercita in conditile art. 16 alin.(2) din lege. Astfel, posesorul cambiei poate s& completeze girul cu propriul sAu nume, indicandu-se ca giratar. Legea permite completarea girul 1i gi cu numele unei alte Persoane careia posesorul urmareste sa-i transmita titlul. in acest caz, posesorul ‘fu devine obligat cambial gi deci, nu are o raspundere cambiala. Apoi, in locul completarii girului in alb, posesorul are dreptul sa gireze cambia mai departe, printr-un gir plin, in alb sau la purt&tor. Semnand cambia in calitate de girant, posesoru! cambiei devine giratar al girului in alb si, in consecinta, el are drepturile $i obligatiile oricdrui girant. In sfargit, posesorul cambiei are dreptul s4 predea titlul unei terte persoane, fara s& completeze girul in alb si fara ‘84 gireze cambia. in acest caz, cambia se transmite prin simpla traditiune a titlului. intrucat posesorul cambiei nu semneaza cambia ca girant, el nu devine obligat cambial. 950. Girul la purtator. in aceeasi idee, a facilitarii circulatiei cambiei, legea recunoaste $i girul la purtator. Potrivit art. 14 alin. (3) din lege, “girul la purtator" este echivalentul unui “gir in alo". Deci, girul la purtator are valoarea si efectele juridice ale girului in alb. ‘Sub aspectul conditiilor de forma, girul la purt&tor se deosebeste de girul in alb numai in privinta desemnarii giratarului; girul in alb nu cuprinde nici o men- tiune cu privire la giratar, pe cand in cazul Qirului la purtator, giratarul este de- semnat prin calitatea sa de posesor al titlului (de exemplu, “catre prezentator"). Beneficiarul girului la purtator se legitimeaza prin prezentarea titlului, El poate transmite titlul mai departe prin simpla traditiune. Totodata, intrucat girul la pur- t&tor produce efectele girului in alb, posesorul titlului poate sa redea cambiei atri- butele de titlu la ordin, prin completarea girului cu numele s&u ori al altei per- soane, in conditiile aratate. §3. Efectele girului 951. Precizari prealabile. Legea reglementeaz trei efecte ale Qirului: efectul translativ de drepturi, efectul de garantie si efectul de legitimare.’ ‘A se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit. vol. |, p. 682 si urm. A se vedea si R. Economu, Circulatia cambialé prin gir, in “Revista de drept comercial" nr. 2/1995, p. 102-105. 528 Drept comercial roman 952. Efectul translativ al girului. Potrivit art. 16 din lege, girul transmite toate drepturile izvorate din cambie. Aceste drepturi sunt diferite. Prin gir se transmit drepturile cambiale, adicd acele drepturi specifice raportu- lui cambial. Fac parte din aceasta categorie: dreptul la suma de bani mentionata in cambie; dreptul de a prezenta cambia la acceptare gi, la scadenta, de a o pre- Zenta la plata; dreptul de a dresa protestul, in cazul refuzului de acceptare sau de plata; dreptul de a exercita actiunile de regres, in conditiile legii; dreptul de a transmite cambia altei persoane etc. Girul are ca efect si transmiterea drepturilor accesorii, dacd in cambie se face mentiune privind constituirea unei ipoteci sau a unei garantii reale mobiliare pentru garantarea platii sumei de bani prevazute in cambie.' intrucat efectul translativ al girului are un caracter esential, girurile care nu produc acest efect sunt denumite giruri improprii. 953. Efectul de garantie al girului. Ca efect al transmiterii cambiei prin gir, girantul isi asuma obligatia de a garanta acceptarea gi plata cambiei de catre tras (art. 17 din lege). Aceasta inseamna cA daca trasul va refuza acceptarea si plata cambiei, girantul va fi tinut personal s achite suma de bani prevazuta in titlu. De remarcat ca obligatia de garantie a girantului este nu numai fata de giratar, ci si fata de toti posesorii succesivi ai titlului. Girantul devine obligat de regres siin aceasta calitate, el raspunde in solidar cu Ceilalti debitori ai cambiei. Legea permite girantului ca, printr-o clauza inserata in girul sau, sA se exone- reze de raspundere pentru acceptarea gi plata cambiei. in acest sens, in cambie pot fi facute mentiuni ca: “fri garantie", “tard r&spundere cambial", “fara regres" ori alte expresii echivaiente. 954, Efectul de legitimare al girului. Ca urmare a transmiterii cambiei prin Qir, giratarul este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in titlu. in Consecinté, giratarul este abilitat s4 exercite drepturile prevazute in cambie. Potrivit legii, detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim al acesteia, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar dac& ultimul gir este in alb (art. 18 din lege). Deci, posesorul cambiei astfel legitimat este prezumat, pana la proba contrarA, ca titular al dreptului de creanta gi proprietar al cambiei. Daca 0 persoana a pierdut, prin orice imprejurare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau in conditiile art. 18 alin. (2) din lege, nu este tinut s& predea cambia, afaré de cazul cand a dobandit-o cu rea-credinta sau daca a s&vargit 0 gregeala in dobandirea ei. §4. Girurile improprii ‘955. Precizari prealabile. Girurile care nu produc efectele specifice raportului cambial, in special efectul translativ, ori produc numai unele dintre aceste efecte sunt considerate giruri anormale sau improprii. Fac parte din aceast& categorie " Asupra transmiterii acestor drepturi, a se vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 127-129. A se vedea si Cas. Ill dec. nr. 325/1936, in “Pandectele romane”, 1941, Ill, p. 11. Titlurile comerciale de valoare 529 girul cu clauza “nu la ordin", girul cu clauza “pentru procura", girul cu clauza "in garantie", girul cu clauza “fara garantie" etc.' 956. Girul cu clauza “nu la ordin". Cambia este un titlu prin excelent girabil. Dar, legea permite trégatorului s& inscrie in cambie clauza “nu la ordin" Sau © expresie echivalenta. in acest caz, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de drept comun [art. 13 alin.(2) din lege]. Girul cu clauza “nu la ordin" produce efectele girului, cu restrictia cA giratarul nu mai poate transmite cambia prin gir altei persoane. 957. Girul cu clauza “pentru procura”. Acest gir este menit s4 confere giratarului calitatea de reprezentant al girantului pentru incasarea sumei mentionate in cambie. Nefiind decat un mandatar, giratarul dobandeste numai Puterea de exercitare a drepturilor cambiale. in consecint4, el nu poate transmite cambia prin gir altei persoane (art. 20 din lege). 958. Girul cu clauza "in garantie". Cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei creante pe care giratarul o are fata de girant. Constituirea unei garantii reale mobiliare asupra cambiei se realizeaza prin inserarea in gir a clauzei “in garantie", "valoare in garantie" sau unei expresii echivalente. In temeiul acestei clauze, giratarul are dreptul s& se_desp&gubeascd cu Preferinté din suma incasat in baza cambiei (art. 21 din lege}: 959. Girul cu clauza "fard garantie". Aceast clauza inserata in gir exone- reaz& pe girant de raspunderea care ii revine Pentru neacceptarea ori neplata cambiei de catre tras. Un astfel de gir are numai un efect de legitimare a posesiunii titlului. Subsectiunea a Vil-a, Acceptarea cambiei §1. Rolul acceptarii cambiei 960. Caracterizare generala. Asa cum am aratat, cambia cuprinde ordinul trégatorului adresat trasului de a plati posesorului cambiei (beneficiarul) suma de bani mentionata in titlu. Acest ordin in sine cuprinde numai o obligate a tragato- tulul de a face s& se pliteascd suma de bani cdtre beneficiar, precum gi o de- semnare a persoanei (trasul) care urmeaza sA efectueze plata la scadenta. Dar, obligatia de a plati suma de bani nu se naste din ordinul dat de tragator, ci din manifestarea de vointa a trasului insusi. Deci, numai prin acceptarea ordinului, trasul devine acceptant, adic& debitor cambial si va fi obligat s& plateasca la scadenta suma de bani prevazuta de cambie. De remarcat c&, prin acceptarea cambiei, trasul devine debitor principal gi, in consecint&, lui trebuie s& i se prezinte cambia la plata. Obligatia trasului nascuta din acceptarea cambiei este autonoma, literala si abstract. Deci, cauza care a determinat pe tras s& accepte cambia este indi- ferenta posesorilor de buna-credint& ai cambiei. Totodata, obligatia trasului este independenta de orice raport juridic existent intre tras gi trg&torul cambiei. " Ase vedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin, Cecul, op. cit., p. 81 gi urm. 530 Drept comercial roman Trebuie aratat ca, find un semnatar al cambiei, trasul devine obligat solidar alaturi de ceilalti semnatari (trAgaitor, giranfi, avalisti). §2. Prezentarea cambiei pentru acceptare 961. Caracterul facultativ al prezentarli cambiei la acceptare. Prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ. in acest sens, art. 24 din lege prevede ca posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator poate prezenta trasului, pana la scadent&, cambia spre acceptare. Deci, posesorul cambiei are dreptul, iar nu obligatia de a prezenta cambia pentru a fi acceptata de catre tras. intrucat prezentarea cambiei pentru acceptare este facultativa, inseamna c& posesorul cambiei poate s& prezinte cambia direct la plat, fr a o prezenta in prealabil pentru acceptare’ Caracterul facultativ al prezent&rii cambiei pentru acceptare se intemeiaz& pe faptul c ordinul trag&torului dat trasului este de a plati cambia si nu de a o accepta. 962. Cazuri in care prezentarea cambiei pentru acceptare este obliga- torie. in anumite cazuri, Prezentarea cambiei c&tre tras pentru acceptare este obligatorie Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie cand scadenta cambiei a fost stabilit la un anumit termen de la vedere (art. 26 din lege). intrucat in acest caz, termenul pentru scadent& curge de la data cand cambia a fost vazuta de c&tre debitor, inseamna c& prezentarea cambiei pentru acceptare este indispensabila pentru stabilirea scadentei. Cambia trebuie prezentatd pentru acceptare in termen de un an de la data emiterii ei. Acest termen poate fi marit ori redus de catre tragator ori numai redus de c&tre giranti (art. 26 din lege). Neprezentarea cambiei spre acceptare in termenul aratat atrage pierderea de c&tre posesorul cambiei a actiunilor cambiale fata de tras, tragaitor gi giranti. Prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie si in cazul cand traga- torul ori girantul a stipulat in cambie clauza prezentarii titlului pentru acceptare (art. 25 din lege). in acest caz, prezentarea cambiei la acceptare trebuie facut in termenul stabilit de tragator, respectiv de c&tre girant. Neprezentarea cambiei pentru acceptare ori nerespectarea termenului duce la pierderea actiunilor impo- triva tragatorului si a girantilor pentru neplata cambiei. Trebuie aratat c& legea stabileste gi anumite cazuri in care tragatorul poate interzice prezentarea cambiei la acceptare [art. 25 alin. (2) si (3) din lege]. §3. Condifiile acceptarii cambiei 963. Cine gi cui se prezinté cambia pentru acceptare. Legea stabileste cine gi cui se prezint& cambia pentru acceptare. Cambia se prezinta la acceptare de ctre posesorul cambiei sau de orice deti- nator al ei (art. 24 din lege). Posesorul cambiei este titularul drepturilor cambiale " Asupra utilitatii prezentarii cambiei pentru acceptare, a se vedea D. Galagescu-Pyk, Cambia $i biletul la ordin, vol. I, Editura Tiparul romanesc, Bucuresti 1947, p. 3-4. Titlurile comerciale de valoare 531 legitimat in conditille legii (beneficiarul, giratarul), iar detindtor este orice per- soané care detine titlul, fara s& i se cear& 0 legitimare cambiala. Cambia se prezinta trasului pentru a fi acceptata. in anumite cazuri, cambia se prezinta indicatului la nevoie, daca exist o stipulatie cambiala in acest sens." De remarcat c& prezentarea cambiei pentru acceptare trebuie sa fie efectiva, prin infatisarea titlului pentru a se indeplini formalitatea acceptarii. 964. Data gi locul prezentarii cambiel pentru acceptare. Cambia trebuie Prezentata pentru acceptare in termenul gi la locul prevazut de lege. Posesorul cambiei sau detinatorul acesteia poate prezenta cambia pentru acceptare pana la scadent4, cu exceptarea cazurilor cand prezentarea este obli- gatorie (art. 24 din lege). Deci, prezentarea se poate face oricand pana la scadenta; dupa aceasta data se poate cere numai plata. Prezentarea cambiei pentru acceptare se face la domiciliul trasului (art. 24 din lege). Prin domiciliu, in sensut art. 98 din lege, se intelege locul unde persoana obligata, la care se referd, igi are locuinta sau sediul. 965. Forma gi continutul acceptarii. Acceptarea cambiei este o manifestare de vointa a trasului, in sensul ca va plati la scadenta suma de bani mentjonata in titlu. Acceptarea se scrie pe cambie si se exprima prin cuvantul “acceptat” sau orice alté expresie echivalenta ("voi plati", “voi onora" etc.). Acceptarea trebuie 8a fie semnata de catre tras (art. 28 din lege). Trebuie aratat c4, potrivit legii, simpla semnatura a trasului pus& pe fata cam- biei este socotita acceptare, chiar dac& nu existé vreo mentiune de acceptare. Solutia legii se bazeaz& pe legdtura dintre ordinul de plata al trégatorului si semnatura trasului gi pe faptul ca amandoua se afla pe fata cambiei. Intrucat prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ, legea nu cere ca acceptarea sa fie dataté. Exceptional, datarea acceptarii este necesard cand prezentarea cambiei pentru acceptare este obligatorie, in baza unei dis- pozitii legale sau unei clauze prevazute in cambie. Nedatarea acceptarii in acest caz are drept consecinté pierderea actiunilor de regres. Pentru a conserva dreptul de regres impotriva girantilor si tragdtorului, posesorul cambiei poate cere 84 se constate lipsa dat&rii acceptarii printr-un protest facut in timp util (art. 28 alin. (2) din lege]. Pentru a fi valabilé, acceptarea cambiei trebuie sa fie neconditionata (art. 29 din lege). Ca orice obligatie cambiala, obligatia de a plati suma prevazutd in titlu nu poate fi supusa unei conditii, deoarece cambia nu gi-ar mai putea realiza functiile sale. O acceptare conditionata echivaleaz& cu un refuz de acceptare a cambiei. Legea permite ins& o acceptare partialé a cambiei (art. 29 din lege). O atare acceptare prezinta interes pentru posesorul cambiei gi pentru ceilalfi obligati cambiali. Potrivit legii, orice modificare a cambiei adusa prin acceptare, cu exceptia acceptarii partiale, se socoteste refuz de acceptare. Acceptantul ramane ins& obligat in limita acestei-acceptari (art. 29 din lege). "Ase vedea Infra nr. 972. 532 Drept comercial roman §4. Efectele acceptarii cambiei 966. Precizari prealabile. Acceptarea cambiei da nastere unor obligatii in sarcina trasului acceptant fata de posesorul cambiei, precum gi fata de tragator." 