Profesionistul si intreprinderea sa

1. Consideratii introductive
In acord cu dispozitiile Noului Cod Civil art. 3, alin. (1) -, dispozitiile acestuia
nu se aplica doar simplilor particulari, ci si profesionistilor. Asadar, obligatiile
profesionistilor, atat cele care rezulta din relatiile dintre ei, cat si cele care rezulta din
relatiile dintre ei si simpli particulari sunt reglementate direct de Noul Cod Civil.
Art. 3, alin. (2) (3) din Noul Cod Civil arata ca este profesionist cel care
exploateaza o intreprindere, exploatarea intreprinderii fiind exercitiul sistematic al
oricarui tip de activitate ce consta in producerea, administrarea sau instrainarea de bunuri
sau prestarea de servicii, cu sau fara scop lucrativ. Asadar, sunt profesionisti atat titularii
intreprinderilor de tip comercial classic, astfel cum erau cunoscuti pana acum (adica
societatile comerciale, regiile, organizatiile cooperatiste, comerciantii persoana fizica),
cat si persoanele care exercita profesii liberale sau reglementate (medici, ziaristi, avocati,
notari), precum si institutiile publice ( spitale, universitati, teatre) si organizatiile nonguvernamentale (fundatii, asociatii, cluburi sportive, culte religioase).
Majoritatea raporturilor juridice guvernate de Noul Cod civil vor fi raporturi in
care cel putin una dintre parti este profesionist. Putem spune, asadar ca Noul Cod civil va
fi un cod al profesionistilor, adica un cod al afacerilor.
Cel mai ridicat potential de aplicare in raporturile juridice in care sunt parte
profesionistiiil au normele relative la obligatii. Normele relative la bunuri, persoane,
familie si drepturi nepatrimoniale au, in acest domeniu, un potential redus de
aplicabilitate. Raman in afara sferei de reglementare a Noului Cod civil statutul organic si
obligatiile profesionale ale profesionistilor, care sunt reglementate prin legi speciale.
Desi fiecare persoana are un patrimoniu unic, acesta poate suferi diviziuni sau
afectatiuni speciale, cu consecintele fractionarii patrimoniului unic al persoanei si
segregarii intre diferitele categorii de creditori, care nu vor mai intra in concurs la
urmarirea silita a baunurilor din patrimonial debitorului lor comun, cel putin cata vreme
diviziunea sau afectatiunea este in fiinta.

2. Notiunea de profesionist
Profesionistul este calificat prin raportare la exploatarea intrerinderii, fiind
considerat a fi acela care exploateaza o intreprindere.
Profesionistul si intreprinderea sunt doua notiuni care inlocuiesc faptul de comert
si comerciantul, fara insa ca legiuitorul sa ne ofere si cate o definitie pentru cei doi
termeni.
Potrivit art. 3, alin. (2) (3) din Noul Cod Civil, profesionistul este cel care
exploateaza o intrepindere, iar exploatarea unei intreprinderi inseamna exercitiul
sistematic al unei activitati de productie, comert sau prestari de servicii, indiferent daca se
urmareste sau nu un scop lucrativ.
Necesitatea calificarii juridice este data de faptul ca profesionistului ii revin o
serie de obligatii profesionale, litigiile in care este parte sunt supuse unor reguli
derogatorii de la dreptul comun, iar libertatea comertului acestuia este supusa unor limite
economice si sociale inaplicabile simplilor particuari. Totodata, profesionistul este
potentialul titular al unui fond de comert sau profesional ori al unuia sau mai multor
afectatiuni patrimoniale profesionale.
La nivel principial, profesionistul este, in raport cu simplul particular, o persoana
care:
a) exercita o activitate organizata, in mod continuu,asumandu-si un risc;
b) este supus obligatiei de inmatriculare, autorizare, inscriere in registrele publice
pentru opozabilitate fata de terti si pentru protectia inereselor acestora;
c) are un patrimoniu afectat exercitiului intreprinderii (patrmoniul persoanei
juridice, separat de cel al constituentilor acesteia, sau patrimoniul de afectatiune
profesionala, in cazul profesionistului persoana fizica).
Tot la nivel principial, intreprinderea inseamna o afacere organizata, respectiv o
activitate sistematica de productie, comert sau prestari de servicii oganizata de
intreprinzator pe risc economic propriu.
Sintetizand, profesionistii sunt:

1. persoanele fizice, precum persoanele fizice autorizate care organizeaza

intreprideri (PFA), intreprinzatorii individuali sau familiali si persoanele care
exercita profesiile reglementate sau profesiile liberale;
2. persoanele juridice, cum sunt societatile comerciale, organizatiile cooperatiste,
regiile autonome, sociatatile civile cu personalitate juridica, grupurile de interese
economice, asociatiile si fundatiile care exercita si activitati economice,
institutiile publice care exercita si activitati economice;
3. entitatile colective fara personalitate juridica, precum gupurile de societati.
Titulari ai unei intreprinderi pot fi si entitatile fara personalitate juridica, precum
societatile simple, societatile civile fara personalitate juridica reglementate prin legi
speciale ( fonduri de pensii, fonduri de investitii, societati de avocati, notari, executori
judecatoresti, praticieni in insolventa) si grupurile de societati, intrucat si acestea
exploateaza o intreprindere, iar exploatarea intreprinderii poate fi un exercitiu al uneia
sau mai multor persoane, reunite fie in asocieri cu personalitate juridica, fie in
colectivitati sau entitati fara personalitate juridica.
3. Notiunea de ntreprindere
ntreprindere este, intr-o definitie concentrata, o afacere organizata. Afacerea este o
activitate continua, sistematica, orientata intr-un scop specific de regula, obtinerea de
profit -, dar care prezinta un risc asumat. Asadar, ntreprinderea este o afacere intrucat
presupune asumarea unui risc. Riscul poate fi definit ca fiind posibilitatea de a obtine un
profit sau de a suporta o pierdere,
ntrprinderea este, insa mai mult decat un risc asumat de titularul sau. Este un
organism economic pentru urmatoarele considerente:
-

