UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultate de stiinte economice Administrarea afacerilor

GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC SI GRUPURILE EUROPENE DE INTERES ECONOMIC

Coordonatori : - lect. univ. drd. Voiculescu Madalina Irena - asist. univ. Teodorescu Luiza

Autori : - Vladu Bogdan - Nenciu Alis

Grupurile de interes economic si grupurile europene de interes economic

Grupurile de interes economic sunt o creaie originala a dreptului francez, o inovaie in raport cu societile civile sau comerciale si cu asociaiile fara scop lucrative. Aceste grupri au fost instituite prin Ordonana nr. 67-621 din 23 septembrie. Formalitile de constituire a societatilor comerciale, regulile de funcionare erau considerate mult prea rigide, iar in cazul asociaiilor principalul inconvenient a fost acela ca nu aveau personalitate juridica. In aceste condiii a aprut ideea constituirii gruprilor de interes economic ca o structura juridica intermediara intre societati si asociaii, cu un cadru juridic specific. 1. Cadrul conceptual al grupurilor de interes economic Grupul de interes economic G.I.E. reprezint o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada de timp determinata, in scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitii economice. Aceasta dispoziie legala ofer aspectele definitorii ale grupului de interes economic si anume : cadrul contractual (asociativ) ; subiectele, respectiv, persoane fizice sau juridice care desfasoara activitati economice ; durata determinata a grupului si scopul nlesnirea sau dezvoltarea activitii economice a membrilor si, precum si al imbunatatirii rezultatelor economice. 2. Natura juridica a grupurilor de interes economic Grupul de interes economic poate avea o natura civila sau comerciala, putnd dobndi calitatea de comerciant sau de necomerciant. Grupul de interes economic dobndete personalitate juridica de la data nmatriculrii sale in registrul comerului, iar nmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului. Aadar, un grup de interes economic este calificat drept comerciant sau necomerciant in funcie de natura faptelor juridice pe care le savarseste ori a actelor juridice pe care le ncheie. Calitatea de comerciant sau necomerciant a unei entitati juridice se determina pornindu-se de la dispoziia cuprinsa in art. 7 C.com. , potrivit creia sunt comerciani aceea care fac fapte de comer avnd comerul ca o profesiune obinuita si societile comerciale. Micii meseriai, meteugarii, artizanii, agricultorii, persoanele care exercita profesiuni liberale (notarii, avocaii, medicii etc.) nu sunt comerciani deoarece activitatea pe care o desfasoara in mod obinuit continuu nu reprezinte fapte de comer.

Pentru determinarea calitii de comerciant sau de necomerciant a unui grup de interes economic este important de a analiza natura(felul) operaiunilor economice menionate in obiectul de activitate, daca acestea sunt fapte de comer, deci au o natura comerciala, ori nu sunt fapte de comer, ceea ce nseamn ca au natura civila, dar cu caracter economic, patrimonial. Criteriul statului juridic al membrilor grupului de interes economic nu este decisiv in calificarea grupului ca fiind comerciant sau necomerciant, mai cu seama cnd structura grupului pot fi membri att comercianii, cat si necomercianii. Daca acceptam ca grupul constituit poate realiza activitati de natura comerciala, chiar daca membrii acesteia sunt necomerciani si nu realizeaz in mod obinuit fapte de comer, nseamn ca grupul de interes economic va fi calificat si invers, in situaia in care grupul de interes economic va desfura activitati de natura civila, chiar daia ca membri sunt comerciani, grupul, ca entitate juridica, va fi necomerciant. Daca membrii grupului sunt necomerciani, de exemplu persoane care exercita profesiuni liberale sau instituii publice, autoritati administrative etc., activitatea economica a acestora avnd caracter civil, nseamn ca grupul constituit este necomerciant. Determinarea calitii de comerciant sau de necomerciant a grupului de interes economic are importanta att din punct de vedere procedural cat si din punct de vedere material, substanial, daca se aplica legea civila sau comerciala. Ceea ce este interesant si absolut o noutate in legislaia romana este faptul ca, indiferent de natura sa, civila sau comerciala, statutul grupului de interes economic este stabilit printr-o lege care, prin coninutul ei si mai cu seama, prin trimiterile la actele normative speciale are caracter comercial. Deci, reglementrile aplicabile comercianilor, mai cu seama nmatricularea sau nregistrarea in registrul comerului, se aplica si necomercianilor, respectiv grupurilor de interes economic, care potrivit obiectului de activitate, sunt necomerciani. 3. Calitatea de membru al grupului de interes economic 3.1.Persoana fizica ce desfasoara activitati economice Din coninutul art. 118 alin. (1) al Legii nr. 161/2003 rezulta ca orice persoana fizica sau juridica care desfasoara activitati economice poate fi membru al unui grup de interes economic. In privina persoanelor fizice, pot fi membri ai unui grup de interes economic toate acele persoane care desfasoara activitati economice potrivit Legii nr. 300/2004 , fie ca acestea ndeplinesc condiiile pentru a fi calificate drept
comerciani, fie c sunt necomerciani, inclusiv asociaiile familiale. Totodat, pot fi membri ai unui grup de interes economic micii meseriai, meteugarii, artizanii, in general toate persoanele fizice care realizeaz activitati economice in condiii legale.