967. Obligatiile trasului acceptant fata de posesorul cambiei. Acceptarea cambiei are ca efect nasterea obligatiei trasului de a plati la scadenté suma de bani mentionata in titlu (art. 31 din lege). Prin accepiarea cambiei, trasul devine obligat cambial; el este obligat principal si raspunde direct de plata sumei de bani catre posesorul cambiei. Potrivit art. 52 din lege, trasul acceptant este tinut solidar cu trag&torul, girantii i avaligtii faté de posesorul cambiei. Dar, pe cand trasul acceptant este obligat s& facé plata, ceilalti igi asuma obligatia de a face sA se plateasca.” Deci, trasul acceptant este debitor cambial principal si direct, iar trag&torul, girantii gi avaligtii sunt debitori de regres, care sunt indatorati fa plata numai in cazul refuzului de plata al trasului. Ca o garantie a dreptului posesorului cambiei, in cazul neacceptarii cambiei de catre tras, legea reglementeaza cesiunea proviziunii.° Art. 100 din lege prevede ca in cambia trasa, care nu trebuie sa fie prezentaté la acceptare, ca gi in orice alta cambie, in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazute in cambie, s4 cedeze printr-o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa derivand din vanzarea de marfuri, pe care o are fata de tras. Prin clauza cesiunii inscrisa in cambie, trag&torul transmite posesorului cam- biei creanta pe care tragatorul o avea fata de tras gi care a determinat emiterea cambiei (proviziunea). Obiectul cesiunii il poate constitui numai o creanté care rezulta dintr-un contract de vanzare-cumparare de marturi. Cesiunea trebuie notificata trasului. Din momentul notificrii, trasul nu mai poate plati dec&t posesorului cambiei, legitimat printr-un gir neintrerupt de giruri. Legea cere insa ca primul beneficiar s& fie o banca [art. 100 alin. (4) din lege]. Pentru exercitarea actiunii bazate pe cesiune, posesorul cambiei trebuie s& ‘intocmeasc& impotriva trasului protestul pentru neplata in conditille leg. 968. Obligatiile trasului fat de tragator. Acceptand cambia, trasul isi asuma o obligatie cambialé fat& de toti semnatarii titlului, inclusiv fata de tragator. In acest sens, art. 31 alin. (2) din lege prevede ca, in caz de neplata, posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambial& directé pentru tot ce poate fi cerut pe cale de regres (art. 53 gi 54 din lege). Trasul acceptant este obligat fata de tragator numai in cazul neplatii la scadenta gi daca tragatorul se afla in posesia titlului. Potrivit art. 31 alin. (3) din lege, trasul acceptant ramane obligat chiar dac& nu a avut cunostinta de falimentul trag&torului.’ 1 Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. Il, p. 92 gi urm. g Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. Il, p. 92. % Pentru o expunere mai ampla, a se vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 155-158. “ Pentru amanunte, a se vedea E. Cristoforeanu, op.cit., vol. |, p. 358-359. Titlurile comerciale de valoare 533 §5. Revocarea acceptarii 969. Caracterizare generala. Legea recunoaste trasului dreptul de a revoca acceptarea cambiei. Aceasta se poate realiza Prin stergerea mentiunii de acceptare de pe cambie intr-o forma care atest intentia de retragere a acesteia; de exemplu, prin cuvantul "anulat" scris pe cambie, insotit de semnatura trasului. FRevocarea se poate face ins& numai inainte de inapoierea titlului c&tre po- sesorul cambiei. Pana la proba contrara, se considera c& revocarea s-a facut inainte de restituirea titlului (art. 32 din lege). Revocarea acceptarii echivaleaz& cu refuzul acceptarii, cu toate consecintele pe care acesta le implica. §6. Refuzul dea accepta cambia 970. Caracterizare generala. in cazul in care trasul refuz& acceptarea cam- biei, declaratia de refuz trebuie constataté, in termenele stabilite pentru prezen- tarea la acceptare, printr-un act intocmit de executorul judecatoresc in conditiile Prevazute de art. 66-69 din lege. Acest act poarté denumirea de protest de neacceptare (art. 49 din lege).' ~ in cazul refuzului de acceptare a cambiei, Posesorul cambiei poate exercita, chiar inainte de scadenta, dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului sia celorlalti obligati cambiali (art. 48 din lege). §7. Acceptarea extraordinaraé a camblei 971. Precizari prealabile. in mod Normal, acceptarea cambiei se face de c&tre tras. In cazul refuzului acceptarii din partea trasului, pentru a proteja inte- resele posesorului cambiei, legea reglementeaza posibilitatea acceptarii cambiei de c&tre o alt& persoana decat trasul. Printr-o atare acceptare extraordinara se evita declangarea actiunilor de regres. 972. Acceptantii extraordinari. in cazul cand trasul refuza acceptarea, cam- bia poate fi acceptata de indicatul la nevoie Sau acceptantul prin interventie (art. 74 din lege). a) Indicatul la nevoie. Prevazand eventualitatea ca trasul s& nu accepte cambia, trégatorul, girantul si avalistul pot indica o Persoané care s accepte la nevoie cambia. in cazul refuzului acceptarii din partea trasului, posesorul cambiei este obligat s4 prezinte cambia spre acceptare persoanei mentionate in titlu, Care poartaé denumirea de indicat la nevoie, . Desemnarea indicatului la nevoie se face printr-o mentiune pe cambie. in cali- tate de indicat la nevoie poate fi desemnat un tert sau un obligat cambial, cu Conditia s& domicilieze fa locul platii. Posesorul cambiei nu poate exercita actiunile de regres dect daca indicatul la nevoie refuz& acceptarea gia fost intocmit protestul de neacceptare. b) Intervenientul pentru onoare. Consecintele refuzului acceptarii cambiei de catre tras, adic& declansarea actiunilor de regres, pot fi evitate gi prin acceptarea enn " Ase vedea Infra nr. 1000. 534 Drept comercial roman cambiei de catre 0 persoana, care, din proprie initiativa, igi manifest vointa de a accepta cambia in locul trasului. Aceasta persoana este denumita intervenient pentru onoare. Interventia se produce cu ocazia dresdrii protestului de neacceptare din par- tea trasului si se poate face pentru oricare dintre obligatii de regres (trégator, giranti, avalisti). Intervenientul poate fi un tert, insugi trasul sau o persoana deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului (art. 74 din lege). Acceptarea prin interventie se scrie pe cambie printr-o expresie adecvata ("acceptat prin interventie", “pentru onoarea lui" etc.) si se semneaza de interve- nient. Acceptarea trebuie s& indice persoana pentru care este data. In lipsa unei mentiuni in acest sens, acceptarea este considerata a fi dat& pentru tragator (art. 76 din lege). Acceptarea prin interventie nu este obligatorie pentru posesorul cambiei, el putand sa o refuze. 973. Efectele acceptarii extraordinare. Acceptarea cambiei de catre indica- tul la nevoie sau de intervenientul pentru onoare are aceleasi efecte ca si acceptarea trasului. Indicatul la nevoie sau, dupa caz, intervenientul pentru onoare devine obligat cambial fata de posesorul cambiei gi va raspunde la fel ca si obligatul pentru care a fost desemnat, respectiv pentru care a intervenit. Acceptarea extraordinaré produce unele efecte speciale in privinta actiunilor de regres. in cazul indicatului la nevoie, posesorul cambiei nu poate exercita, inainte de scadenta, dreptul de regres in contra aceluia care a facut indicarea gi in contra semnatarilor urmatori, afaré de cazul cand a prezentat cambia persoanei indicate gi aceasta a refuzat prin protest [art. 75 alin. (2) din lege]. in cazul acceptarii de c&tre intervenientul pentru onoare, posesorul cambiei Poate refuza acceptarea. Dac& acceptarea este admisd, posesorul cambiei pierde dreptul de a actiona inainte de scadent’, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost faicuta si a semnatarilor urmatori. Subsectiunea a Vill-a, Avalul §1. Nofiunea avalului 974. Precizari prealabile. Asigurarea executarii unei obligatii cambiale este sporita, ca si in cazul obligatiilor civile sau comerciale, printr-o garantie. Cu privire la obligatiile cambiale, aceasta garantie poarté denumirea de aval.’ Daca la origine se prezenta ca o fidejusiune, ulterior avalul a evoluat devenind 0 garantie autonoma si independenta, compatibila cu principiile care guverneaza cambia. ' Notiunea de “aval” are ca origine cuvantul latinesc ‘vallare’, care inseamna a intari, cu zid, A se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit, vol. Il, p. 129-130. * ase vedea E. Cristoforeanu, op.cit., vol. I, p. 367. Titlurile comerciale de valoare 535 975. Definitia avalului. Legea nu di o definitie a avalului, dar cuprinde unele elemente esentiale care caracterizeaz4 aceasta garantie cambiala. Din art. 33 din lege rezulté c& avalul este o garantie, iar obiectul garantiei il constituie plata cambiei. Avalul poate fi definit ca un act juridic prin care o persoand, numita avalist, se obliga s& garanteze obligatia asumaté de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat. Cel care garanteaz& (avalistul) intervine pentru a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti semnatari ai cambiei la plata sumei de bani prevazuta in cambie. in calitate de avalist Poate figura o terf& persoana sau chiar un semnatar al cambiei (art. 33 alin. (2) din lege). Cel garantat (avalizatul) este un obligat cambial, adic& trg&torul, trasul acceptant sau girantul. De remarcat c& avalul este o obligatie cambial& gi deci, ea are caracter literal, abstract gi autonom. in consecinta, avalul este guvernat de regulile cambiale, iar nu de regulile fidejusiunii, 976. Natura juridica a avalulul. Cu privire la natura juri exprimate mai multe opinii in doctrina dreptului comercial.’ intr-o teorie, se considera avalul ca fiind 0 fidejusiune, deearece caracteristica fidejusiunii este obligatia de garantie. O teorie asemanatoare calificd avalul ca o fidejusiune cambialé, supus regulilor cambiale gi principiilor generale ale fidejusiunii. Dupa o alta teorie, avalul ar fio garantie data in formele cambiale; in raportu- tile dintre avalist $i avalizat, avalul constituie o garantie asemanatoare fidejusiu- nii, pe cand in raporturile dintre avalist si posesorul cambiei se nagte o obligatie cambiala autonoma. in sfargit, intr-o alt& teorie, care are multi adepti gi la care ne raliem, avalul este apreciat ca o obligatie independenta. Prin aval, posesorul cambiei doban- deste un nou debitor, pe langa debitorul avalizat. Dar, avalul da nastere unei obligatii cambiale autonome gi abstracte, identicd obligatiei oricdrui alt semnatar al cambiei. Aceasta inseamna c& avalistul nu este un fidejusor al unui debitor cambial, ci un garant al platii cambiei. De aceea, avalul se apropie mai mult de institutia interventiei, decat de cea a fidejusiunil. ic& a avalului au fost §2. Condifiile de valabilitate a avalului 977. Precizari prealabile. Avalul este un act juridic cambial gi pentru valabi- litatea sa trebuie indeplinite anumite conditii, Acestea sunt conditii de fond gi conditii de forma. 978. Conditiile de fond. Avalul este valabil dac& indeplineste conditiile legii. Potrivit art. 33 alin. (2) din lege, prin aval se poate garanta plata intregii sume de bani mentionate in cambie ori numai a unei parti din aceasta suma. "Ase vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit, vol. Il, p. 204-211. 536 Drept comercial roman Avalul nu se poate da sub conditie gi nu poate cuprinde clauze contrare naturii sale; de exemplu, clauze privind urmarirea in prealabil a obligatului garantat sau inlaturarea solidaritatii. Legea permite ca avalul sa fie dat dupa scadenta, ins inainte de dresarea protestului pentru neplata ori in termenul prevazut pentru intocmirea protestului. Dupa aceasta data, avalul produce numai efectele unei fidejusiuni. Potrivit legii, valabilitatea avalului este conditionata de valabilitatea formala a obligatiei garantate. in consecinta, dac& obligatia garantaté este nula pentru ca nu indeplinegste conditiile formale, avalul va fi si el lovit de nulitate. Dar, avalul este valabil, daca obligatia garantata este nevalabila pentru alte cauze decat un viciu de forma [art. 35 alin. (2) din lege]. in toate cazurile cand obligatia avalistului nu indeplineste conditiile unei obligatii cambiale, avalul se transforma intr-o fidejusiune.' 979. Conditiile de forma. Potrivit art. 34 din lege, avalul se scrie pe cambie sau pe adaos. Daca este dat printr-un inscris separat, el nu produce efecte cam- biale, ci are valoarea unei fidejusiuni. Avalul se exprima prin cuvintele "pentru avaf' sau prin orice alté formula echi- valent ("pentru garantie", ‘pentru siguranta" etc.) si se semneaz& de catre avalist. Trebuie ardtat c& avalul poate fi exprimat gi in forma simplificata, prin simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei. intr-adevar, potrivit art. 34 alin. (3) din lege, avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pus pe fata cambiei, afaré numai dacd semnatura este a trasului sau a trag&torului? in mentiunea privind avalul trebuie s& se indice numele persoanei in favoarea c&reia este dat avalul. in lipsa unei asemenea indicati, legea prezuma ca avalul a fost dat pentru tragator (art. 34 alin. (4) din lege].° §3. Efectele avalului 980. Obiigatia avalistului. Potrivit art. 35 din lege, avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat. Deci, avalistul se afl& in pozitia juridicé a avalizatului, avand toate drepturile gi obligatiile acestuia. Aceasta inseamna ca avalistul va putea fi urmarit, dupa caz, ca tras acceptant, tragator sau girant, in functie de calitatea avalizatului in raportul cambial. Astfel, cand avalul a fost dat trasului acceptant, avalistul este un obligat direct gi deci va putea fi urmarit fara sa fie necesara indeplinirea cerintelor legii pentru conservarea actiunilor de regres. in acest caz, avalistul este obligat fata de pose- sorul cambiei gi fata de debitorii de regres. Daca avalul este dat tragatorului, avalistul va garanta acceptarea si plata cambiei fata de posesorul cambiei si faté de cei care figureaza in titlu dupa tragator. " Ase vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 168. ? Cas. Ill dec. nr. 813 din 20 martie 1940, in “Pandectele romane”, 1941, lll, p. 10. ® Asupra unor opinii privind prezumtia legala, a se vedea Silvia Condor-Cristea, Con- sideratii privind avalizarea cambiei, in “Revista de drept comercial” nr. 3/1995, p. 47-49, Titlurile comerciale de valoare 537 in sfarsit, daca avalul a fost dat unui girant, avalistul va fi obligat numai fata de Posesorul cambiei gi de giratarii ulteriori girantului avalizat. Obligatia avalistului subzista, chiar daca obligatia garantata ar fi nul pentru 0 alt cauza decat un viciu de forma [art. 35 alin. (2) din lege]. Intrucat prin aval se garanteaza plata cambiei si nu un obligat cambial, intin- derea obligatiei avalistului poate fi diferité de cea a avalizatului, avalistul putand sa-gi limiteze garantia (art. 33 din lege). Potrivit legii, avalistul cambiei, tragatorul, acceptantul si girantul sunt tinut solidar fafé de posesorul cambiei (art. 52 din lege). in consecint&, posesorul cambiei poate urmari pe oricare dintre ei, fr a observa ordinea in care s-au Obligat. Cat il privegte pe avalist, fiind un debitor cambial solidar, el nu va putea pune un beneficiu de discutiune sau de diviziune.' Pentru a putea pretinde plata cambiei de catre avalist, posesorul cambiei tre- buie sa igi conserve actiunea de regres, prin intocmirea protestului, daca avali- Zatul este un debitor de regres. Aceast& Conditie nu se cere cand avalul a fost dat trasului acceptant si se exercita actiunea directa impotriva acestuia. 