poate fi separata din punct de vedere legal sau faptic de titularul sau la un

moment dat, fiind posibila cesiunea acesteia sau darea in administrare;

-

depaseste interesele titularului sau concentrand, alaturi de interesele titularului

sau actual si interesele celor care, intr-o anumita masura, depind de supravietuirea
intreprinderii.

Ca realitate economica, intreprinderea este un organism economic structurat de

intreprinzator pe riscul sau, risc care consta in antrenarea intr-o afacere a capitalului, a
mijloacelor financiare si a muncii, elemente de care intreprinzatorul dispune personal sau
pe care si le procura de la altii.
ntreprinderea in dificultate este o afacere care provoaca pierderi titularului sau
se indreapta spre faliment.
Legea concordatului (Legea nr. 381/2009) defineste ntreprinderea in dificultate
drept ntreprinderea al carei potential de viabilitate managerial si economic se afla intr-o
dinamica descrescatoare, dar al carei titular executa sau este capabil sa execute obligatiile
exigibile. O formula relativ mai clara ne ofera legislatia Uniunii Europene in materie de
ajutor de stat o ntreprindere este in dificultate atunci cand nu este capabila, fie prin
resurse financiare propriii, fie prin resursele pe care poate sa le obtina de la
proprietari/actionari sau creditori, sa acopere pierderile si care, in absenta unei interventii
din exterior din partea autoritatilor publice, vor conduce, pe termen scurt sau mediu,
aproape sigur la iesirea din circuitul economic a acesteia.
In concluzie, o ntreprindere poate fi eligibila pentru ajutor de stat, fiind o
ntreprindere in dificultate daca:
-

prezinta caracteristicile uzuale ale ntreprinderii aflate in dificultate, adica are

pierderi, are cifra de afaceri in scadere, are stocuri prea mari sau
supraproductie, are datorii mari si activ net in scadere sau negativ,

nu reuseste sa se redreseze ce resursele proprii sau cu fonduri furnizate de

proprietari/actionari,

pe termen scurt sau mediu este in pericol de a iesi din circuitul de afaceri, de a
disprea ca ntreprindere.

ntreprinderea insolventa este intreprinderea care a esuat. Din vointa titularului

sau prin cererea creditorilor, o astfel de ntreprindere va fi pusa sub protectia tribunalului,
urmand a se alege calea de urmat, respectiv continuarea afacerii pe baza unui plan de
reorganizare (ce presupune schimbari importante in structura afacerii, in structura
actionariatului si a managementului acesteia, chiar si o preluare de catre creditori sau terti
a afacerii) sau lichidarea, urmata de radierea din registrele publice. Pe perioada
insolventei, nu mai este posibila nicio urmarire silita a creditorilor, iar creantele sunt

nghetate la valoarea lor nominala din data deschiderii procedurii. Daca afacerea
continua, contractele in curs ale debitorului se mentin, chiar impotriva vointei cocontractantului. Daca afacerea se lichideaza, bunurile din patrimoniul debitorului se vand,
iar creantele se achita din fondurile obtinute din lichidare in ordinea de preferinta
prevazuta de Legea insolventei nr. 85/2006.
Daca sunt acte juridice incheiate de debitor in perioada de 3 ani anterior
deschiderii procedurii, acestea sunt supuse unei actiuni in anulare, iar daca persoane din
conducerea debitorului sau alte persoane cu influenta asupra afacerii debitorului au
cauzat insolventa acestuia, vor putea fi trase la raspundere prin actiuni ale
administratorului judiciar, lichidatorului sau ale comitetului creditorilor.
ntreprinderea nu insemna numai un complex de acte juridice ale titularului sau, ci
si fapte licite sau ilicite aferente exercitiului ntreprinderii,
Fostul art. 4 din Codul comercial prevedea prezumtia de comercialitate pentru
aceste fapte juridice, cu conditia ca ele sa fi rezultat din exercitiul comertului. n actuala
reglementare, obligatiile care rezulta din fapte licite sau ilicite savarsite in exercitiul
(exploatarea) ntreprinderii sunt guvernate de aceleasi reguli ca si obligatiile contractuale,
intrucat art. 3, alin. (1) din Noul Cod Civil dispune ca toate raporturile juridice in care
sunt parte profesionistii sunt supuse Noului Cod Civil, uzantelor si principiilor generale
ale dreptului.
ntreprinderea poate fi exploatata de proprietar sau de un reprezentant la
proprietarului. Noul Cod Civil nu defineste intreprinderea in sine, ci exploatarea unei
intreprinderi, adica exercitiul sistematic al unei activitati economice, cu sau fara scopul
de a obtine profit. Asadar, cel care isi asuma riscul intreprinderii, pe cont propriu, este
titularul intreprinderii. Dar profesionistul este si cel care exploateaza intreprinderea in
numele titularului.
Proprietarul intreprinderii care nu isi exploateaza nemijlocit intreprinderea este
profesionist.
Poate fi un profesionist care exploateaza intreprinderea aflata in proprietatea
altuia:
-