In privina persoanelor fizice care exercita profesiuni liberale, pot avea calitatea de membru al grupului de interes economic, atta timp cat legiuitorul nu distinge. Aadar pot fi membri ai grupului de interes economic persoanele fizice care desfasoara
activitati economice independent, fie ca intra sub incidenta reglementarilor Legii nr. 300/2004, fie a unor legi speciale.

3.2. Incapaciti (interdicii) i incompatibiliti cu privire la membrii grupului de interes economic Potrivit art. 120 alin. (3) din Legea nr. 161/2003 nu pot fi fondatori ai unui grup de interes economic persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, nelciune, dare de mit, luare de mit, primire de foloase necuvenite, trafic de influen, mrturie mincinoas, fals, uz de fals, precum i pentru infraciunile prevzute de Legea nr. 31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, infraciunile prevzute n Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale i infraciunile de splare a banilor prevzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii
banilor, cu modificrile ulterioare.

Dei legiuitorul se refer doar la fondatori, respectiv persoanele care au semnat actul constitutiv, precum i cele care au un rol determinant n constituirea grupului, totui, considerm c incapacitile (interdiciile) se refer i la persoanele care dobndesc calitatea de membru ntr-un grup de interes economic ulterior constituirii acestuia (de exemplu, prin cesiunea prilor de interes sau prin acceptarea de noi membri, dac actul constitutiv permite acest lucru). Nu pot fi membri ai unui grup de interes economic parlamentarii, membrii Guvernului si alte persoane care exercita funcii publice de autoritate din administraia publica centrala si locala, aleii, funcionarii publici, magistraii locali, alte persoane care exercita demnitati publice si funcii publice de au autoritate din cadrul autoritatilor si instituiilor aflate exclusiv sub control parlamentar crora li se aplica dispoziiile legale privind incompatibilitile prevzute pentru minitri, secretari de stat.

3.3. Persoane juridice care desfoar activiti economice In privina persoanelor juridice, fa de dispoziiile cu caracter general cuprinse n art. 118 alin. (1), neexistnd vreo excepie, concluzia care se desprinde este aceea c orice persoan juridic poate avea calitatea de membru ntr-un grup de interes economic, fie c este persoan juridic, de drept public, fie c este de drept privat sau, n opinia noastr, persoane juridice cu caracter mixt, de drept public i privat, n funcie de forma de proprietate pe care o au asupra bunurilor din patrimoniu (de exemplu, regiile autonome). Cetenia membrilor grupului. Din analiza coninutului art. 118 alin (1) rezulta ca pot fi membre ale
unui grup de interes economic att persoane fizice de cetenie romn, ct i strin ori fr cetenie

(apatrizi). Aceeai concluzie este valabil i pentru persoanele juridice care pot fi de naionalitate romana sau strina.