981. Exceptiile care pot fi opuse de avalist. impotriva pretentiilor posesoru- 'ui cambiei privind plata cambiei, avalistul se poate apara prin invocarea unor exceptii.” ~ Asttel, avalistul poate opune exceptile privind valabilitatea formal a cambiei si a obligatiei garantate, precum si cele referitoare la exercitarea actiunii cambiale® Apoi, avalistul poate invoca exceptile sale personale, care rezult din raportul dintre avalist gi posesorul cambiei. Avalistul nu se va putea prevala insé de exceptiile personale ale avalizatului, care au ca temei raportul dintre avalizat gi Posesorul cambiei. Impotriva pretentiilor posesorului cambiei, avalistul se poate apara gi prin invocarea plafii cambiei de cdtre avalizat, ca gia stingerii obligatiei prin efectul compensatiei operate intre avalizat $i posesorul cambiei. 982. Drepturile avalistului. Potrivit art. 35 alin. (3) din lege, cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, precum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul cambiei. Deci, prin plata cambiei, avalistul dobandeste drepturile izvornd din cambie, atat impotriva avalizatului, cat gi contra acelora care sunt obligati in temeiul cambiei fafa de avalizat. Dobandirea acestor drepturi se produce ope legis ca efect al platii cambiei.* Prin drepturile izvorand din cambie se inteleg atat drepturile cambiale, cat gi garantile reale. Fiind un garant al platii cambiei, avalistul, dupa ce a platit posesorului suma mentionata in cambie, este indreptatit sa recupereze cea ce a plat, in condiile | Ase vedea D. Galasescu-Pyk, op.cit, vol. Il, p. 173-174. ? Ase vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 169-170. £28. | dec. nr. 378 din 25 mai 1945, in “Pandectele romadne”, 1946, Ill, p. 17. “in sensul ca legea consacra un caz de subrogare a avalistului in drepturile izvorand din cambie, a se vedea E. Cristoforeanu, op.cit,, vol. |, p. 396-398. 538 Drept comercial roman art. 31 alin. (3) din lege. Actiunile pe care le are la indemana avalistul sunt diferite, in functie de calitatea avalizatului. in cazul avalului dat trasului acceptant, avalistul va avea actiune numai impo- triva trasului acceptant. Daca |-a garantat pe trgator, avalistul are actiune impotriva acestuia si a trasului acceptant, deoarece tragatorul are o actiune cambialé impotriva trasului acceptant, precum si contra avalistilor lor. in sfarsit, in cazul cand avalizatul este un girant, avalistul va avea actiune contra acestuia, a girantilor anteriori, a tragtorului gi trasului acceptant, precum si impotriva avalistilor acestora. Trebuie arétat c&, in cazul in care mai multe persoane au dat aval aceluiasi obligat cambial, intre acesti avalisti nu existé raporturi cambiale, ci numai raporturi de solidaritate (art. 60 din lege). Drept urmare, avalistul care a platit cambia poate urmari pe ceilalti avalisti pentru partea fiecdruia, in conditile dreptului comun. Subsectiunea a IX-a, Plata cambiei §1. Regulile generale privind plata cambiei 983. Precizari prealabile. Pentru asigurarea eficientei cambiei, legea regle- menteaza principiile privind plata cambiei. Prin lege se determina cine are dreptul la plata si oui i se poate cere plata, data si locul pl&ti, conditille platii si efectele pe care le produce plata. 984, Prezentarea cambiel la plata. in vederea achit&rii sumei de bani pre- vazute in titlu, cambia trebuie prezentata la plata. Prezentarea cambiei la plata este necesara nu numai pentru ca altfel nu se poate face plata, ci si pentru cd ea este o conditie indispensabilé pentru dresarea in mod valabil a protestului, in cazul refuzului de plat&. Totodata, prezentarea cambiei la piata este o cerin{a care trebuie satisfacuta prealabil oricdrei cereri de chemare in judecata. ‘Avand in vedere rolul pe care il indeplineste, prezentarea cambiei la plata tre- buie s& fie real gi efectiva. Cel indreptatit la plata trebuie s& prezinte celui obligat cambia pentru plata sumei de bani mentionate in titlu. 985. Cine are dreptul la plata. Prezentarea cambiei si deci dreptul la plata il are posesorul legitim al titlului (art. 43 din lege). Acesta poate fi beneficiarul indicat de tragator in cambie sau giratarul, care se legitimeaza printr-un gir neintrerupt de giruri, in conditiile legii (art. 18 din lege). Debitorul are obligatia s& ‘verifice identitatea posesorului titlului. In cazul unei cambii transmise prin gir, el este dator sa verifice reguiata succesiune a girurilor, dar nu gi autenticitatea semnaturilor girantilor [art. 43 alin. (3) din lege]. 986. Cui se poate cere plata. Legea nu arata cui trebuie sa i se prezinte cambia pentru plata, dar solutia se poate da pe baza principiilor care guverneaza cambia. Plata cambiei se poate cere, in primul rand, trasului acceptant, care este debi- torul principal al cambiei (art. 42 din lege). Cambia se prezinta trasului pentru < Titlurile comerciale de valoare 539 plata, chiar si in cazul cand a refuzat acceptarea, deoarece refuzul acceptarii nu exclude dreptul trasului de a plati cambia. Plata cambiei se poate cere domiciliatarului, cand acesta a fost indicat in cambie.' Potrivit legii, plata cambiei Poate fi ceruta gi direct de la avalistul trasului, dac&d exista un asemenea garant. In subsidiar, cambia poate fi Prezentata la plata debitorilor de regres, dacd au fost indeplinite formalitatile legale. 987. Data platii. Plata cambiei se Poate cere la scadent&. Asa cum am aratat, scadenta poate fi determinata la emiterea titlului (scadenta la o zi fix sau la un anumit termen de la data emisiunii) sau poate fi determinata ulterior de posesorul cambiei (scadenta la vedere sau la un anumit termen de la vedere). Cand scadenta este la 0 zi fixd sau la un anumit termen de la data emisiunii ori de la vedere, cambia trebuie prezentata la plata, fie in ziua scadentei, fie intr- una din cele doua zile lucr&toare care urmeaza (art. 41 din lege). In cazul scadentei "la vedere", cambia este platibilé la prezentare. Ea trebuie Prezentata insa in termen de un an de la data emiterii sau, dup& caz, in terme- nele fixate de trAg&tor sau girant (art. 37 din lege). 988. Locul platil. Cambia trebuie s& fie Prezentata pentrusplata la locul si adresa indicata in titlu (art. 42 din lege). Potrivit legii, locul platii este localitatea aratata in cambie ori, in lipsa, cea indicata langa numele trasului. Daca in cambie nu se indic& si adresa platitorului, cambia trebuie prezentata pentru plata, dupa caz, la domiciliul trasului sau al persoanei indicate s& plateasca pentru el ori la cel al intervenientului (art. 42 din lege). 989. Conditiile de valabilitate a pl&til. Pentru a fi valabila, plata trebuie s& indeplineasc4 anumite conditii prevazute de lege. Astfel, platitorul sa fie capabil si sa nu fi fost supus procedurii falimentului. Apoi, plata s& se fi facut la scadenta. Posesorul cambiei nu este obligat sa pri- measca plata inainte de scadenta. Plata anticipata se face pe riscul trasului (art. 44 din lege). In sfarsit, plata s& se fi facut fra fraud’ sau greseala grava a platitorului. Potrivit legii, plata partial este valabili, neputand s& fie refuzata [art. 43 alin. (2) din lege]. in caz de refuz al unei plati partiale, posesorul cambiei este dec4zut din actiunea de regres pentru suma oferita gi neprimita si pentru accesoriile acesteia. Daca se face o plata Partial, trasul poate cere posesorului platit sA se fac pe cambie mentiune de aceasta plata si sd i se dea o chitant [art. 43 alin. (3) din lege]. In cazul cand 0 cambie este platibila intr-o moneda strain care nu are curs la locul platii, suma poate fi platité in moneda nationala, dupa valoarea ei in ziua scadentei (art. 45 din lege). 990. Efectele platii cambiei. Plata ta scadenta, cu indeplinirea conditiilor cerute de lege, produce efecte diferite, dupa cum ea a fost efectuata de un debitor cambial principal sau de un debitor de regres. ana } Ase vedea Supra nr. 939. ? Ase vedea D. Galasescu-Pyk, op.cit,, vol. Il, p. 322-323. 540 Drept comercial roman Daca plata este f&cut& de trasul acceptant, care este debitorul cambial princi- pal, aceasta plata stinge obligatia cambiala a trasului, precum gi obligatiile tuturor debitorilor cambiali (tragator, girant si avalistii acestora gi ai trasului acceptant). Aceleasi efecte se produc cand plata s-a efectuat de trasul neacceptant sau de domiciliatar, care plateste pentru tras. Daca plata este facuté de un debitor de regres, ea stinge numai obligatiile care figureaz& pe titlu dup debitorul care a platit, adic obligatiile girantilor succesivi $i avalistilor lor. O atare plat& nu stinge obligatiile girantilor anteriori si nici obligatiile trasului, trag&torului si avalistilor acestora. Acesti debitori vor putea fi urmariti in temeiul cambiei. 991. Dovada platii cambiei. Plata cambiei se dovedeste in conditiile legii. Art. 43 din lege prevede ca trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta s&-i fie predat&é cu mentiunea de achitare scrisé de catre posesor pe titlu. Deci, dovada platii se poate face de catre tras cu titlul cambial chitantat de posesorul cambiei gi care i-a fost remis in urma etectuarii platii. Desi legea se refer& numai la tras, totusi solutia privegte pe orice debitor cam- bial care achita integral suma mentionata in cambie; oricare debitor care a platit cambia poate pretinde posesorului remiterea cambiei cu mentiunea de achitare scrisd pe titlu, Trebuie aratat ca remiterea titlului chitantat prezinta interes nu numai pentru dovedirea platii. In cazul debitorilor de regres gi avalistilor, cambia le este necesara pentru exercitarea drepturilor cambiale impotriva celor obligati fata de ei, in conditiile legii. Avand in vedere importanta titlului chitantat pentru debitor, neremiterea titlului da dreptul debitorului sa refuze plata cambiei. in cazul unei plati partiale, debitorul nu poate pretinde remiterea titlului, fiind ne- cesar posesorului pentru valorificarea partii din datorie neachitaté. Pentru a putea dovedi plata partiala efectuat&, debitorul poate pretinde posesorului s4 menfioneze pe tittu plata partial& si sa fi elibereze o chitanta [art. 43 alin. (8) din lege]. 992. Consecintele neprezentarii cambiei pentru plata. Sunt cazuri cdnd, desi ajunsa la scadenta, totusi cambia nu este prezentat pentru plata. in scopul eliber&rii debitorilor de obligatiile lor, legea recunoaste oricarui debitor cambial dreptul de a consemna suma mentionata in cambie la Casa de Economii $i Con- semnatiuni, pe cheltuiala gi pe riscul posesorului cambiei. Recipisa privind con- semnarea sumei de bani se depune la tribunalul sau la judecatoria locului de plata (art. 46 din lege).' §2. Regulile speciale privind plata prin interventie 993. Precizari prealabile. Asa cum am ar&tat, in cazul refuzului acceptarii cambiei de c&tre tras, pentru evitarea declang&rii actiunilor de regres, legea a consacrat posibilitatea accept&rii cambiei de catre o alta persoana decat trasul. * Depunerea recipisei face obiectul unei cereri. in consecint&, recipisa se depune la tribunal sau la judecatorie, potrivit competentei dupa valoare, in conditiile art. 1 si 2 C. proc. civ. Titlurile comerciale de valoare 541 Aceast4 persoana poate fi desemnatd de citre tragator in cuprinsul cambiei (indicat la nevoie) sau poate sa intervina din Proprie initiativa (intervenient pentru onoare). Plata prin interventie se face in conditiile legii.’ Ea trebuie s& cuprinda intrea- ga sum ce ar fi avut sa plateasca acel pentru care s-a intervenit. Plata trebuie facut cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise Pentru intocmirea Protestului de neplata (art. 78 din lege). 994. Plata cambiei de catre indicatul la nevoie sau acceptantul prin interventie. in cazul cénd pe cambie figureaz& un indicat la nevoie pentru plat& orl un acceptant prin interventie, posesorul cambiei trebuie sA se adreseze lor, daca trasul a refuzat plata si acest lucru s-a constatat prin protest. Daca indicatul la nevoie ori acceptantul prin interventie refuza plata, posesorul cambiei trebuie s& intocmeasca un contraprotest, cel mai tarziu in ziua lucratoare ce urmeaza zilei pentru intocmirea protestului contra trasului. 995. Plata cambiei de catre intervenientul de onoare. in cazul refuzului de plata din partea trasului, plata cambiei se poate face, din proprie initiativ’, de o ter{é persoana sau de un obligat cambial (tr&g&torul, unul dintre giranti ori avalistii lor). Intervenientul trebuie sa declare cd Plata este facut& pentru onoare. Plata cambiei de catre intervenientul pentru onoare impune™ea gi in cazul platii facute de indicatul la nevoie, intocmirea protestului de neplata. Intervenientul pentru onoare trebuie sA plateasca intreaga suma prevazuta de cambie, posesorul cambiei neputand fi obligat sa primeasca o plata Partiala. Subsectiunea a X-a, Consecinfele neplatii cambiei §1. Mijloacele de valorificare a drepturilor cambiale in cazul refuzului de plata a cambiei 996. Precizari prealabile. in cazul in care cambia este refuzata la plata, se Pune problema modalitatilor de valorificare a drepturilor cambiale. Posesorul cambiei care nu a primit suma de bani prevazuta in cambie poate obtine satisfacerea dreptului su, fie prin mijloace cambiale, adic& mijloace legate de specificul cambiei, fie prin mijloace extracambiale, care sunt actiuni reglementate de dreptul comun. 