reprezentantul (reprezentarea poate rezulta dintr-un contract de mandat sau de

agentie)

administratorul bunurilor altuia (administrarea se poate referi nu numai la unul

sau mai multe bunuri individual determinate, ci si la o universalitate de
bunuri, asa cum sunt cele afectate exercitiului unei intreprinderi)

fiduciarul

locatorul intreprinderii (locatia de gestiune sau inchirierea fondului de comert

sunt forme de inchiriere a intreprinderii, in cazul careia proprietarul nu
exploateaza afacerea, ci doar incaseaza chirie din exploatarea exercitata de
locator).

4. Obligatiile profesionale ale profesionitilor

.

In exercitarea intreprinderii sale profesionistul dobndete drepturi i ii asum

obligaii. C:ontractele i faptele sale juridice, licite sau ilicite, pe care le deruleaz sunt
generatoare de raporturi juridice civile. Totodata profesionistul are si obligaii
profesionale care rezulta din lege sau dinn statutele profesionale ale organismelor din
care face parte ori ale pieelor pe care i deruleaz afacerea. Obligaiile profesionale ale
profesionistului exist doar in considerarea calitii sale de profesionist.
Condiiile de exerciiu al comerului sau ale oricrei alte activiti economice
continue sunt guvernate de principiile constituionale privind libertatea comerului;
protecia concurenei loiale i la alegerea liber a profesiei. Prin legi sau alte acte
normative se stabilete, ceea ce este i ceea ce nu este permis liberei iniiative si
activitile care sunt interzise activitii organizate a particularilor.
Legea registrului comerului nr. 26/1990 impune inmatricularea sau, dup caz,
inregistrarea ori radierea comerciantului n sau din registrul comerului, in vederea
asigurarii opozabilitii fa de teri a constituirii unei societi comerciale; a inceperii
activitii unui comerciant sau a incetrii activitii unui comerciant,
Pe lng inregistrarea in registrul comerului, inainte de inceperea oricrui comer,
legea impune obinerea de autorizaii administrative de exercitare a comerului, in
vederea protectiei tertilor si protejarii consumatorilor.

Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor de inregistrare i

autorizare a funcionrii comercianilor reunete intr-o procedur unic inmatricularea i
autorizarea funcionrii societilor comerciale, care se desfoar de ctre registrul
comerului. Acelai regim se impune in prezent pentru persoanele fizice, in baza O.U.G.
nr. 44/2008. Pan la apariia acesteia, persoana fizic trebuia s se inscrie in registrul
comerului i s primeasc o autorizaie de funcionare de la autoritatea public local.
Actualmente, autorizaia de funcionare se obine de ctre persoana fizic, la fel ca i in
cazul societilor comerciale, prin registrul comerului.
Pentru anumite tipuri speciale de societi comerciale, precum cele din domeniul
financiar-bancar, trebuie s obin, in prealabil inmatriculrii, avize de la autoritile de
control i supraveghere i autorizaii de funcionare de la aceleai autoriti, ulterior
inmatriculrii. Condiiile in care persoanele fizice, ceteni romni sau strini din statele
Uniunii Europene, pot svri activiti economice cu titlu profesional sunt reglementate
de Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familial care
desfasoara activitati economice in mod independent.
Potrivit primului articol din aceast lege, persoanele fizice i asociaiile familiale
pot fi autorizate s desfoare activiti economice in toate domeniile, meseriile i
ocupaiile, cu excepia celor reglementate prin legi speciale. Cu toate acestea, o serie de
profesii i ocupaii nu pot fi exercitate dect de ctre persoanele care sunt autorizate de un
organism profesional s exercite o astfel de ocupaie sau profesie. Este vorba de profesiile
reglementate sau liberale, rezervate prin lege persoanelor autorizate - notari, avocai,
medici, practicieni in insolven etc.-. Nu se includ in aceast categorie comercianii
pentru care legea nu impune nicio restricie de autorizare a funcionrii, cu excepia celor
general valabile pentru comercianii rezideni in Romnia. Aadar, profesionistul nu
poate exploata legal o intreprindere fr inscrierea prealabila in registrele publice, fr a
avea un patrimoniu profesional i fara sa-si respecte celelalte obligaii profesionale.
Profesionistului ii revin urmatoarele indatoriri:
- s respecte dispoziiile legale privind protecia consumatorilor;
- s-i desfoare activitatea in limitele concurenei loiale;
- trebuie s respecte normele de ordine public social (dreptul muncii i
proteciei sociale);