4. Condiii prevzute de lege pentru constituirea i funcionarea grupului de interes economic

Prima condiie se refer la numrul membrilor unui grup de interes economic, care nu poate fi mai mare de 20. n privina numrului minim de membri, acesta este de 2, concluzie ce se desprinde din art. 120 alin (1) in conformitate cu care grupul de interes economic se constituie prin contract, ceea ce presupune cel puin dou persoane. A doua condiie vizeaz activitatea grupului ce trebuie s se raporteze la activitatea economic a membrilor si i sa aib caracter accesoriu fat de aceasta. A treia condiie se refer la numrul de angajai ai grupului care nu poate fi mai mare de 300 de persoane. O alt condiie impus de legiuitor grupului de interes economic vizeaz operaiunile de creditare si de transmitere a unor bunuri pe care acesta nu le poate efectua. Astfel potrivit art. 118 alin. (1) lit. d), grupul nu poate fi folosit de ctre societate comercial n scopul creditrii in alte_condiii dect cele prevzute de Legea nr. 31/1990, republicat i modificata a unui administrator ori director al societii respective sau ai otului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv. Referitor la transmiterea bunurilor ctre sau de la administratorul sau directorul unei societi comerciale, acesta nu poate folosi grupul pentru efectuarea unor asemenea operaiuni in alte condiii dect cele prevzute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare; la fel si in cazul in care una dintre persoanele artate, o cota de cel puin 20 % din valoarea capitalului social subscris, cu excepia cazului in care una dintre societile comerciale respective este filiala celeilalte.
In sfrit, dar nu in ultimul rnd, legiuitorul dispune in art. 118 alin. (5) lit. f) ca grupul nu poate fi membru al unui grup de interes economic sau grup european de interes economic. Aceasta dispoziie legala impune urmtoarele precizari : interzicerea de a fi membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic se refera la grupul constituit ca entitate juridica si nicidecum la persoanele care compun grupul respectiv. Deci o persoana fizica sau juridica poate fi membru al mai multor grupuri de interes economic, interdicia referindu-se doar la grupul constituit care, la rndul sau, nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic. Un grup de interes economic constituit in Romnia nu poate fi membru al unui grup european de interes economic, dar, in schimb, un grup european de interes economic poate fi membru intr-un grup constituit in Romnia, atta timp cat cel european poate constitui in Romnia filiale, care, potrivit legii romane au personalitate juridica.

5. Trsturile grupului de interes economic. Comparaie cu societile comerciale de

persoane - societatea n nume colectiv

Din economia dispoziiilor cuprinse n Titlul V al Legii nr._ 161/2003 rezult, fr putina de tgada c grupul de interes economic nfieaz, n general, trsturile societilor de persoane, respectiv, ale societilor n nume colectiv, cu unele deosebiri pe care le vom evidenia n continuare. 5.1. Asemnri i deosebiri cu societile n nume colectiv Grupul de interes economic se aseamn cu societile n nume colectiv, n primul rnd, prin pronunatul caracter intuitu personae, constituindu-se in considerarea calitilor membrilor care se asociaz, n scopul nlesnirii sau dezvoltrii activitii economice a acestora i a mbuntirii activitii respective. In al doilea rnd, grupul de interes economic, ca i societile n nume colectiv are un caracter nchis demonstrat prin faptul ca un membru al grupului nu poate fi nlocuit cu o

alta persoana prin cesionarea partilor de interes, att fata de membrii grupului, cat i fa de teri, dect cu acordul unanim al membrilor. In acelai sens, potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ulterior

constituirii, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor si.

In al treilea rnd, grupul de interes economic este o ntreprindere" mic sau mijlocie att din punct de vedere al numrului minim de membri ca si in cazul societii n nume colectiv, deosebindu-se de aceasta prin faptul ca legiuitorul prevede un numr maxim de membri, respectiv 20. Totodat, grupul nu poate avea un numr de angajai mai mare de 500, ceea ce Legea nr. 31/1990 nu prevede pentru societile n nume colectiv. In privina capitalului social, grupurile de interes economic se aseamn cu societatea n nume colectiv prin faptul c legea nu prevede un minim de capital, mai mult dect att, grupul se poate constitui chiar fara capital. In cazul existenei unui capital social, aporturile membrilor pot fi de orice natur: aport in numerar, aport in natura, aport in creane ca si in cazul societii n nume
colectiv. In privina aportului n munc sau industrie fa de mprejurarea c legiuitorul nu face nicio precizare speciala ci dimpotriv, se refera la orice aport, consideram c, aplicnd dispoziii Legii 31/1990, art. 16 alin.(4) cu care se completeaz Legea nr. 161/2003, acesta este admisibil, cu singura observaie ca, potrivit acestui text, prestaiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social, dar sunt socotite aporturi n patrimoniul societii.
Aporturile in munca nu fac parte din capitalul social pentru ca ele nu pot servi drept garanie pentru creditori. Aporturile in munca nu confer membrilor grupului dreptul la parti de interes dar acetia pot participa la beneficii si la impartirea activului social, ramanand obligai sa participe la pierderi.