997. Mijloacele cambiale. Potrivit legii, mijloacele cambiale sunt proceduri de valorificare a drepturilor cambiale care decurg din principiite care guverneazai cambia. Ele constau in anumite actiuni (actiuni cambiale) care pot fi folosite impotriva celor obligati la plata cambiei sau in punerea in executare a cambiei.? a) Actiunile cambiale. Aceste actiuni sunt de doua feluri: directe gi de regres (art. 47 din lege). Distinctia are in vedere existenta celor doua categorii de obligati cambi. bligati directi sau principali gi obligati indirecti sau de regres. ' Pentru am&nunte, a se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit, vol. Il, p. 593 gi urm; P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit, p. 184-188. ? A se vedea E, Cristoforeanu, Tratat de drept cambial, vol. Ml, Editura “Curierul Judiciar’, Bucuresti, 1936, p. 86 gi urm. 542 Drept comercial roman Actiunile directe sunt actiunile indreptate impotriva celor direct obligati la plata, care sunt acceptantul gi avalistul sau. Potrivit art. 31 alin. (2) din lege, in cazul cand trasul refuz& plata, posesorul cambiei, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala direct& pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54. Aceste actiuni sunt cereri de chemare in judecata obignuite care se exercité in temeiul titlului; ele nu sunt supuse unor formalitati speciale si se pot exercita in cadrul termenului de prescriptie. Actiunile de regres sunt actiunile contra oric&rui alt obligat cambial, adic im- potriva trg&torului, girantilor gi avaligtilor acestora. Aceste actiuni pot fi exer- citate pe cale judiciaré numai in conditiile prevazute de legea cambiala. b) Executarea cambiala este o procedura speciala de valorificare a drepturilor cambiale. Ea se realizeaza in conditiile stabilite de lege. 998. Mijloacele extracambiale. Aceste mijloace constau in anumite actiuni, reglementate de dreptul comun, prin care se valorifica pe cale judiciara drepturile rezultate din raporturile juridice civile si comerciale (actiunea cauzala $i actiunea de imbogitire fara cauza). §2. Regresul ~ 999. Principiile regresului. Obligatia de plat a cambiei incumba trasului ca obligat principal. in subsidiar, obligatia de plata revine celorlalti obligati cambiali, care sunt trag&torul, girantii si avaligtii lor. Intr-adevar, fiecare dintre aceste persoane, prin semnarea cambiei igi asuma obligatia de a garanta acceptarea si plata cambiei din partea trasului. in consecinta, in cazul cand, la scadentd, trasul refuza plata, obligatia de garantie a coobligatilor cambiali devine o obligatie de plata gi posesorul cambiei are posibilitatea s-gi exercite drepturile impotriva lor, printr-o actiune de regres. in acest sens, art. 48 lit. a) din lege prevede cd, dacd la scadenta, plata nu a avut loc, posesorul cambiei poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati. Fiind debitori de regres, trigatorul, girantii si avalistii réspund numai in subsidiar pentru plata cambiei. Potrivit legii, trag&torul, girantul gi avalistul sunt tinuti solidar fata de posesorul cambiei. Posesorul are drept de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, indi- vidual sau colectiv, fra a fi tinut s& respecte ordinea in care s-au obligat (art. 52 din lege). Posesorul cambiei igi poate valorifica drepturile impotriva debitorilor de regres pe cale extrajudiciara, prin prezentarea gi remiterea cambiei debitorului de regres care plateste suma prevazuta de cambie. Potrivit legii, posesorul cambiei igi poate valorifica drepturile sale cambiale pe cale extrajudiciara, prin emiterea unei contracambii. In acest sens, art. 57 din lege prevede ca orice persoana avand dreptul sA exercite regresul, poate daca nu s-a stipulat altfel, sA se despagubeasca printr-o noud cambie {contracambie) tras la vedere asupra unuia din girantii sai si platibild la domiciliu! acestuia.' * Pentru am&nunte, a se vedea D. Galasescu-Pyk, op.cit., vol. II, p. 450-462. Titlurile comerciale de valoare 543 Se intelege c& dac& posesorul cambiei nu gi-a putut valorifica drepturile cambiale pe cale extrajudiciara, el are deschisa calea judiciara. Trebuie aratat ca, in mod normal, regresul se exercitd la scadenta, cand trasul, cdruia i s-a prezentat cambia, refuza plata. Legea admite ins&, in anumite cazuri, posibilitatea exercitarii regresului chiar inainte de scadenta. 1000. Conditiile de exercitare a regresului. Pentru exercitarea regresului, legea impune anumite conditii: prezentarea cambiei la scadenta pentru plata gi Tefuzarea pla{ii de c&tre tras, constatarea refuzului de plata prin dresarea Protestului, avizarea debitorilor de regres. intrucat de Prezentarea cambiei la plata ne-am Ocupat, vom infatisa numai formalitatile de constatare a refuzului de platé si de avizare a debitorilor de regres. a) Dresarea protestului. Protestul este un inscris prin care se constata refuzul de acceptare a cambiei (protest de neacceptare) sau de plata a cambiei (protest de neplata). Competenta intocmirii protestului aparfine executorului judec&toresc. Con- Cluzia se intemeiaz& pe dispozitille art. 66 din Legea nr, 58/1934, aga cum au fost modificate prin O.G. nr. 11/1993. Prin Legea nr. 36/1995, competenta intocmirii protestului a feat dati si notaru- lui public [art. 8 lit. h)]. Intrucat prin Legea nr, 36/1995 nu se aduce o modificare expresa a art. 66 din Legea nr. 58/1934, inseamna ca, in prezent, competenta dresarii protestului apartine, atat executorului judec&toresc, cat si notarului public.’ Protestul de neacceptare nu este Obligatoriu decat dac& posesorul cambiei are obligatia de a prezenta cambia la acceptare intr-un anumit termen sau in cazul cand urmareste s& exercite regresul inainte de scadenta. El trebuie intocmit in termenul prevazut de lege pentru prezentarea cambiei la acceptare, care difera dupa felul stabilii scadentei.” Daca protestul de neacceptare a fost ‘intocmit in termen, Posesorul cambiei este dispensat Prezenta din nou cambia, la scadenta, pentru plata cambiei. Protestul de neplata este indispensabil pentru conservarea dreptului de regres al posesorului cambiei. El poate fi intocmit in una din cele doua zile urmatoare zilei platii (art. 41 din lege). Dresarea protestului de neplaté se poate face numai la cererea posesorului legitim al titlului si impotriva debitorului cdruia i S-a prezentat cambia la plata si a refuzat-o. Protestul trebuie s& cuprind&’ urmatoarele elemente: data intocmirii (anul, luna, ziua gi ora)®; numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului; numele gi prenumele persoanei sau Persoanelor contra cdrora s-a intocmit Protestul; ardtarea locului unde a fost intocmit, cu mentionarea cererilor facute, in conditiile legii; transcrierea exactd a cambiei, daca protestul nu s-a facut chiar pe ee "A se vedea si O. Capatina, Competenta notarilor publici de a intocmi proteste campbiale, in “Revista de drept comercial" nr. 4/1995, p. 9. ? Pentru aménunte, a se vedea P. Patrascanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 206-207. ° Mentiunea orei cand s-a intocmit Protestul este esentialé si deci lipsa ei atrage nulitatea protestului (Cas Ill dec. nr. 1436 din 12 iunie 1938, in'“Pandectele romans”. 1939, III, p. 8 si 83). 544 Drept comercial roman inscrisul cambial; somatiunea de plata; raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns. Protestul trebuie sa fie semnat de persoana care I-a intocmit (art. 69 din lege). Avand valoarea unui act autentic, protestul intocmit in conditiile legii face dovada deplina, iar cele constatate nu pot fi combatute decat prin inscrierea in fals. Se admite insa ca pot fi combatute prin prob& contrara acele constatari care se bazeaza pe informatii gresite date executorului judecdtoresc care a intocmit protestul. Protestul poate fi inlocuit, dac& posesorul este de acord, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau de plata, scris& si datat pe titlu sau pe adaos, semnat& de cel impotriva cruia protestul urma sa fie facut (art. 73 din lege). inlocuirea nu este permisa cnd trgatorul a prevazut obligatia intocmirii protestului. intrucat protestul are menirea s& protejeze pe debitorii de regres, legea permite ca ei sa renunte la dresarea protestului. Clauza de scutire de protest ("fra protest’) trebuie scris& pe cambie gi s& fie semnat, dup caz, de tragator, girant sau avalist. b) Avizul. in cazul in care trasul refuza acceptarea sau plata cambiei, poseso- rul cambiei trebuie s&-i avizeze pe debitorii de regres, pentru a fi in masurd s& faca plata cambiei. Art. 50 din lege prevede c& posesorul cambiei trebuie s4 incunostiinteze pe-gi- rantul sau si pe trag&tor despre neacceptare sau neplat, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului. La randu-i, fiecare girant este tinut ca, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostintarea, s& aducé la cunostinta girantului su incunostiintarea primita, cu precizarea numelui gi adreselor celor care au facut incunostintarile precedente. Cand 0 incunostiintare este facuté unui semnatar al cambiei, aceeasi incu- nostiintare trebuie sa fie facuta, in aceleasi termene, avalistului sAu. Avizarea se poate face prin orice mijloc de comunicare (scrisoare, telegrama etc.). Nerespectarea formalitatii de avizare nu decade din dreptul din regres. Cel care nu a facut incunostiintarea raspunde pentru paguba cauzata din culpa sa, fara ca despagubirile s& poata depasi suma mentionata in cambie. 1001. Obiectul regresului. Potrivit legii, regresul are un obiect diferit, dupa cum el este exercitat de posesorul cambiei sau de c&tre un debitor de regres, care a intrat in posesia titlului in urma platii cambiei. a) Obiectul regresului exercitat de c&tre posesorul cambiei. Prin actiunea de regres, posesorul cambiei poate cere de la debitorul de regres: suma mentionata in cambie, neacceptata sau neplatita, impreuna cu suma reprezentand dobanda conventionala, calculata de la emiterea titlului pan& la scadenta; suma de bani reprezentand dobanda legala' pentru capital, calculat& de la scadenté pana la data platii cambiei; cheltuielile ocazionate de intocmirea protestului, de efec- tuarea avizirilor facute, precum si alte cheltuieli justificate (art. 53 din lege). b) Obiectul regresului exercitat de catre un debitor de regres. Potrivit art. 54 din lege, in cazul in care cambia a fost platit prin regres, cel care a facut plata se intoarce impotriva girantilor sai. Deci, debitorul de regres care a platit posesorului suma mentionata in cambie poate urmari la randul sau pe semnatarii "Art. 3 din O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legate pentru obligatii banesti Titlurile comerciale de valoare 545 anteriori ai cambiei. Aceasta inseamna ca, spre deosebire de plata efectuata de obligatul principal, care stinge toate obligatiile cambiale, plata facuté de un debitor de regres nu stinge creanta cambiala, ci da dreptul la recuperarea sumei platite de !a semnatarii anteriori ai cambiei. Debitorul de regres care a facut plata poate pretinde de la predecesorii sai suma platité numai daca plata s-a efectuat in temeiul unui titlu cambial valabil sub aspect formal si posesorul cambiei cdruia i s-a facut plata a ‘indeplinit formalitatile de conservare a actiunii sale de regres. Debitorul de regres care a platit cambia poate cere de la predecesorii sai: intreaga suma platita; dobanda legala la suma platita, calculata de la data cand a platit suma catre posesorul cambiei gi pana la incasarea creantei; cheltuielile facute de debitorul de regres pentru recuperarea sumei platite (art. 54 din lege). 1002. Decdderea din dreptul la actiunile de regres. Potrivit art. 58 din lege, posesorul cambiei este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, a tragato- rului si a celorlalti obligati, cu exceptia acceptantului, dacd nu s-au respectat ter- menele fixate pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere, pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplat&; pentru prezentarea la plata in cazul clauzei "far cheltuieli*.’ in cazul in care nu respecta termenele pentru indgplinirea formalitatilor aratate de art. 58 din lege, posesorul cambiei decade din dreptul de a mai exercita actiunile de regres impotriva girantilor, trag&torului si a celorlalti obligati de regres. El pastreaza insa actiunile directe impotriva acceptantului gi avalistului sau. Decdderea apare ca o sanctiune pentru posesorul cambiei, care nu a fost dili- gent. Decderea nu va opera daca posesorul cambiei a fost ‘impiedicat de o ‘imprejurare de fort& major’? Find o masur& de protectie pentru debitorii de regres, acestia pot renunta la invocarea ei 1003. Regresul inainte de scadenta cambiei. in mod normal, dreptul la re- gres se naste daca, la scadentf, trasul refuzi plata cambiei. Dar, in anumite cazuri, chiar inainte de ajungerea cambiei la scadent&, pot interveni fapte care atesta ca plata cambiei nu se va realiza. Asemenea fapte constau in manifestari de vointa ale trasului, in sensul refuzului de a-si indeplini obligatia cambiala, sau ‘imprejurari din care rezulté imposibilitatea materialé a celor obligati de a plati cambia (nesiguranta economica). in mod firesc, in aceste cazuri nu se justifica asteptarea scadentei, motiv pentru care legea permite exercitarea actiunilor de regres inainte de scadenta. Cazurile in care posesorul cambiei poate sA exercite, inainte de scadenta, drepturite de regres impotriva girantilor, trag&torului si a celorlalti obligati de regres sunt cele stabilite de art. 48 lit. b) din lege. a) Refuzul acceptarii cambiei (art. 48 lit. b) pet. 1 din lege]. Daca la prezen- tarea cambiei, acceptarea a fost refuzata in total sau in parte, posesorul cambiei Poate exercita dreptul de regres impotriva tuturor semnatarilor cambiei. * Clauza “fara cheltuieli* sau “fara protest" dispenseaza posesorul cambiei de obligatia Gresarii protestului. Ea nu scuteste ins& de obligatia de prezentare a cambiei pentru ac- Ceptare, in cazurile cénd prezentarea pentru acceptare este obligatorie. A se vedea Supra nr. 962. * Ase vedea D. Galasescu-Pyk, op.cit,, vol. Il, p. 412 gi urm. 546 Drept comercial roman Constatarea refuzului acceptarii, prin intocmirea protestului de neacceptare, face cunoscuta pozitia debitorului privind plata cambiei gi justifica declangarea actiunilor de regres. In acest sens, art. 49 alin. (4) din lege prevede ca protestul de neacceptare scuteste de prezentarea la plata si de protestul de neplata. in cazul unui refuz partial al acceptarii, regresul va privi numai diferenta de suma neacceptata. Daca au fost desemnati mai multi trasi, refuzul acceptarii din partea unuia din- tre ei d& dreptul la exercitarea actiunilor de regres, deoarece posesorul cambiei are dreptul la acceptare din partea tuturor trasilor care figureaza in cambie. Refuzul de acceptare a cambiei nu d& dreptul la exercitarea actiunilor de regres inainte de scadenta in cazul cambiilor neacceptabile sau a unei interdictii de prezentare la acceptare inainte de implinirea unui termen (art. 25 din lege). Actiunile de regres pot fi exercitate, in cazul analizat, numai dac& refuzul acceptarii a fost constatat prin dresarea protestului de neacceptare. b) Dificuttatile de plata ale trasului {art. 48 lit. b) pct. 2 din lege]. Posesorul cambiei poate exercita, inainte de scadenta, actiunile de regres daca trasul, care urmeaza sa facd plata cambiei, se afl in dificultate de plata. Legea are in vedere falimentul trasului, incetarea platilor de catre acesta, chiar daca nu este constatata prin hotrare judec&toreasca, precum