- s in contabilitatea legal;
- s se inregistreze fiscal i s achite taxele i impo-zitele generate de afacerea sa;
- s inregistreze in registrele publice toate informaiile i actele necesare
incunotinrii terilort cu privire la schimbrile sau evoluia statutului su organic i
profesional.
Profesionistul are un patrimoniu afectat afacerii pe care o deruleaz, care aprat
impotriva urmririlor silite declanate de creditorii si personali. In principiu, creditorii
nu pot intra in concurs cu cei profesionali. Potrivit art. 541 NCC profesionistul poate s
ii constituie o universalitate de fapt constituit din bunuri afectate exerciiului
intreprinderii, respective fond de comer, sucursale i sedii secundare.
Intreprinderea snu trebuie confundata cu universalitatea de fapt. Universalitatea
de fapt este o mas de bunuri organizat de titular in vederea atragerii clientelei sau n
vederea atingerii unui alt scop, in timp ce intreprinderea cuprinde toate bunurile afectate
de profesionist afacerii sale, fiind totodata o afacere, respectiv o activitate organizat in
vederea producerii de

profit sau alt emolument (nepatrimonial), n care titularul

intreprinderii ii asum un risc. Intreprinderea, ca afacere, poate fi segmentat, in attea

universaliti de fapt cte organizeaz titularul intreprinderii.
Universalitatea de fapt i intreprinderea nu se confund nici cu diviziunile sau
afectaiunile patrimoniale. Aceste diviziuni creeaz fraciuni de universalitate juridic,
adic mase de bunuri, drepturi i obligaii delimitate unele de altele, cu consecina
segregrii creditorilor i impririi lor in mai multe categorii care nu intr in concurs
unele cu altele, dei creditorii sunt, toi, creditori ai aceluiai titular al unui patrimoniu
unic, adic ai profesionistului. Numai c ei sunt fie creditori profesionali, fie creditori
personali, care nu se pot interfera intre ei.
5. Fondul de comer este un ansamblu de bunuri corporale sau incorporale, pe
care comerciantul le afecteaza derulrii afacerii sale. Dar fondul de comer nu trebuie
confundat cu patrimoniul comerciantului, care reprezint totalitatea bunurilor, drepturilor i obligaiilor comerciantului cu valoare economic, intruct fondul de comer
conine doar o parte din bunurile comerciantului, fara a cuprinde creanele i datoriile
comerciantului. In cazul instrinrii fondului de comer, acestea nu se transmit

dobanditorului. Totusi, anumite drepturi i obligaii care rezulta din contractele de munc
sau din contractele de furnizare de utiliti

- ap, gaz, electricitate - se transmit

dobnditorului, dac aceste contracte nu au fost reziliate.

Fondul de comer nu se confund nici cu intreprinderea, intrucat aceasta din urma
este o activitate care se exercit asupra unui fond de comer i reunete nu doar bunurile
din fondul de comer, ci i capitalul si munca. Intrucat intreprinderea este o activitate,
exercitat in scopul de a produce profit sau intr-un al scop, nonprofit, fondul de comer
este unul dintre obiectivele exercitrii intreprinderii.
Fondul de comer constituie suma bunurilor pe care un profesionist le afecteaz
unei afaceri, in scopul atragerii clientelei. Fondul de comer nu se confund nici cu patrimoniul de afectaiune profesional. In timp ce fondul de comer este o mas de bunuri inclusiv drepturi-, patrimoniul de afectaiune este o diviziune a patrimoniului profesionistului, o fraciune de universalitate juridic, formata

din bunuri, drepturi si

obligaii care aparin, respective ii incumb profesionistului.

Fondul de comer poate fi calificat drept o universalitate de fapt, constituit de
comerciant prin afectarea unei mase de bunuri exercitrii comerului. Fondul de comer
nu este o aglomerare aleatorie a mijloacelor economice ale comerciantului, scopul sau
fiind atragerea clientelei, in vederea obinerii sau maximizrii profitului. Comerciantul
creeaz astfel, o valoare nou, mai mare dect totalitatea valorilor bunurilor afectate,
altfel spus, ceea ce n dreptul anglo-saxon se numete goodwill: potenialul de afacere al
unei intreprinderi, adic aptitudinea fondului de comer de a atrage clientel.
Fondul de comer prezint interes ca valoare cuantificabil pentru comerciant,
care poate instrina sau da in folosin unui ter acest ansamblu de bunuri afectate afacerii
sale i pentru creditorii comerciantului, care pot lua in garanie sau vinde silit acest
ansamblu afectat unei afaceri.
Fondul de comer confer titularului su un monopol de exploatare ce ine de
proprietatea industrial a comerciantului asupra fondului, organizarea elementelor
fondului de comer, n vederea atragerii clientelei, constituind o creaie intelectual,
asemntoare creaiei tiinifice, literare i artistice ori celei tehnice. Nu exist, ins, un
drept la clientel, ci o vocaie, un interes protejat de lege, protecia acestei vocaii fiind

oferit de aciunile n concuren neloial - interzicerea activitilor care prejudiciaz