Pe langa faptul ca partile de interes nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile, potrivit art. 118 alin (6), grupul de interes economic, el nsui, nu poate emite aciuni, obligaiuni sau alte titluri negociabile. O alta asemnare cu societile de persoane este aceea privind rspunderea membrilor grupului pentru obligaiile acestuia. Potrivit art. 119 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, membrii grupului de interes economic rspund nelimitat si solidar pentru obligaiile grupului. Spre deosebire de asociaii societatilor in nume colectiv, membrii grupului de interes economic pot conveni cu terii contractani derogarea de la dispoziiile privind rspunderea nelimitata si solidara. Creditorii grupului de interes economic se vor ndrepta mpotriva acestuia pentru obligaiile sale si, numai daca nu le pltete in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in ntrziere, se vor putea ndrepta mpotriva membrilor grupului.
Asemnri cu societile in nume colectiv exista si in privina constituirii, a formei actului constitutiv, funcionarii, dizolvrii si lichidrii grupului de interes economic, cu unele particularitati care, evident, ii justifica autonomia, aspecte de analiza care vor face obiectul unui alt studiu.

6. Constituirea grupului de interes economic.

Particularitati

Comparaie cu societile comerciale.

Constituirea grupului de interes economic este asemntoare constituirii societatilor comerciale, in special a societatilor in nume colectv, chiar daca grupul va avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

6.1. Particularitati ale constituirii grupului de interes Actul constitutiv al grupului de interes economic este contractul semnat de toi membrii, ncheiat in forma autentica. Acesta (contractul) trebuie sa ndeplineasc condiiile de validitate de fond, comune tuturor contractelor si cele speciale, prevzute de Legea nr. 161/2003. condiiile de validitate speciale privind actul constitutiv rezulta explicit din coninutul art. 142 privind nulitatea grupului de
interes economic. Legiuitorul prevede ca grupul nu poate avea drept scop obinerea de profit pentru sine. Cu toate acestea, daca din activitatea grupului rezulta profit, acesta va fi distribuit in totalitate, in mod obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlul de dividende, in cotele prevzute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea clauze, in parti egale.

6.1.1. Coninutul actului constitutiv Vznd dispoziiile art. 122 din Legea nr. 161/2003, actul constitutiv al grupului de interes economic trebuie sa cuprind clauze referitoare la : identificarea grupului prin cele doua atribute, denumirea si sediul, cu precizarea domeniului si a activitii principale, precum si a naturii comerciale sau necomerciale a activitii, capitalul social subscris si vrsat in cazul existentei acestuia si toate celelalte aspecte legate de felul aporturilor, modul de evaluare a aporturilor in natura, durata grupului, precum si clauze referitoare la administrarea, controlul de gestiune, eventualele sedii secundare, modul de dezvoltare si de lichidare a grupului. Aadar, coninutul actului constitutiv al grupului este, in general, acelai cu cel al actului constitutiv al unei societati comerciale, cu urmtoarele particularitati : Denumirea (firma) grupului ca atribut de identificare a acestuia , este urmata de sintagma grup de interes economic ori de iniialele G.I.E.. Sediul grupului, al doilea atribut de identificare a grupului trebuie precizat in actul constitutiv si dovedit cu acte. Potrivit art. 124 alin (2), sediul grupului trebuie stabilit : a) fie la locul in care se afla administraia centrala a grupului b) fie la locul in care se afla administraia centrala a unuia dintre membrii grupului sau, in cazul persoanei fizice, locul inc are se desfasoara activitatea principala a acesteia, daca grupul realizeaz o activitate la locul menionat. Este important de reinut dispoziia prevzuta de art. 124 alin. (3), potrivit creia la sediul indicat de grup vor putea funciona mai multe persoane juridice, daca cel puin o persoana este, in condiiile legii, asociat sau membru in fiecare dintre aceste persoane juridice.