gi urmarirea bunurilor trasului fra rezultat. ~ in cazul falimentului trasului, declangarea procedurii este suficienta pentru a dovedi precaritatea posibilitatilor de plata ale trasului. Trebuie ardtat c&, in cazul falimentului trasului, regresul se declangeaza, indiferent daca trasul a acceptat sau nu cambia. Actiunile de regres pot fi exercitate inainte de scadenta in cazul cand trasul a ‘incetat platile, chiar dacd aceasta situatie nu este constatata prin hotarare judec&toreasc&. Dovada incetarii platilor se face cu orice mijloc de proba, potrivit dispozitiilor Codului comercial. Regresul poate fi exercitat inainte de scadenta si in cazul cand trasul a fost urmérit silit de unul sau mai multi creditori, fara ca urmarirea s& fi dus la satisfacerea pretentiilor creditorilor. Desi nu o arat&, legea are in vedere lipsa sau insuficienta unor bunuri ale trasului care s& poata fi urmérite pe cale silit&. Dovada urméririi bunurilor trasului fara rezultat se poate face prin procesul-verbal de constatare a lipsei bunurilor sau printr-un inscris din care sA rezulte satisfacerea partial a pretentiilor creditorului urmarit. ¢) Falimentul tragatorului [art. 48 lit. b) pet. 3]. Potrivit legii, posesorul cambiei poate exercita, inainte de scadentd, actiunile de regres in cazul in care trdg&torul unei cambii stipulat neacceptabild a fost supus procedurii falimentului. Legea are in vedere cazul tragatorului care, printr-o clauza inclusa in cambie, a interzis prezentarea cambiei spre acceptare [art. 25 alin. (2) din lege]. Intr-un asemenea caz, daca tragatorul a fost supus procedurii falimentului, posesorul cambiei poate exercita regresul, fara a mai prezenta cambia la plata gi fara intocmirea protes- tului de neplata. Solutia legii se explicA prin aceea ca, prin aplicarea procedurii falimentului asupra tragatorului dispare garantia de plata de care este {inut fat& de semnatarii ulteriori ai cambiei. Existnd incertitudinea privind plata cambiei la scadent, din partea trasului, din cauza interdictiei prezentarii cambiei la acceptare, posesorul Titlurite comerciale de valoare 547 cambiei este indreptatit, fara s& mai astepte scadenta, s4 declangeze regresul ‘impotriva celorlalti debitori de regres. In cazul analizat, nemaifiind necesara prezentarea cambiei la plata si intocmi- rea protestului de nepiata, va fi suficienté pentru exercitarea actiunilor de regres, Prezentarea de dovezi din care s& rezulte inceperea procedurii falimentului asupra tragatorului. Trebuie aratat c&, in toate cazurile prevazute de art. 48 lit. b) din lege, dreptul de a exercita actiunile de regres inainte de scadenta nu se stinge, daca, anterior exercitarii sale, a disparut cauza care a declangat regresul. §3. Executarea cambiala 1004. Notiunea executarii cambiale. Potrivit legii, pentru valorificarea drep- turilor cambiale, posesorul cambiei poate folosi, pe léng& actiunile cambiale (directe si de regres) gi calea execut&rii nemijlocite a cambiei. Aceast cale Constituie procedura simplificata, care evit& procesul judiciar si executarea silit& in temeiul unei hot&rari judecdtoresti obtinute ca urmare a procesului. intr- adevar, pe calea executarii cambiale, posesorul cambiei trece direct la executare in temeiul cambiei, care are valoarea unui titlu executor. Agacum prevede art. 61 din lege, cambia are valoare de titlu executoriu pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57 din lege. Posesorul cambiei are libertatea alegerii uneia dintre cdile legale de valo- tificare a drepturilor cambiale. De cele mai multe ori, el va prefera executarea cambialé, deoarece este o cale mai scurtaé, mai rapid& si deci mai putin costisitoare. Caracterul executor al cambiei este o caracteristica a titlului. in consecinta, orice clauz& de excludere a fortei executorii a cambiei este considerata nescrisa. 1005. Conditiile executarli cambiale. Executarea cambiala se realizeaza in conditille legii. Dreptul la executarea cambiala apartine posesorului cambiei, care poate fi beneficiarul sau ultimul giratar al cambiei, precum si debitorii de regres care au platit cambia. Acest drept se exercit& impotriva debitorilor cambiali. Executarea cambiala poate fi folosité numai dac& sunt indeplinite conditile generale i impuse de lege gi pentru exercitarea actiunilor cambiale directe sau de regres.’ O executare cambiala se poate face numai in baza unei cambii care este valabila sub aspect formal. Legea cere gi indeplinirea conditiilor pentru declangarea regresului, prin pre- Zentarea cambiei la plat gi intocmirea protestului pentru neplata. Executarea cambialé impune ca acela care foloseste aceasté cale de valorificare a drepturilor cambiale sa fie in posesia cambiei. In sfarsit, executarea cambial poate fi folosit cu conditia ca drepturile cam- biale sa nu fie prescrise. "A se vedea D. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. Il, p. 727; E. Cristoforeanu, op.cit., vol I, p. 192 gi urm. 548 Drept comercial roman 1006. investirea cambiei cu formula executorie. in vederea execut&rii cam- biale, legea impune investirea cambiei cu formula executorie. Potrivit art. 61 din lege, competent pentru a investi cambia cu formula execu- torie este judecatoria. Cat priveste competenta teritorialé, ea apartine judeca- toriei in a carei raz& se gaseste locul platii sau, in lipsa unei indicatii, locul domi- ciliului tr&g&torului.’ Pentru solutionarea cererii de investire a cambiei cu formula executorie, ins- tanta judecatoreasca trebuie sa verifice indeplinirea conditiilor formale ale cam- biei si scadenta cambiei, precum gi daca au fost efectuate actele de conservare a drepturilor cambiale. investirea cambiei cu formula executorie se face in conditile art. 269 C. proc. civ. incheierea de investire a cambiei cu formul& executorie nu este supusa apelului [art. 61 alin. (4) din lege)’. 1007. Formalitatile privind executarea cambiala. Pe baza cambiei investite cu formul& executorie se poate proceda la executarea silit& a debitorului, care poate fi o executare asupra bunurilor mobile sau imobile. Cu privire la executarea silité a debitorului, legea cambialé cuprinde anumite dispozitii referitoare la somatia pe care creditorul trebuie si o adreseze debitorului si opozitia pe care o poate face debitorul la aceast& somatie. in absenta altor dispozitii speciale, executarea silitA se realizeaza in conditiile dreptului comun. Potrivit art. 62 din lege, pe baza cambiei investite cu formuld executorie, Posesorul cambiei trebuie s& adreseze debitorului o somatie de plata.” Aceast& somatie se notificd prin executorul judecdtoresc la domiciliul sau regedinta debitorului (art. 90 C. proc. civ.). Somatia de executare trebuie s cuprind& transcrierea exact a cambiei, a pro- testului, precum gi a celorlalte acte din care rezult{ suma datorata [art. 61 alin. (5) din lege]. Transcrierea protestului este necesaré numai cand somatia se adreseaza unui debitor de regres. 1008. Opozitia la executare. Potrivit legii, debitorul care a primit somatia de plata este in drept sa fac opozitie la executare. Debitorul poate exercita dreptul la opozitie in termen de 5 zile de la primirea somatiei (art. 62 din lege). Opozitia se va introduce la judec&toria care a investit cambia cu formul& executorie. Aceasta opozitie va fi judecata potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricdrei alte pricini. Prin exercitarea opozitiei, debitorul pune in discutie valabilitatea titlului, putand invoca anumite exceptii care il apara de obligatia de plata. De aceea, intr- un asemenea caz, intre creditor si debitor se angajeaz& un adevarat proces ‘ Ase vedea P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 232. ? Ase vedea Floarea Grosu, Admisibilitatea exercitanii recursului impotriva incheierilor prin care se dispune investirea cu formula executorie a cambiei $i biletului la ordin, in “Dreptul” nr. 3/2001, p. 87 si urm. * in cazul urméririi bunurilor imobile, somatia poart{ denumirea de comandament (art. 387 C. proc. civ.). Titlurile comerciale de valoare 549 cambial, ca gi in cazul exercitarii actiunilor cambiale, cu deosebirea cA Procesul este pornit de debitor.' 1009. Suspendarea executérii. in Principiu, exercitarea opozitiei la somatia de plat& nu suspenda executarea. in mod exceptional art. 62 alin. (3) din lege, admite ca instanta judec&toreascd va Putea suspenda executarea in cazul cand debitorul nu recunoagte semnatura sau nu recunoaste procura Suspendarea execut&rii in cazul nerecunoasterii semnaturii intervine, potrivit legii, numai daca debitorul se inscrie in fais.” In cazul suspendarii execut&rii, creditorul va Putea obtine masuri de asigurare. §4. Excepfiile cambiale 1010. Notiunea gi clasificarea exceptiilor cambiale. in cazul refuzului plat cambiei, posesorul cambiei igi poate valorifica drepturile cambiale pe calea unui proces cambial. Un atare proces se poate declanga la initiativa posesorului cambiei, prin exercitarea actiunilor cambiale (directe sau de regres), sau din initiativa debitorului, prin exercitarea Opozitiei la executarea cambiala. Indiferent de modul in care se angajeaza litigiul cambial, debitorul se poate apdra impotriva pretentiilor posesorului cambiei Prin invocar@ unor excepti.* Caracterul autonom al obligatiilor cambiale face ca posibilitatile de aparare ale debitorului s& fie mai limitate decat in dreptul comun. Intr-adevar, deoarece dreptul dobandit in temeiul cambiei are caracter autonom, el nu va fi ‘insotit de exceptiile aferente unui raport cambial anterior. Deci, in materie cambiala se deroga de Ia principiul nemo Plus juris ad alium transfere potest admis in dreptul comun. Regimul juridic al exceptiilor in litigiile cambiale este regiementat de lege. Art. 19 din lege prevede cA persoanele impotriva c&rora s-a primit o actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiile intemeiate pe raporturile lor per- sonale, cu tragdtorul sau cu posesorii anteriori, afar&é numai dacd posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinté in paguba debitorului, Art. 63 din lege dispune c& in Procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu Opune posesorului decat exceptiile privind nulitatea titlului, potrivit dispo: 2, precum gi cele care nu sunt oprite de art. 19. ee " Asse vedea: P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit,, p. 234-295; Iulia Albu, Opozitia {a executarea cambiala — cale de aparare la indemana debitorului cambial, in “Juridica” nr. 2/2000, p. 61. A se vedea si Cas. Ill dec. din 15 martie 1939, in “Revista de drept comercial”, 1999, p. 650; C. Ap. Bucuresti, sect, com., dec. nr. 1741/1999, in Culegere, p.47. * Cazurile de suspendare sunt limitativ stabilite de lege. in consecinta, suspendarea nu Poate fi acordata in alte cazuri (Cas. Ill dec. din 24 mai 1940, in'“Revista de drept comercial", 1940, p. 492). * Asupra criticii aduse solutiei legale, a se vedea D. Galasescu-Pyk, op.cit., vol. Il, p. 747 siurm. “C. Ap. Bucuresti, sect. com., dec. nr. 1741/1999, in Culegere, p. 47. 550 Drept comercial roman Pentru a usura intelegerea acestui regim juridic, doctrina a clasificat aceste exceptii in dou& mari categorii: obiective gi subiective. Fiecare categorie se subdivide in exceptii absolute si exceptii relative.’ 1011. Exceptiile objective. Potrivit legii, exceptiile obiective privesc titlul cam- bial, obligatia cambiala si conditiile cerute pentru exercitarea actiunilor cambiale. a) Exceptiile obiective absolute. Sunt exceptii obiective absolute exceptiile pe care le poate invoca orice debitor impotriva oricdrui creditor (posesorul cambiei). Ele sunt: nevalabilitatea formalé a cambiei, datorité nerespectarii prevederilor art. 1 gi 2 din lege; prescriptia dreptului la actiune; stingerea obligatiei cambiale prin plata efectuata de tras, confirmata in conditiile legii etc. b) Exceptiile obiective relative. Sunt exceptii obiective relative exceptiile pe care numai anumiti debitori le pot opune oricdruia dintre posesorii cambiei. Aceste exceptii pot fi invocate cu conditia ca titlul cambial sa fie valabil sub aspect formal. Intra in aceasta categorie: nevalabilitatea obligatiei cambiale, datorita incapacitatii debitorului; falsificarea semnaturilor cambiale; neindeplinirea conditiilor pentru exercitarea actiunilor cambiale; lipsa de reprezentare etc. 1012. Exceptiile subiective. Aceste exceptii denumite si exceptii personale privesc, in principal, persoana posesorului cambiei ori raportul fundamental. a) Exceptiile subiective absolute. Sunt exceptiile pe care orice debitor cambial le poate opune anumitor posesori ai cambiei. Asemenea exceptii sunt: lipsa de legitimare a posesorului cambiei; incapacitatea posesorului cambiei de a primi plata ori falimentul acestuia etc. b) Exceptiile subjective relative. Sunt acele exceptii care privesc un anume ra- port cambial si deci pot fi invocate intre un anumit debitor si un anumit posesor al cambiei, care au stabilit acest raport cambial. Intra in aceast& categorie: excep- fille referitoare la viciile de consimt&mant (de exemplu, semnatura debitorului data din eroare ori sub influenta dolului poate fi invocaté numai impotriva benefi- ciarului imediat al declaratiei de voint&); exceptile referitoare la raportul juridic fundamental (de exemplu, nulitatea raportului juridic fundamental datorité unui viciu de consimtamant); exceptiile intemeiate pe raporturi juridice ulterioare crearii cambiei (de exemplu, stingerea raportului juridic fundamental etc.). 1013. Valorificarea exceptiilor cambiale. Potrivit art. 63 alin. (3) din lege, orice exceptie cambiald trebuie formulata de catre debitor la primul termen de inatisare (in limine litis). In privinta regimului probator, legea impune unele cerinte specifice privind ex- ceptiile subiective (personale). Aceste exceptii vor trebui sA fie de grabnic& solutionare si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa. "A se vedea E. Cristoforeanu, op.cit., vol. Il, p. 238 gi urm.; O. Galagescu-Pyk, op.cit., vol. Il, p. 756 si urm.; P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 136 si urm,; P, Patrégcanu, O. Sachelarie, op.cit,, p. 238 gi urm.; T.R. Popescu, op.cit., p. 446-447, Titlurile comerciale de valoare 551 §5. Prescriptia acfiunilor cambiale 1014. Precizari prealabile. Posesorul cambiei igi poate valorifica drepturile cambiale in cadrul termenului de Prescriptie stabilit de lege. Art. 94 din lege Prevede termene de Prescriptie diferite, in functie de felul actiunilor. 1015. Prescriptia actiunilor directe. Orice actiune rezultand din cambie impo- triva acceptantului gi avalistilor sai se prescrie in termen de 3 i (art. 94 din lege), Termenul de Prescriptie curge de la data scadentei cambiei, 1016. Prescriptia actiunilor de regres. Actiunile posesorului cambiei ‘impo- triva girantilor, a trag&torului si a avalistilor se prescriu in termen de un an fart. 94 alin. (2) din lege]. Termenul de Prescriptie curge de la data protestului de Neacceptare a platii. 