accesul la clientel, contravenii, rspundere penal -.
Fondul de comer conine i alte elemente, att corporale, ct i incorporale, care
l fac s fle mai mult dect o vocaie de a avea clientel, acesta fiind un complex de
bunuri eterogene care, prin voina titularului, formeaz obiectul unui drept distinct de
elementele care l compun. Compoziia fondului de comer este variabil, intrucat
elementele fondului de comer se pot modifica, in funcie de nevoile comerului.
6. Clientela desemneaza totalitatea persoanelor care apeleaz la acelai
comerciant pentru procurarea unor mrfuri i servicii.
Clientela se clasifica astfel:
- obinuit sau intmpltoare - vadul commercial -;
- captiv, respectiv cea legat prin relaii contractuale de dependena - furnizorii
de utiliti publice, de servicii de telefonie sau de televiziune prin cablu;
- atras prin bun servire, stilul de business, know-how managerial; Aceasta din
urma poate fi luat in calcul la evaluarea fondului de comer atunci cnd acesta este
vndut sau dat n garanie.
Cu toate ca aeste o masa de persoane neorganizata si variabila, clientela reprezinta
o valoare economica, urmare a relatiiilor ce se stabilesc intre titularii fondului de comert
si persoanele care isi procura marfurile si serviciile de la comerciantul in cauza.
Clientela se afl in strans legtur cu vadul comercial, care reprezinta aptitudinea
fondului de comer de a atrage publicul, ca rezultat al locaiei comerciantului, al
mrurilor i serviciilor oferite clienilor, al preurilor practicate de comerciant, al
comportrii personalului comerciantului in raporturile cu clienii, al abilitii n realizarea
reclamei comerciale etc.
Clientela ataat unui fond de comer reprezint o valoare cu caracter economic
pentru tituland fondului de comer, valoare ocrotit de lege. Intrucat profesionistul
comerciant este n permanent concuren cu ali comerciani, meninerea clientelei nu
este o certitudine. Legea protejeaz nu clientela existent, concret a unui comerciant, ci
vocatia acestuia de a avea clientel. Pentru a-i pstra intact accast vocaie,
comerciantul titular al rondului de comer se poate apra impotriva actelor i faptelor
ilicite de racolare sau de sustragere a clientelei sale. Daca aceste acte i fapte constituie

manifestari ale concurenei neloiale, titularul fondului de comer are la dispoziie

mijloacele dc aprare prevzute de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei
neloiale. Atingerile aduse fondului de comer sau a unora dintre elementele sale
componente pot fi considerate drept fapte de concuren neloial, titularul fondului de
comert putand obine, pe calea aciunii n justiie, incetarea sau inlturarea actelor
pgubitoare i totodata despgubiri pentru prejudiciile cauzate .
Intre elementele corporale ale fondului de comer intra si bunurile mobile materialele, utilajul i mrfurile- menite a fi prelucrate

i produsele rezultate din

activitatea comercial, aflate n stoc sau n curs de a expediate.

Fondul de comer, ca bun unitar i unele dintre elementele sale componentei pot
face obiectul unor acte juridice precum vnzare-cumprare, aport la constituirea unei
societi sau la majorarea capitalului social al alteia, locatiune, garanie real mobiliar
etc. Aceste acte juridice se vor inregistra n registrul comerului. Fondul de comer se
poate transmite pe cale succesoral in acord cu dispozitiile Noului Cod civil.
Clientela constituie un element greu de cuantificat i evaluat al fondului de
comer, asadar actele juridice cu privire la fondul de comer ridic problem de negociere.
Mai mult decat atat, clientela reprezinta o rezultant a funcionrii fondului de comer,
astfel ca aceasta nu poate exista in afara unui fond de comer.
Fondul de comer poate s formeze, ca universalitate, obiectul unor acte juridice
distincte de cele care privesc unele dintre componentele sale, cum ar fi cesiunea,
locaiunea sau constituirea in garanie real mobiliar a fondului de comer. Dar fondul de
comer, care este o universalitate de fapt, nu poate fi dobndit prin uzucapiune sau prin
posesia de buna-credin asupra bunurilor mobile reglementat de Noul Cod civil,
intruct el nu este susceptibil de posesie.
Clientela este ansamblul de persoane care se aprovizioneaz in mod constant de la
tii anumit comerciant sau recurge la serviciile sale. Clientela nu este dect o posibilitate
de a incheia contracte viitoare i de a le reinnoi la infinit. Clientela este o realitate mai
mult economic i juridic dect faptic.
Lupta pentru ctigarea, pstrarea i extinderea clientelei definete oncurena
comercial i caracterizeaz economia liberal. Captarea clientelei de ctre un comerciant
implic pierderea ei de ctre concurentul su, astfel ca succesul unuia se realizeaza in

detrimentul celuilalt. Intr-un regim de concuren i de libertate, clientela este aceluia

care tie s i-o catige.
Libertatea concurentei permite atragerea prin mijloace oneste ale clientelei altui
agent economic fara a fi angajata rspunderea celui care beneficiaza. Concurenii
titularului trebuie s abin doar de la fapte de concuren menite s deturneze clienii
fideli celuilalt, dei au dreptul s incerce s ii conving pe acetia, prin mijloace oneste,
sa inceap s se aprovizioneze de la ei, in detrimentul concurentului lor.
Fond de comer se constituie pentru a atrage clientela, insa aceasta nu se castiga
automat, ci prin exerciiul comerului. Fondul de comer poate subzista chiar i in cazul in
care clientela dispare, cel puin pn la data la care fondul de comer este lichidat. Fondul
de comer precede i poate supravieui clientelei. Actele juridice care au ca obiect fondul
de comer implic i clientela, care este ataat fondului de comer i care, practic, nu se
poate desprinde de fondul de comer, adic nu se poate tranzaciona separat de acesta.
Cuantificarea valorii clientelei este chestiunea cea mai complicat in negocierea
actelor juridice cu privire la fondul de comer deoarece fondul de comer are, pe lang
aptitudinea de a atrage clientel - vad commercial -, i un pronunat caracter subiectiv,
astfel ca schimbarea titularului fondului de comer ar putea reduce valoarea clientelei
ataat de acesta . Clientela nu este altceva decat o expectaie la un moment dat sau intr-o
perioad de timp a titularului fondului de comer i nu un bun cert al acestuia. Pentru a
cuantifica preul clientelei prile pot apela la experi
n cazul unor contracte complexe, cum sunt franciza sau organizarea unor reele
de distribuie, clientela nu mai este ataat exclusiv unui anumit fond de comer, fiind o
clientela derivata dintr-un alt fond de comer sau o clienta comuna tuturor comercianilor
din reeaua de franciz sau de distribuie. Clientela derivat este clientela pe care
francizatul, atfel spus beneficiarul francizei, i-o constituie pe temeiul numelui de marc
al francizorului sau pe temeiul reputatiei francizorului i a mrfurilor sau serviciilor sale.
Clientela comun este cea ctre care se indreapt eforturile comune ale reelei de franciz
sau de distribuie pentru reclam i publicitate, eforturi care sunt suportate in comun de
membrii reelei in condiiile impuse de titularul reelei. Aceste tipuri de clientel se pot
concepe separat de fondul de comer al francizorului.

7. Profesionistul persoan fizic

Referirile la comerciant din legile speciale trebuie inlocuite cu referirile la
persoane supuse inregistrrii in registrul comertului. Asadar, sfera conceptului clasic de
comerciant, dupa cum era reglementat in legi speciale, se lrgete cu persoanele fizice
autorizate, intreprinztorul individual sau cel familial, grupul de interese economice fr
caracter comercial, societile civile cu personalitate juridic, alturi de persoanele
juridice supuse inregistrrii in registrul comerului. Medicii, consultantii fiscali etc. pot fi
persoane fizice supuse inscrierii ori chiar inscrise n registrul comerului, fr s fie
implicit comerciani.
Sunt persoane fizice autorizate, cu titlu de exemplu, taximetristii, cntreii,
ziaritii i cei care incaseaz vcnituri din cesiuni de drepturi de autor sau din prestri de
servicii, mandat, agenie, intermediere etc.
Persoanele fizice care realizeaz venituri din activitti ocazionale pot fi considerai profesioniti, n sensul art. 3 NCC.
Din Codul fiscal i Codul de procedur fiscala reiese c exist persoane care
realizeaz venituri din activiti independente si care sunt inscrise voluntar sau din oficiu
in evidenele fiscului ca pltitori de tax pe valoare adaugata (TVA), dei nu sunt inscrise
i ca persoane fizice autorizate in registrul comertului. In aceasta categorie intra
persoanele care realizeaz venituri din operatiuni imobiliare - dezvoltri imobiliare,
inchirieri de imobile, administrare de immobile sau persoane care realizeaza venituri
din drepturi de autor. Aceste categorii de persoane nu sunt automat platitoare de TVA, ci
doar in conditiile in care desfasoara activitati ce pot fi calificate ca fiind economice,
continue si independente.
Este dificil de probat calitatea de profesionist a acestor categorii de persoane
deoarece, pe de o parte nu sunt inscrise in registrul comerului ca PFA, iar pe de alta parte
activitile pe care le presteaz sunt, de cele mai multe ori, ocazionale i fara a avea un
caracter economic cert. Dac se contest calitatea de pltitor de TVA, stabilit de fisc, iar
instana competent admite contestaia, cu consecina ridicrii obligativitii inscrierii in
evidenele fiscale ca pltitor de TVA a contestatorului, persoanele in cauz nu au nici
calitatea de profesionist, deorece activitatea lor este ocazional. Instana competent ar

putea, insa califica aceste persoane drept comercianti de facto, ceea ce atrage nu doar
obligaia de a percepe i de a plti TVA, ci posibilitatea deschiderii unei proceduri de
faliment asupra persoanei in cauza.
Asadar, comerciant inseamn nu doar ceea ce inelegem in mod obinuit prin
acest termen, ci i persoanele fizice autorizate, intreprinztoru1 individual sau cel
familial, persoane supuse obligaiei de inscriere in registrul comerului pentru a putea
funciona ca atare. Un medic sau un evaluator, spre exemplu sunt sau pot fi persoane
fizice supuse inscrierii ori chiar inscrise in registrul comerului, fr s fie implicit
comerciani i fr s fie titulari ai unei intreprinderi.
8. Profesionistul persoan juridic
Persoana juridic reprezinta o forma de organizare ce poate fi titular de drepturi
i obligaii civile doar dac intrunete condiiile cerute de lege . Spre dcosebire de
persoana juridic, persoana fizic este o entitate care are voin intrinseca, este dotat de
lege cu capacitate juridic nelimitat pe toat perioada de la naterea, pn la moartea sa
si poate avea drepturi inc de la conceptie, cu condiia s se fi nscut vie .
Premisele existenei persoanei juridice sunt:
- organizarea de sine stttoare;
- patrimoniul propriu, afectat realizrii unui scop;
- un scop licit i moral, n acord cu iiiicrcsul general.
Lipsa sau dispariia acestor premise pot antrena neutralizarea persoanei juridice.
Lipsa sau dispariia premisei organizrii de sine stttoare inseamn lipsa sau disparitia
independenei persoanei juridice, care nu ii poate manifesta n mod real voina in
raporturile juridice n care ar putea fi parte. O entitate fr organizare de sine sttatoare
este doar un instrument al voinei constituentului astfel ca se poate invoca, pe cale de
aciune sau pe cale de excepie, lipsa personalitii juridice a entitaii respective. Existena
patrimoniului propriu i separaia acestuia de patrimoniile membrilor sau ale organelor
persoanei juridice este un element essential al existentei persoanei juridice. Inexistena
patrimoniului ori confuzia acestuia cu patrimoniile membrilor sau ale organelor persoanei
juridice sunt o dovada a unei personalitati juridice nereal, ceea se poate invoca pe cale
de aciune sau pe cale de excepie. Dac lipsete scopul persoanei juridice, daca este