1017. Prescriptia actiunilor exercitate de debitorii de regres contra altor debitori de regres. Actiunile girantilor exercitate de unii contra altora gi impotriva {ragatorului se prescriu in 6 luni (art. 94 alin, (2) din lege], Termenul de Prescriptie curge din ziua cand Qirantul a platit cambia ori din ziua in care actiunea de Tegres a fost pornité impotriva sa, dupa caz, potrivit distinctillor facute de lege. ~ §6. Actiunile extracambiale 1018. Precizéri prealabile. Pe tanga mijloacele cambiale, legea reglemen- teaza gi mijloacele extracambiale pentru valorificarea de c&tre posesoru! cambiei a drepturilor sale. Aceste mijloace sunt in realitate anumite actiuni de drept comun, care pot fi folosite de c&tre Posesorul cambiei pentru satisfacerea drep- turilor sale cambiale. Actiunile extracambiale sunt: actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fra cauza.’ 1019. Actiunea cauzala. Asa cum am aratat,? in mod obignuit, atunci cand trdgatorul emite o cambie ori Posesorul cambiei o transmite prin gir altei per- soane, ei au in vedere anumite faporturi juridice preexistente la care Participa (raporturile fundamentale). Prin emiterea cambiei, respectiv transmiterea cambiei Prin gir, se urmareste exercitarea unor drepturi ori indeplinirea unor obligatii aferente acestor faporturi juridice care fi leaga. Prin emiterea cambiei, ca si prin transmiterea ei, se nasc anumite obligatii abstracte desprinse de cauzele care le-au dat nastere. Acestea sunt obligatii cambiale autonome. Emiterea cambiei sau transmiterea ei nu duce la stingerea raporturilor funda- mentale. Acestea continua s subziste si rman supuse regulilor lor proprii. Nu- mai exceptional, prin vointa partilor, poate opera o Novatie, caz in care obligatia ee "A se vedea E. Cristoforeanu, op.cit, vol. Il, P. 277 si urm.; D. Galagescu-Pyk, oP-Gt Vol. I, p. 813 si urm.; P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit, . 251 siurm. ? Ase vedea Supra nr. 914 sinr, 944, 552 Drept comercial roman veche din raportul fundamental este inlocuita cu o Obligatie noua, rezultata din raportul cambial.’ Daca nu a operat novatia, raportul fundamental supravietuieste emiterii cambiei, ori transmiterii sale, fara a fi ins operational. El se trezeste la viaté cand raportul cambial va fi in suferinta. Intr-adevar, in cazul cand Obligatia cambialé nu s-a executat, posesorul cambiei are la indemAna impotriva debitorului, pe nga actiunile cambiale, gio actiune bazat& pe raportul fundamental, denumita actiune cauzal, Art. 64 din lege prevede in acest sens: "Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cambiei deriva o actiune cauzala, aceasta ramane in fiinfé cu toaté emiterea sau transmisiunea cambiei, afara de cazul cand se dovedeste novatiunea". Deci, posesorul cambiei care nu a obtinut suma de bani prevazuta in cambie poa- te intenta o actiune impotriva debitorului in temeiul raportului fundamental; de exem- plu: posesorul cambiei dobandise cambia prin gir, in scopul restituirii unui imprumut Pe care 7! acordase girantului. Daca trasul a refuzat plata cambiei, posesorul cambiei (giratarul) are impotriva girantului o actiune bazata pe contractul de imprumut-—~-- Din dispozitiile legii rezulté c& pentru exercitarea actiunii cauzale trebuie indeplinite doud conditi. in primul rand, legea cere dovedirea cu protestul a lipsei de acceptare sau de plata [art. 64 alin. (2) din lege]. Deci, posesorul cambiei trebuie s& fac& dovatia c& trasul a refuzat plata. Dovada se face cu protestul de neacceptare sau de neplata, intocmit in conditile legii. Daca legea conditioneaza exercitarea actiunii cauzale de dovedirea refuzului de plata, inseamna& c& actiunea cauzala nu poate fi exercitata anterior datei intocmirii protestului. in consecinta, cursul prescriptiei privind actiunea cauzala se suspenda. in al doilea rand, Posesorul cambiei trebuie s& ofere debitorului restituirea cambiei, prin depunerea ei la grefa instantei sesizate cu actiunea cauzala si cu dovedirea indeplinirii formalitatiior necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres apartinand posesorului cambiei [art. 64 alin. (3) din lege]. Deci, chemandu-| in judecata pe debitor, posesorul cambiei este finut s4 depuna cambia la grefa instantei. Daca actiunea creditorului este admisd gi s-a efectuat plata, cambia va fi predaté debitorului. Acesta devenind Posesor legitim al cambiei, va putea s& exercite actiunile de regres, la care are dreptul. Pentru asigurarea conditillor exercitarii de c&tre debitor a actiunilor de regres, legea cere ca posesorul cambiei, care exercit actiunea cauzala, sa facé dovada indeplinirii formalitatilor necesare pentru conservarea actiunilor de regres. Cu alte cuvinte, cambia pe care o restituie debitorului din actiunea cauzala trebuie sa fie "neprejudiciaté", deoarece altfel debitorul care a platit va fi lipsit de dreptul de a executa actiunile de regres care ji apartin. Prin exercitarea actiunii cauzale, ca gi prin folosirea actiunilor cambiale, se ur- mareste satisfacerea dreptului posesorului cambiei la plata sumei de bani men- fionate in cambie. in consecinta, posesorul cambiei nu ar putea folosi cumulativ actiunea cauzal& si actiunea cambialé, deoarece ar insemna ca debitorul sa fie obligat s& plateasca de doua ori suma de bani mentionata in cambie. Cele doua ' A se vedea V. Babiuc, Novarea raportului juridic fundamental intr-un raport cambial, in “Revista romana de drept” nr. 12/1977, p. 66 si urm. Titlurile comerciale de valoare 553 actiuni ar putea face obiectul unei Singure cereri, dar cu caracter alternativ, adic& una in principal, iar alta in subsi iar. Cat priveste Prescriptia actiunii cauzale, ea este legata de raportul fundamental, de natura comerciald sau civil& a acestui faport care a dat nastere emisiunii sau 1020. Actiunea de imbogatire fara cauz’. Art. 65 din lege prevede c& in cazul cand posesorul cambiei a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obli- gatilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita Contra traga- torului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia S-au imbogatit fra cauza in dauna sa. Deci, legea reglementeaz&, in favoarea Posesorului cambiei, o alt& actiune extracambiala pentru satisfacerea drepturilor sale cambiale, Aceasta actiune este actiunea de imbogatire fara cauzi (actio de in rem verso). Din dispozitiile legii rezult& c& actiunea de imbogatire fara cauzd poate fi folo- sité cand posesorul cambiei a pierdut actiunile cambiale si impotriva debitorilor cambiali nu are o actiune cauzala, Legea considera ca find inechitabila pastra- actiunea de imbogatire fra cauza, Pentru exercitarea actiunii de imbogatire fra cauzd, legea cere indeplinirea mai multor conditii, Actiunea de imbogatire fra cauz& poate fi folosita Numai daca exista un titlu valabil. Legea cere existenta unei cambii valabile, atat in cazul folosirii actiunilor cambiale, cat si in cazul exercit&rii actiunii de imbogatire fara cauza, care nu este decat un succedaneu al actiunilor cambiale. in conceptia legii actiunea de imbogatire fara cauzé are un caracter subsidiar. Ea nu poate fi folosita decat in cazul pierderii de c&tre posesorul cambiei a actiuni- Prescriptiei, sau a actiunilor de regres, datorita dec&derii sau prescriptiei. Posesorul cambiei, reclamant in actiunea de imbogatire fara Cauza, trebuie s& a fost respinsa de instanta judecdtoreasoa. Actiunea de imbogatire fra cauza Poate fi exercitaté numai dacd exist o im- bogatire a debitorilor cambiali. Legea are in vedere o imbogatire efectiva a debi- torilor cambiali, iar nu una abstract, dedusa din simplul fapt al pierderii de catre 554 Drept comercial roman posesorul cambiei a actiunilor cambiale gi din inexistenta unei actiuni cauzale. in consecinta, pentru a stabili daca existé sau nu o imbogatire fara cauza, trebuie analizata situatia concreté a debitorului impotriva cdruia se indreapta actiunea; de exemplu, acceptantul realizeazA o imbogatire fara cauza daca, primind provi- zionul de la tragator (0 cantitate de marfuri, in baza unui contract de vanzare- cumparare), fara a da nimic in schimb (nu a platit pretul marfurilor), el a refuzat plata cambiei, iar posesorul cambiei a pierdut actiunile cambiale. In sfargit, actiunea de imbogatire fara cauza poate fi exercitaté numai daca exista o dauna (prejudiciu) suferité de posesorul cambiei. in consecinta exista o dauna daca posesorul cambiei a pierdut actiunile cambiale si nu beneficiaza de o actiune cauzala, indiferent dac& dobandirea titlului s-a facut in schimbul unei prestatii (valoarea furnizata). Existenta daunei presupune pierderea actiunilor fata de toti debitorii cambiali si inexistenta unei actiuni cauzale impotriva acestora. Potrivit legii, actiunea de imbogaitire fard cauz’ apartine posesorului titlului, adica beneficiarului cambiei, ultimului giratar legitimat printr-un sir neintrerupt de giruri si debitorului de regres care a platit cambia, fara s& fi putut opune posesorului cambiei dec&derea din actiunile cambiale sau prescriptia. Debitorii cambiali impotriva carora se poate folosi actiunea de imbogatire fara cauza sunt numai acei debitori care se pot imbogati faré cauza in dauna poseso- rului cambiei. Acestia sunt: tragatorul, acceptantul si girantii (art. 65 din lege). in consecinta, 0 atare actiune nu poate fi exercitaté contra celorlalti obligati cambiali {avalisti, indicati la nevoie sau acceptantii prin interventie). Potrivit legii, obiectul actiunii de imbogatire fra cauza o reprezinté suma cu care debitoru! cambial s-a imbogatit fara cauza in dauna posesorului cambiei. Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie in termen de un an. Termenul curge ‘de la data pierderii actiunilor cambiale (art. 94 din lege)." Sectiunea a ill-a, Biletul la ordin Subsectiunea |, Notiuni introductive 1021. Precizari generale. Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare ase- manator cambiei. De aceea, regiementarea sa se afla in aceeagi lege care regle- menteaz& cambia, adic Legea nr. 58/1934 asupra cambiei gi biletului la ordin®. Desi se aseamani, intre cele doua titluri exista gi anumite deosebiri. Aspectele Particulare ale biletului la ordin sunt reglementate in Titlul II al legii (art. 104-107). Pornind de la asemanarile gi deosebirile care exist& intre aceste titluri de valoare, art. 106 din lege stabileste principiul_patrivit cAruia dispozitiile referitoare " Art, 94 alin. (4) din lege prevede c& termenul de prescriptie curge “din ziua in care hot&rarea pronuntata asupra actiunii cambiale va fi rimas definitiva®. Asa cum am arditat, doctrina gonsiderd ca pentru exercitarea actiunii de imbogaitire fara cauza nu este necesara exercitarea in prealabil a actiunilor cambiale gi pronuntarea unei hotarari judecdtoresti prin care s-a dispus respingerea actiuni. A se vedea P. Patréscanu, O. Sachelarie, op.cit., p. 253 sip. 256. ? A se vedea si Normele-cadru nr. 6/1994 si Normele tehnice nr. 10/1994 ale Bancii Nationale a Roméniei. Titlurile comerciale de valoare 555 'a cambie sunt aplicabile si hiletuluitaordin, in masura in care nu sunt incompati- bile cu natura acestui titlu. In cele ce urmeaz&, vom infatisa principiile care guverneaza biletul la ordin, cu preocuparea de a pune in evidenta deosebirile sale faté de cambie. Subsecfiunea a Il-a, Nofiunea $i caracterele biletului la ordin 1022. Definitia biletului ta ordin. Legea nu da o definitie a biletului la ordin. Ea cuprinde insa anumite dispozitii pe baza c&rora se poate formula o definitie. Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numité emitent ori subscriitor, se obligi sd plateascd o suma& de bani la scadenfa unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Cum se poate observa, spre deosebire de cambie, care implica raporturi juri- dice intre trei persoane (tragator, tras si beneficiar), biletul la ordin presupune ra- Porturi juridice numai intre doua persoane: emitentul (subscrittorul) si beneficiarul. Biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de c&tre debitor, fat& de creditorul sau. Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el ge obligd s& pla- teasca o suma de bani la scadenta. Beneficiarul are calitatea de creditor; el este ‘indreptatit s& primeasca plata ori plata se face la ordinul sau. Emiterea biletului la ordin este determinaté, ca gi in cazul cambiei, de existenta intre parti a unui raport juridic (raportul fundamental). Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la ordin determina gi Particularitatile acestui titlu de credit. 1023. Caracterele biletului la ordin. Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal si complet, care incorporeazd o Obligatie abstract, autonoma si Neconditionata, de platé a unei sume de bani de ctre semnatarii s&i, tinuji solidar pentru executarea obligatiei? Subsectiunea a ill-a. Conaifille de forma ale biletului la ordin 1024. Precizari preatabile. Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie s& ‘imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile prevazute de lege. 1025. Mentiunile obligatorii ale biletului la ordin. Biletul la ordin trebuie sa cuprinda mentiunile Prevazute de art. 104 din lege. " A se vedea: T.R. Popescu, op.cit. p. 448; O. CApatina, Branduga Stefanescu, op.cit., vol. Il, p. 92-93. in unele lucrri, biletul la ordin nu este examinat distinct, ci in cadrul cambiei, cu relevarea derogarilor corespunzatoare. in acest sens, a se vedea D. GalAsescu-Pyk, op.cit., P. Patragcanu, O. Sachelarie, op.cit. ? Ase vedea T.R. Popescu, op.cit., p. 448. * A se vedea T.C. Medeanu, Bileful la ordin in cadrul relatilor comerciale, in “Revista de drept comercial” nr. 11/2000, p. 103 gi urm. 36. 