ilicit, imoral sau in dezacord cu interesul public, persoana juridic poate fi declarat nul
sau neutralizat prin invocarea, pe cale de aciune sau de excepie, a dezacordului
scopului cu legea, morala i interesul public.
Organizarea de sine stttoare reprezint structura funcional a persoanei
juridice: adunarea membrilor sau echivalentul su, administratorii i reprezentanii i
cenzorii sau auditorii interni. Prin lege, act de infiinare, statut sau regulament de
functionare, persoana juridic ii fixeaz sau isi insuete modul de funcionare, precum
i modalitatea in care se poziioneaz in relatiile juridice cu terii. Functionarea persounei
juridice are la baza principiul separatiei de competene intre organelle sale i al separatiei
de patrimonii intre constitueni, pe de o parte, i persoana juridical, ca subiect de drept, pe
de alta parte.
Patrimoniul propriu al persoanei juridice

este format din aporturile sau

contributia membrilor i din tot ceea ce intr n patrimoniul persoanei juridice, la

constituire sau pe parcursul funcionrii. In cazul persoanelor juridice de drept public,
patrimoniul propriu este format din bunurile i drepturile cu care entitatea constituent
sau legea le doteaz. Patrimoniul persoanei juridice nu se confund cu patrimoniul de
afectaiune, care este o form de divizare a unui patrimoniu unic. Patrimoniul unic al
persoanei juridice poate fi divizat sau supus uneia sau mai multor afectaiuni, putnd
conine, mai multe patrimonii de afectaiune, precum i una sau mai multe universaliti
de fapt, cum ar fi unul sau mai multe dezmembrminte ale personalitii juridice sucursale, puncte de lucru, sedii secundare - sau unul ori mai multe fonduri de comer.
Scopul constituirii persoanei juridice este motivaia nfiinrii acesteia. El poate fi
un scop lucrativ, precum obinerea de profit, gestionarea eficient a resurselor materiale
sau financiare ale membrilor sau a celor atrase de la teri, folosirea in comun a
economillor ce ar putea rezulta din cooperarea membrilor entitii colective ctc. Scopul
persoanei juridice poate fi i unul non-lucrativ, precum promovarea i urmrirea
satisfacerii intereselor personal-nepatrimoniale ale membrilor, activiti filantropice,
voluntariat etc. Persoanele juridice de drept public, fr a li se interzice scopul lucrativ,
sunt constituite pentru indeplinirea sarcinilor sociale, de aprare i ordine public, de
securitate i justiie, precum i a celor economice ale autoritilor.

In cazul persoanelor juridice de tip asociativ, scopul poate fi identificat cu cauza

actului juridic al asocierii. Dac aceast cauz lipsete ori este in dezacord cu legea,
morala sau cu interesul public, actul de infiinare al persoanei juridice poate fi declarat
nul, cu consecina nulitii persoanei juridice nsi. Dezacordul scopului cu legea,
morala i interesul public, trebuie stabilit in instan.
Art. 196 alin. (1) lit. a) i, respectiv, lit. c) din Noul Cod civil prevede o
modalitate normativ de neutralizare a personalitii juridice fie n varianta anulrii
actului de infiinare pentru cauz ilicit, imoral sau n dezacord cu interesul public - un
astfel de act declarat nul neexistand sub aspect juridic putandu-se, asadar pronuna
nulitatea persoanei juridice insi -, fie n varianta anulrii actului de infiinare pentru
contrarietatea obiectului de activitate cu ordinea public i bunele moravuri .
Nulitatea nu va aveaefect retroactiv. Astfel, chiar daca se constat un scop ilicit,
imoral sau in dezacord cu interesul public, persoana juridic va fi produs efecte juridice,
cel puin din perspectiva protecici terilor de bun-credin care au intrat n relaii
juridice cu persoana juridic declarat nul.
In cazul persoanelor juridice infiinate prin acte normative, dezacordul scopului
cu legea, morala i interesul public poate fi un motiv de anulare n contencios administrativ a actului de inflinare. Scopul persoanei juridice poate fi in acord cu morala si
interesul public la momentul la care aceasta este constituita, insa ulterior poate sa
intervina dezacordul.
Conform art. 189 din Noul Cod civil exist dou categorii de persoane juridice: - persoane juridice de drept public i
- persoane juridice de drept privat.
Realitatea normativ, a legilor speciale n vigoare demonstreaz c exist
persoane juridiee de grani, avand un statut intermediar, care le situeaz intre limitele
celor doua tipuri de persoane juridice. Este vorba despre instituiile de interes public i
organizatiile non-guvernamentale cu statut de utilitate public, acestea din urm fiind
reglementate de O.G. nr. 26/2000 privind asociatile i fundaiile.
Instituiile de interes public sunt entiti cu personalitate juridic infiinate prin
lege. Fr a fi persoane juridice de drept public, aceste persoane juridice de drept privat
sunt totui entiti care deruleaz activiti sau afaceri care intereseaz publicul larg i

care depesc sfera intereselor pecuniare sau personale constituentilor. Este vorba, spre
exemplu, de societi comerciale precum bursa de valori, companiile de utiliti publice
companiile transport in comun, rutier sau feroviar etc.
Institutiile de interes public sunt entiti cu personalitate juridic infiinate prin
lege. Fara a fi persoane juridice de drept public, aceste persoane juridice de drept privat
sunt entiti care deruleaz activiti sau afaceri care intereseaz publicul larg i care
depesc sfera intereselor pecuniare sau personale ale constituenilor.
Pe de alt parte, in domeniile n care se exercit profesii liberale sau reglementate
si care nu sunt destinate liberei concurene, ci exerciiului persoanelor special abilitate,
liceniate sau autorizate s le practice, se organizeaz persoane juridice de interes public
care gestioneaz accesul n profesie, precum i controlul i supravegherea acestor
activiti i rspunderea disciplinar a persoanelor care exercit aceste profesii. Este
vorba de organismele sau corpurile profesionale ale persoanelor care exercit profesii
liberale sau reglementate i care se constituie prin acte de infiinare intocmite si publicate
conform legii: barourile de avocai, camerele notarilor publici sau ale executorilor
judectoreti, corpul experilor contabili, colegiul medicilor etc. i unele culte religioase
sunt considerate, prin lege, persoane juridice de interes public. Este cazul, spre exemplu,
al cultului ortodox, al celui romano-catolic, ale celui catolic i al celui protestant, cele
mai rspndite n ara noastr.
Prin hotrri ale Guvernului, statul poate acorda unor organizaii nonguvernamentale (asociaii i fundaii), statutul de organizaii de utilitate public. Acest
statut nu transform acele organizaii in persoane juridice de drept public, ci le confer
dreptul la promovarea acestei recunoateri a utilitii publice, precum i dreptul la sprijin
financiar din partea statului pentru finanarea activitilor intreprinse.
Persoanele juridice de drept privat pot fi:
- entiti colective de tip asociativ (societile comerciale, inclusiv societile
naionale i companiile naionale, grupurile de interes economic, asociaiile i fundaiile,
sindicatele, patronatele etc.);
- entiti unipersonale - societatea comercial unipersonal (cu asociat unic sau cu
acionar unic statul romn sau o autoritate ori o unitate administrativ-teritorial),

intreprinderea profesional unipersonal cu responsabilitate limitat (de practicieni n

insolven), fundaia unipersonal etc.
Persoancle juridice de drept privat se pot infiina prin actul de voin al
constituentilor (fondatori, membri, asociai, asociat sau acionar unic), adic un act juridic
de tip asociativ sau un act juridic unilateral. Libertatea de constituire a persoanelor
juridice de drept privat este o expresie a libertii de asociere saua libertii de voin.
Persoanele juridice de drept privat nu se pot infiina legal dect in condiiile n
care actul de infiinare este autorizat. Alegerea formei de constituire este liber, cu
excepia unor tipuri speciale de persoane juridice (care se pot organiza, spre exemplu,
numai sub forma societatii pe aciuni: societile de asigurare i reasigurare, societile
bancare etc.)
Persoanele juridice de drept public se nfiineaz prin lege sau, dup caz, prin acte
ale autoritilor publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevzute de lege. Sunt
persoanele juridice de drept public: statul, autoritile (centrale, locale, instituiile publice,
att cele ierarhic subordonate autoritii centrale sau locale, ct i cele autonome, care se
afl sub controlul sau coordonarea guvernului; ale autoritii locale sau ale parlamentului,
unitile administrativ-teritoriale, precum i operatori economici" constituii de stat sau
de autoritile locale ori de unitile -- administrativ-teritoriale. In actul de infiinare a
persoanei juridice de drept public se precizeaz dac autoritatea, instituia public,
unitatea administrativ-teritorial, operatorul economic de stat etc. care se infiineaz este
sau nu persoan juridic. Asadar pot exista entiti constituite de autoritile publice care
nu au i personalitate juridic. Aceste entiti publice fr personalitate juridic sunt sub
tutela administrativ a altei persoane juridice de drept public. Structurile teritoriale ale
Ageniei Naionale de Administrare Fiscal (ANAF), spre exemplu, sunt entiti cu sau
fr personalitate juridic, putnd fi reprezentate in relaiile cu terii, inclusiv n justiie
sau in actele juridice, de ANAF, care poate sta in Justiie in numele sau n locul lor
Operatorii economici constituii de stat sau de autoritile publice nu sunt in toate cazurile
persoane juridice de drept public. Astfel, regiile autonome i societile comerciale la
care statul sau o unitate administrativ-teritorial este acionarul unic sunt persoane
juridice de drept privat, fiind sunt supuse inregi-trrii in registrul comerului.

Prin legi speciale sunt stabilite condiii de infiinare, organizare, funcionare i

dizolvare proprii fiecrei categorii de persoan juridic in parte. Societile comerciale,
regiile autonome, organizaiile nonguvemamentale, partidele politice etc. sunt reglementate prin legi special. Unele persoane juridice de drept privat nu se pot infiina in
lipsa autorizaiilor administrative prealabile (asociaii i cluburi sportive; bnci, societi
de asigurri).