556 Drept comercial roman Ca gi cambia, biletul fa ordin este un inscris sub semnaturd privaté. Se admite $i folosirea formularelor tipizate, cir conndifia ca semnatura sA fie manuscrisa,’ a) Denumirea de bilet la ordin. Legea cere ca denumirea de bilet la ordin s& fie trecuta in insusi textul titlului gi sa fie exprimata in limba folosit pentru redactarea acestui titlu. b) Promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani determinata. inscri- sul trebuie s& cuprinda promisiunea (angajamentul) emitentului de a plati o suma de bani, care este mentionata in titlu. Deci spre deosebire de cambie, in care trgaitorul da ordin altei persoane (trasului) sa plateascd o suma de bani, in cazul biletului la ordin, neexistand un tras, chiar emitentul se.obligé s& plateascé suma de bani aratata in titlu. - Promisiunea de plata lente. ——s Obligatia de platé asumat& de emitent trebuie s& fie neconditionat& si sa Priveasca 0 sum de bani determinata in titlu. ¢) Indicarea scadentei. inscrisul trebuie sa arate scadenta obligatiei de plata asumate de emitent. Modalitatile de stabilire a scadentei sunt reglementate de art. 36-40 din lege. Daca nu se araté scadenta-in scris, plata-se-va face "la vedere" [art. 105 alin. (2) din lege]. @) Locut-unde trebuie facuta plata. inscrisul trebuie sa arate locul unde emi- tentul trebuie s8 facd plata. in absenta unei mentiuni speciale, locul platii va fi locul emiterii titlului, care este prezumat gi ca loc al domiciliului emitentului fart. 105 alin. (3) din lege]. - e) Numele aceluia céruia sau la ordinul caruia trebuie facuté plata. inscrisul trebuie s& mentioneze persoana care va primi plata. Aceasta persoana este beneficiaru! aratat in inscris de c&tre emitent, care va avea dreptul s4 pretinda suma de bani ori s& indice persoana care, la ordinul sau, va primi plata (giratarul). f) Data gi locul emiterii biletului la ordin. inscrisul trebuie s& arate data gi locul emiterii titlului. Data va fi determinata prin aratarea zilei, lunii gi anului emiterii titlutui. Locul se determina prin ardtarea localit&tii unde a fost emis titlul. in absenta unei mentiuni, locul emiterii titlului este socotit locu! aratat langa numele emitentului (art. 105 alin. (4) din lege]. 9) Semnétura emitentului. inscrisul trebuie s& poarte semnatura personal a emitentului (manu proprio). exprima in cuvintele.."voi plati* sau expresii echiva- 1026. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale biletului la ordin. Datorité caracterului sau formal, titlulc&ruia ii lipsegte .vreuna—din mentiunile aratate de art, 104 din lege-nu va avea-valoarea juridicd a unvipiletla ordin, afara de cazurile expres admise de lege. ‘Att. 105 din lege consacré anumite remedii pentru evitarea consecintelor nevalabilitatii titlului, determinata de lipsa unor mentiuni ale inscrisului. Astfel, nearatarea scadentei nu afecteaza valabilitatea titlului. in acest caz, biletul la ordin este socotit platibil "la vedere". " A se vedea Normele tehnice nr. 10/1994 ale Bancii Nationale a Roméniei privind cambia gi biletul la ordin. Titlurile comerciale de valoare 557 Apoi, in absenta mentionarii locului platii, plata se va face la locul emiterii titlului, care este considerat si locul domiciliului emitentului. In sfargit, in lipsa locului emiterii titlului, biletul la ordin se socoteste semnat in locul aratat langaé numele emitentului. Subsectiunea a !IV-a, Principiile aplicabile girului, avalului $i platii biletului la ordin 1027. Preciz&ri prealabile. Biletului la ordin ii sunt aplicabile dispozitiile le- gale privind cambia, afaré de cazurile cand legea dispune altfel. intrucat dispozi- fille referitoare la gir, aval si plata cambiei au fost analizate pe larg, vor face nu- mai unele precizari privind realizarea acestor operatiuni in cazul biletului la ordin. 1028. Girul biletului la ordin. Girul este un act juridic prin care posesorul bi- letului la ordin (girantul) transmite altei persoane (giratar), printr-o declaratie scri- sa gi semnata pe titlu gi prin predarea titlului toate drepturile izvorate din titlu. Girul biletului la ordin este reglementat de dispozitiile art. 13-23 din lege. 1029, Avalul. Avalul este actu! juridic prin care o persoand (avalistul) se obliga s& garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii biletului la Ofdin (avalizatul).’ Avalul este reglementat de dispozitiile art. 33-35 din lege. Avalul trebuie s& arate pentru cine este dat. Daca avalul nu mentioneaza pentru cine a fost dat, el se considera dat emitentului (art. 106 alin. final din lege). 1030. Plata biletului la ordin. Regulile care guverneaza plata biletului la ordin sunt cele stabilite de art. 41-46 din lege pentru plata cambiei. Trebuie aratat cd, deoarece in cazul biletului la ordin, plata se face de catre emitent, iar nu de o alt persoan (trasul) ca in cazul cambiei, legea nu mai pre- vede formalitatea prezentarii biletului la ordin la acceptare. Deci_la scadenta, biletul_la ordin se prezinta emitentului direct pentru plata. Potrivit legii, emitentul unui bilet la ordin este {iflit in acelagi mod ca accepiantul unei cambii (art. 107 din lege). Deci, emitentul este obligat, la scadenta, sa plateascé suma prevazutd in titlu. Exceptional, daca biletul la ordin are scadenta la un anume timp de la vedere, Posesorul titlului trebuie s& prezinte emitentului biletul la ordin pentru viza intr-un termen_de un an de la data emiterii titlului. Formalitatea vizei are drept scop numai stabilirea datei exigibilitatir obligatiet Refuzul emitentului de a pune viza datata pe titlu se constata prin protest, a carui data serveste ca punct de plecare pentru termenul de la vedere (art. 107 alin. (2) din lege}. In cazul refuzului de plata, protestul se intocmeste in conditiile prevazute de art. 66-73 din lege. Neplata la scadent&é a sumei de bani prevazute in biletul la ordin deschide posesorului titlului dreptul la actiunile directe sau de regres, ca gi la executarea nemijlocita a biletului la ordin (art. 47-55; art. 57-65 din lege). * Avalul poate fi dat atat de un tert, ct si de unul dintre semnatariititlului; el nu poate fi itent(C. Ap. Bucuresti, sect. com., dec. nr. 491/199, in Culegere, p. 47). ? Cu privire la raspunderea penal& pentru nerespectarea reglementarii biletului la ordin, a se vedea: Victoria Minodora Popovici, Cu privire la incadrarea juridicd a faptei 558 Drept comercial roman Sectiunea a IV-a, Cecul Subsectiunea |, Nofiuni introductive 1031. Precizari prealabile. in mod obignuit, cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit, alaturi de cambie gi biletul fa ordin. in realitate, cecul are numai functia de instrument de plata, find lipsit de functia de instrument de credit. Includerea cecului in categoria titlurilor de credit se explica prin aceea ca unele principii care guverneazi cambia si biletul la ordin sunt aplicabile gi cecului. Ca instrument de plata, cecul creeaza posibilitatea unei persoane, care are la © banca anumite fonduri, de a efectua plati prin intermediul acestei banci. Prin folosirea cecului, platitorul evita platile in numerar. Beneficiarul cecului poate s& ‘incaseze suma de bani mentionata in titlu, de la banca desemnata, sau sd gireze titlul pentru plata datoriilor sale. Ca si cambia gi biletul la ordin, cecul a fAcut obiectul unei legi uniforme adoptata de Conferinta de la Geneva din 1931. Romania nu a aderat nici la aceasté conventie, desi principille ei se afla la baza reglementarii noastre privind cecul. intr- adevar, Legea nr. 59/1934 asupra cecului’ cuprinde regulile adoptate prin conventie, cu unele completari inspirate de legea italiana a cecului.2 Subsectiunea a ll-a, Nofiunea si caracterele cecului 1032. Definitia cecului. Legea nr. 59/1934 nu da o definitie a cecului. Ea glementeaz& ins& elementele cecului, care pot sta la baza unei definitii (art. 1 din lege). Cecul este un inscris prin care o persoand, numité trag&tor, d& ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, s4 plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar? Din definitie rezulté c& cecul implica, la fel ca gi cambia, trei persoane: trgatorul, trasul gi beneficiarul.' care consta in emiterea unui bilet la ordin de catre un emitent faré ca acesta sa aiba disponibilul necesar in contul bancar, in "Dreptul’ nr. 10/1999, p. 78 gi urm.; T. Haj, Natura juridic& a raspunderii pentru fapta de a emite bilete la ordin fara sa existe acoperirea necesaré in contul bancar, in “Dreptul” nr. 8/2000, p. 144 si urm: Gh. Vizitiu, ingelciunea in contracte comerciale prin folosirea biletului la ordin, in “Reyista de drept comercial" nr. 10/2000, p. 166. "'M. Of. P. |, nr. 100/1.05.1934. A se vedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 183 si urm. * Conform Circularei nr. 24/1995 a Bancii Nationale a Roméniei, incepand cu 1 iulie 1995 in locul “cecului de numerar’ prevazut de Normele Bancii Nationale a Roméaniei nr. 31/1993, se va utiliza “cecul simpli’ reglementat de Legea nr. 59/1934 (M. Of. P. |, nr. 148/195). * A se vedea: T.R. Popescu, op.cit, p. 449; O. Capatind, Branduga Stefanescu, op.cit., vol. Il, p. 93. Titlurile comerciale de valoare 559 De remarcat ca in calitate de tras poate fi desemnata numai o societate bancara. Legea prevede insa ca cecul tras si platibil in strdinatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o societate bancara (art. 3 din lege). 1033. Caracterele cecului. Cecul este un titlu la ordin, complet si formal. El incorporeaza 0 obligatie abstract& de a plati neconditionat "la vedere" o suma de bani menftionata in titlu. Subsectiunea a ill-a. Premisele emiteril ceculul 1034. Precizari prealabile. Emiterea cecului implica existenta unor permise juridice. Potrivit legii, cecul nu poate fi emis decat dac& tragatorul are un disponibil la tras, iar intre tragator gi tras exist& o conventie privind emiterea de cecuri [art. 3 alin. (2) din lege]. 1035. Existenta disponibilului la banca. Tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii de c&tre banca. Acest disponibil (fonduri banegti) poarta denumirea de provizion sau acoperire, El poate fi un depozit bancar al tragtorului ori o deschidere de credit ‘in favoarea acestuia. ~ Disponibilul trebuie s& existe prealabil emiterii titlului gi s& aib& cel putin valoarea cecului. Potrivit legii, disponibilul trebuie s4 reprezinte o suma de bani lichida, cert gi exigibild asupra careia tragatorul are dreptul s4 dispuna prin cec fart. 3 alin. (2) din lege}. Emiterea cecului fr& acoperire constituie infractiune si se sanctioneaza in conditiile art. 84 pet. 2 din lege.” 1036. Existenta conventiei privind emiterea cecurilor. Dreptul tragatorului de a emite cecuri are ca temei conventia incheiata intre client si banca. Aceasté conventie reprezinta raportul fundamental care explica si justifica emiterea titlului de catre tragator. Prin conventie, banca autorizeaz& pe client (tragdtor) s& trag& asupra ei cecuri, obligandu-se sa efectueze din disponibil platile, la ordinul tragatorului. Conventia poate fi expres sau tacit. Ea poate constitui o clauz4 a contrac- tului privind serviciul de casa pentru client sau a unui credit in numerar acordat de banca. Emiterea de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune gi se sanc- tioneaza in conditiile legii (art. 84 pct. 1 din lege). " Asupra deosebirilor dintre cec si cambie, a se vedea |. Turcu, Cecul, in “Revista de drept comercial’ nr. 1/1993, p. 42. ?'A se vedea: D. Ciuncan, ingeldciunea prin cecuri, in “Dreptul" nr. 3/1994, p. 89 si urm.; T.C. Medeanu, Sanctionarea emiterii cecurilor fara acoperire, in “Dreptul” nr. 2/2001, p. 164 si urm.; C. Sima, Din nou despre infractiunile prevazute de Legea nr. 59/1934, in “Dreptul” nr. 4/2001, p. 131 giurm. 560 Drept comercial roman Subsecfiunea a IV-a. Condifiile de valabilitate acecului 1037. Precizari prealabile. Avand caracter formal, cecul trebuie s& imbrace forma scrisa $i s& cuprind mentiunile obligatorii prevazute de lege. in privinta conditilor de fond, legea nu cuprinde dispozitii speciale. in conse- cinta, conditiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun. 1038. Forma scrisa a cecului. Conditia formei scrise rezulté din dispozitiile art. 1 din lege, care se refera la "textul inscrisului". Inscrisul cecului este tiparit sub forma unui formular tipizat aprobat in condi- tile legii.’ Emiterea cecului const& in completarea formularului de catre tragator cu mentiunile cerute de lege gi semnarea inscrisului. 1039. Mentiunile obligatorii ale cecului. Cecul trebuie sa cuprinda mentiu- nile prevazute de art. 1 gi 3 din lege. a) Denumirea de cec. Aceast& denumire trebuie inserata in textu! inscrisului pentru a atrage atentia asupra semnificatiei juridice a inscrisului. Legea cere ca denumirea sa fie exprimata in limba folosita pentru redactarea inscrisului, b) Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani. inscrisul trebuie si ~ cuprinda ordinul tragatorului adresat trasului (bncii) de a plati beneficiarului suma de bani mentionata in titlu. Ordinul trebuie sa fie neconditionat si s& priveasc& o suma de bani determi- nata. Suma de bani trebuie mentionata in cifre cu indicarea monedei in care se face plata. Potrivit legii, in inscris nu poate fi mentionaté dobanda. Orice stipulatie in acest sens se socoteste nescrisa (art. 7 din lege). c) Numele celui care trebuie s& plateasca (tras). inscrisul trebuie s& arate pe cel care, in calitate de tras, va trebui si plateascd suma de bani mentionata in titlu. Aga cum am aratat, calitatea de tras 0 poate avea numai o societate bancara. Deci, in inscris va fi mentionaté denumirea (firma) societatii bancare platitoare a cecului. d) Locul unde trebuie facuta plata. inscrisul trebuie s& indice locul unde trasul va face plata. in absenta unei atare mentiuni, locul pl tii va fi locul mentionat langa denumirea trasului. Daca {ang& denumirea trasului se mentioneaza mai multe locuri, cecul este platibil la primul loc aratat. Daca in inscris nu este mentionat nici un asemenea loc, cecul este platibil ta locul unde trasul are principalul centru de activitate. e) Data $i locul emiterii cecului. inscrisul trebuie s& cuprinda ziua, luna gi anul emiterii, precum gi locul unde a fost emis cecul. Daca inscrisul nu mentioneaza locul emiterii, legea considera c& cecul a fost semnat la locul aratat langa numele tragatorului. f) Semnatura tragatorului. Semnatura va trebui sa fie scrisA de mana de catre trator. Ea trebuie s& cuprind& numele si prenumele sau firma tragatorului. * Ase vedea Normele tehnice nr. 9/1994 ale Bancii Nationale a Romaniel (M. Of. P. |, nr. 119 bis/14.06.1995). Titlurile comerciale de valoare 561 Legea considera ca valabila ‘gi Semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale (art. 11 din lege). Din cele aratate, rezult cA cecul nu Cuprinde doua dintre mentiunile obliga- torii ale cambiei. Asttel, legea nu cere indicarea in inscris a numelui si prenumelui beneficiarului Cecului. Aceasta mentiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. Cecul no- minativ la ordin araté persoana beneficiarului, pe cand cecul fara mentiune privind Persoana beneficiarului este considerat cec la purtator (art. 5 din lege). Apoi, cecul nu cuprinde scadenta obligatiei de plata. Acest lucru se explica prin faptul c&, potrivit legii, cecul este platibil "la vedere", adica ta prezentarea titlului. De aici rezulta si functia cecului de instrument de platé, cu excluderea functiei de instrument de credit. Orice alté mentiune cuprinsa in inscris cu Privire la scadent& este considerat& nescrisa. 1040. Consecintele_nerespectarii cerintelor legale privind mentiunile obligatorii ale cecului. Titlul caruia Ti lipseste una dintre mentiunile prevazute la art. 1 din lege nu va fi socotit cec, afara de cazurile cand legea dispune altfel. Asa cum am aratat, in absenta mentiunii privind locul platii sau locul emiterii cecului, legea oferé anumite remedii, pentru salvgardarea valabilit itlutui. Subsectiunea a V-a, Transmiterea cecului 1041. Precizari prealabile. intrucat cecul este un titlu platibil "la vedere", be- Neficiarul cere imediat plata. Dar, beneficiarul poate si s& transmita titlul ctre alt& persoana. in privinfa modalitatii transmiterii cecului, legea distinge dupa cum cecul este la ordin, la purtator sau nominativ.2 1042. Transmiterea cecului la ordin. Potrivit fegii, cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauz expresa “la ordin", este transmisibil prin gir (art. 15 din lege). Deci, dac& in inscris tragatorul I-a desemnat pe beneficiar, cecul va putea fi transmis prin gir, indiferent daca exist& sau nu o mentiune expresa “la ordin". Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oric&rui alt obligat. El trebuie sa fie neconditionat si integral. Girul trebuie scris Pe cec sau pe un adaos al acestuia gi trebuie sa fie semnat de girant. Daca cecul mentioneazd numele $i prenumele beneficiarului si cuprinde clau- za “nu la ordin", cecul va fi transmisibil prin cesiune, in conditille dreptului comun. 1043. Transmiterea cecului la purtator. Cecul Poate fi stipulat platibil la purtator. El este socotit la purtator si in cazul cand s-a prevazut cd este platibil unei persoane cu mentiunea “sau la purt&tor", precum gi in cazul cand cecul nu jl mentioneaza pe beneficiar (art. 5 din lege). In toate cazurile, cecul la purt&tor se transmite prin simpla traditiune a titlutui. ‘Ase vedea T.R. Popescu, op.cit., p. 450. * Ase vedea O. Capatina, Branduga Stefanescu, op.cit, vo. Il, p. 95-96. 562 Drept comercial roman 1044. Transmiterea cecului nominativ. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului, precum si mentiunea “nu la ordin" ori o expresie echivalenta. Un atare cec se transmite prin cesiune, in conditiile dreptului comun.' Subsecfiunea a Vi-a, Avalul cecului 1045. Notiunea avalului. Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval. Garantia poate fi pentru intreaga suma ori numai pentru o parte din suma mentionata in titlu. Avalul poate fi dat de o terlé persoan& sau chiar de un semnatar al cecului. Nu se admite ins& avalul din partea trasului, adicd a bancii care urmeazA s& efectueze plata (art. 26 din lege). Un aval din partea trasului ar echivala cu o acceptare a cecului, ceea ce legea interzice (art. 4 din lege). 1046. Conditiile de forma ale avalului. Avalul se d& pe cec sau pe adaos. El Se exprima prin cuvintele "pentru aval" ori prin expresii echivalente. Pentru a produce efecte, avalul trebuie sa fie semnat de avalist. Potrivit legii, avalul este socotit cd rezult& din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, afara de cazul cand semnatura este a tragatorului. in toate cazurile, in mentiunea avalului trebuie s& se arate pentru cine este dat. in lipsa unei atare mentiuni, avalul se socoteste dat pentru tragaittor [art. 27 alin. (3) din lege]. 1047. Efectele avalului. Avalistul este tinut in acelasi mod, ca si persoana pentru care a dat avalul (art. 28 din lege). Obligatia avalistului este valabilA chiar dac& obligatia pe care a garantat-o este nula pentru orice alt motiv decat un viciu de forma. In cazul cand avalistul a platit cecul, el dobandeste drepturile rezultand din Cec impotriva persoanei pentru care a garantat, precum gi impotriva acelora care sunt tinuti fata de aceasta din urma in temeiul cecului {art. 28 alin. (3) din lege]. Subsectiunea a Vil-a. Plata cecului 1048. Pozitia juridicd a trasului. intrucat cecul este platibil la vedere, adicd la prezentarea titlului, el nu este supus acceptarii din partea trasului, asa cum se cere in cazul cambiei. De aceea, mentiunea de acceptare inserata in titlu se considera nescrisa (art. 4 din lege). Orice mentiune de certificare, de vedere sau alta echivalentd, scris& pe titlu si semnata de tras are numai efectul confirmarii existentei disponibilului pentru plata cecului. O atare mentiune impiedicd pe trag&tor sA retrag& disponibilul inainte de expirarea termenului de prezentare a cecului la plata. Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial faté de posesorul cecului, ci indeplineste numai functia de platitor ‘A se vedea T.R. Popescu, op.cit, p. 95. Pentru o opinie diferité, a se vedea O. Capatina, Branduga $tefanescu, op.cit,, vol. Il, p. 95-96. Titlurile comerciale de valoare 563 (solvens) pentru trag&tor.' Aceast& Pozitie juridicd a trasului nu afecteaza plata sumei fat&é de posesorul cecului, Intr-adevar, emiterea cecului Presupune existenta unui disponibil, din care trasul va face plata. Din cele aratate rezulté c4, nefiind debitor de drept cambial, trasul nu raspun- de pentru plata cecului. Potrivit legii, aceast& r&spundere revine tragatorului (art. 13 din lege). 1049. Prezentarea la plata gi plata cecului. Potrivit legii, cecul este platibil la vedere. Orice stipulatie contrara se socoteste nescrisd (art. 29 din lege). Deci, plata cecului se face la prezentarea de catre posesor a cecului la tras (banca), pentru plata. intrucat cecul este un instrument de plata, legea Stabilegte termene scurte pentru prezentarea la plat a cecului emis gi platibil in Romania: 8 zile, dac& cecul este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, 15 zile, dac& cecul este platibil in alta localitate decat cea in care a fost emis. Cecul emis intr-o tara straind si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 30 de zile, iar daca este emis ‘intr-o tara din afara Europei, in termen de 70 de zile. {In toate cazurile, termenele se socotesc din ziua aratati in cec ca dati a emiterii cecului. ~ Pentru a face o plata valabila, trasul este obligat s& verifice indeplinirea con- ditiilor de forma ale cecului. Potrivit art. 36 din lege, trasul care plateste un cec care poate fi girat este dator s& verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu gi autenticitatea semnaturilor girantilor. Plata efectuaté de tras poate fi integral sau Partial, posesorul cecului neputand refuza o plata partiald. Platind cecul, trasul poate cere Posesorului predarea inscrisului cu mentiunea. "achitat’. In caz de plata partiala, trasul poate cere sA se facd pe inscris mentiu- nea de aceasta plata si si dea o chitanta. Prin plata cecului, toti obligatii (semnatarii) cecului sunt liberati. Potrivit legii, neprezentarea cecului Pentru plata in termenele mentionate are drept consecinta pierderea dreptului de regres impotriva girantilor gi a garantilor, daca trasul nu a facut plata (art. 30 din lege). Deci, nerespectarea termenelor de Prezentare a cecului la platé nu duce la pierderea dreptului beneficiarului cecului de a cere trasului plata sumei de bani mentionata in titlu. Acest drept poate fi valorificat, in conditiile legii, in cadrul termenului de prescriptie. 1050. Consecintele neplatii cecului. in privinta consecintelor neplatii cecului exist unele deosebiri faté de reglementarea aplicabila cambiei. in cazul in care trasul (banca) refuza plata, beneficiarul cecului nu are o ac- tiune directa impotriva trasului. Acest lucru se explica prin aceea c4, aga cum am aratat, trasul (banca) nu este un debitor de drept cambial, ci indeplineste numai o functie de platitor (solvens) pentru tragator. Refuzul de plata din partea trasului deschide calea actiunilor de regres; pose- sorul cecului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului gi a Celorialti obligati de regres (art. 43 din lege).! ee ‘Ase vedea 0. Capatina, Brandusa Stefanescu, op.cit, vol. Il, p. 94-95. 564 Drept comercial roman Pentru exercitarea actiunilor de regres, legea cere ca cecul sa fi fost prezentat la plata in termen util (termenul de 8 zile sau 15 zile, dupa caz) si refuzul de plata al trasului sa fie constatat in conditiile legii. Refuzul de plata se poate constata, fie printr-un act autentic (protest), fie printr-o declaratie a trasului, scrisa gi datat& pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentat la plata, fie printr-o confirmare oficial dataté a unei case de compen- satil (art. 43 din lege). Protestul sau constatarea echivalent& trebuie indeplinite inaintea expirarii termenului de prezentare. Trebuie aratat c&, potrivit legii, posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, chiar dac4 cecul nu a fost prezentat in timp util pentru plat sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. intrucat toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar, posesorul cecului are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi finut s& observe ordinea in care s-au obligat. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: suma aratatA in cecul ne- platit; dobanda legala, calculata de la prezentare; cheltuielile facute cu urmarirea. Obligatul de regres care a facut plata cecului poate cere de la girantii sai: intreaga sumé platita; dobanda legal la aceast& sum&, socotité din ziua cand a platit suma; cheltuielile facute. ~x Impotriva pretentiilor formulate impotriva sa, debitorul poate opune aceleagi exceptii ca gi in materia cambiei (art. 55 din lege). Actiunile de regres ale posesorului cecului impotriva Qirantilor, tragatorului sau a celorlalti obligati de regres se prescriu intr-un termen de 6 luni. Acest ter- men curge de la data expirarii termenului de prezentare a cecului pentru plat (art. 73 din lege). Actiunile de regres ale diferitilor obligati fa plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu in termen de 6 luni, calculat din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornit& impotriva sa. Potrivit legii, cecul are valoare de titfu executoriu pentru capital gi accesorii. Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria (art. 53 din lege). Deci, posesorul cecului are deschis& gi calea executarii nemijlocite a cecului, in conditiile legii (art. 54 din lege). Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la indeman& actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza, care se exercita in conditii ase- manatoare cu cele prevazute de lege in materia cambiei (art. 56 gi 57 din lege). Subsecfiunea a Vill-a, Diferite feluri de cecuri 1051. Precizari prealabile. Legea nr. 59/1934 reglementeaz& anumite speci ale cecului, stabilind unele reguli cu caracter particular. Fac parte din aceast& " Pentru amanunte, a se vedea P. Demetrescu, Cambia. Biletul la ordin. Cecul, p. 249 si urm. * A se vedea |. Cernaianu, Executarea directa a cecurilor neonorate la prezentare, in “Revista de drept comercial" nr. 4/1992, p. 41 si urm. Titlurile comerciale de valoare 565 categorie: cecul barat, cecul platibil in cont, cecul netransmisibil, cecul de calato- tie si cecul circular.’ 1052. Cecul barat. Acest cec este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii Paralele executate de tragator ori de posesorul cecului (art. 38 din lege). Bararea este generala sau speciala. Bararea este generala cand intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea societate bancar& sau o expresie echivalenta. Acest cec cu bararea generala nu poate fi platit decat unei societati bancare sau unui client al trasului (art. 39 din lege). Bararea este speciald daca intre cele doua linii se inscrie denumirea unei so- ciet&ti bancare. Un atare cec cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat Societatii bancare inscrise in cec sau, dacd aceasta este trasul, unui client al acestei societaiti bancare. Legea permite ins& societatii bancare indicate s& recurga pentru incasare la o alt societate bancara (art. 39 din lege). Trebuie aratat c& bararea generala poate fi transformatd in barare speciala, nu gi invers. Stergerea liniilor inscrise se socoteste ca $i cum nu ar fi fost facute. Trasul $i societatea bancara care nu respecta dispozitiile legale privind acest cec raspund pentru paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului {art. 39 alin. (5) din lege]. ~ 1053. Cecul platibil in cont. Acest cec este un inscris in care sunt inserate transversal pe fata cecului cuvintele “platibil in cont", "numai prin virament" sau alta expresie echivalenta. Printr-o asemenea mentiune, tragatorul sau posesorul cambiei interzice plata in numerar a cecului, in consecinta, trasul va efectua o operatiune de scripte (credit in cont, virament ori compensatie), care echivaleaza Cu plata (art. 40 din lege). $tergerea unei atare mentiuni se socoteste ca si cand nu ar fi fost fAcuta. 1054. Cecul netransmisibil. Un cec cu clauza “netransmisibil’ nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau cl rent (art. 41 din lege). Deci, primitorul nu poate gira cecul decat unei societ’ bancare pentru incasare, fara ca aceasta s&-l poata gira mai departe. Clauza netransmisibilitatii trebuie pus& chiar de societatea bancara, la cererea clientului. 1055. Cecul de calatorie. Caracteristica acestui cec consta in faptul c& tragatorul subordoneaza plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii a unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (art. 42 din lege). , Cecul de calatorie este alcatuit din doua Parti: talonul si cecul propriu-zis, Inscrisul cuprinde ordinul bancii dat agentului sau ori corespondentului sau dintr-o anumita localitate de a plati suma de bani (cifra rotunda) clientului (c&latorului), a carui semnatura a fost depusa pe talon la eliberarea formularului de c&tre banca. Beneficiarul cecului (cdlatorul) prezint& cecul pentru incasare agentului sau corespondentului bancii. Cu aceasta ocazie, beneficiarul va depune o a doua semnatura, de aceast& dat& pe cecul propriu-zis. Platitorul verifica identitatea ee ' Pentru alte specii de cecuri, a se vedea |. Turcu, Cecul, in “Revista de drept co- mercial” nr. 2/1993, p. 71. 566 Drept comercial roman beneficiarului prin compararea celor doud semnaturi, dup care plateste suma de bani mentionata in titlu. 1056. Cecul circular. Acest cec este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancar& sau de alta institutie de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de a primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent (art. 79 din lege). Societatea bancara sau institutia de credit, autorizate s& emita cecuri circulare trebuie s& depund la Banca National a Roméaniei o cautiune in conditille prevazute de art. 79 din lege. Cecul circular trebuie s& cuprinda urmatoarele mentiuni: denumirea de “cec circular” in cuprinsul titlului; promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumit& suma de bani; numele gi prenumele primitorului; ar&tarea datei si locului emiterii cecului; semnatura emitentului. Acestui cec ii sunt aplicabile toate dispozitiile legii cambiale referitoare ta gir, plata, protest si regres, afaré de cazul cand legea dispune altfel (art. 83 din lege).