Sediul grupului de interes economic poate fi mutat intr-un sat strin, prin decizia membrilor grupului luata in unanimitate, cu singura conditie ca transferul sau mutarea sediului sa nu ncalce dispoziiile legale de ordine publica.
Durata grupului. Spre deosebire de societile comerciale care se pot constitui si pe durata nedeterminata, grupul de interes economic nu poate exista dect pentru o perioada limitata de timp care se apreciaz de ctre membrii fondatori, in funcie de activitile pe care le vor desfura pentru realizarea scopului, respectiv nlesnirea sau dezvoltarea activitii economice a membrilor si, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitii respective.

6.1.2. nmatricularea grupului de interes economic. Grupul de interes economic dobndete personalitate juridica de la data inmatriuclarii sale la registrul comerului, nmatriculare care se efectueaz in termen de 24 de ore de la data pronunrii judectorului delegat prin care se autorizeaz nmatricularea. Dei grupul de interes economic este nmatriculat in registrul comerului, totui nmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant, tiut fiind ca acesta poate fi si necomerciant. Cu toate acestea, grupul de interes economic, chiar si necomerciant, este supus reglementarilor privind formalitile la nregistrarea in registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale si persoanelor juridice. In acest sens, grupul de interes economic trebuie sa obtina autorizaiile de funcionare prevzute de Legea nr. 359/2004, autorizaii care vor fi solicitate de ctre biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului. De asemenea, in funcie de obiectul de activitate, grupul trebuie sa obtina autorizarea legala administrativa de constituire, prevzuta in legile speciale, pentru desfurarea anumitor activitati, cum ar fi cea bancara sau de asigurari. Grupul de interes economic poate sa-si constituie filiale, ca si in cazul societatilor comerciale care, in condiiile legii nr. 31/1990, sunt entitati, structuri cu personalitate juridica. Spre deosebire de filiale, sucursalele si celelalte sedii secundare (agenii, reprezentante, etc.), denumite de Legea nr. 31/1990, dezmembramintele, sunt parti, unitati, structuri fara personalitate juridica care aparin unei societati comerciale.
La fel ca si in ceea ce privete societile comerciale, reprezentanii grupului sunt obligai sa depun la oficiul registrului comerului semnturile lor, la data completrii cererii de nregistrare, daca au fost numii prin actul constitutiv, iar cei alei, in timpul funcionarii grupului, in termen de 15 zile de la alegere.

6.2. Efectele incalcarii cerinelor legale de constituire a grupului de interes economic Dispoziiile art. 133 si art. 135 din Legea nr. 161/2003 prevd doua situaii : a) Situaia in care actul constitutiv nu cuprinde meniunile prevzute de lege ori cuprinde clauze prin
care se incalca o condiie legala pentru constituirea grupului, situaie in care judectorul delegat, din oficiu si la cererea oricrui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin ncheiere motivata, cererea de nmatriculare, cu excepia cazului in care membrii sau reprezentanii grupului nltura asemnarea neregularitii;

b) Situaia in care grupul de interes economic a fost nmatriculat si neregularitile sunt constatate
ulterior acestui moment, mprejurare in care grupul are obligaia remedierii acestora in termen de 8 zile.

nlturarea neregularitilor, precum si aciunea in regularizare, au fost instituite de legiuitor pentru a fi cat mai restrnsa posibilitatea de aplicare a sanctiunii nulitii unui grup de interes economic. In ceea ce privete rspunderea cu privire la operaiunile efectuate pentru nregistrare si publicare, fondatorii, reprezentanii grupului, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale grupului rspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitile legate de constituirea grupului. Rspunderea nelimitata si solidara a fondatorilor, reprezentanilor si a altor persoane care au lucrat in numele unui grup in curs de constituire este nlturata in msura in care grupul, dup ce a dobndit personalitate juridica, a preluat toate actele si operaiunile realizate de acetia cu ocazia constituirii grupului. 7. Funcionarea grupurilor de interes economic Funcionarea grupurilor de interes economic presupune existenta unor organe de conducere, de administrare si de control. Orice grup de interes economic isi stabilete, de regula prin actul constitutiv, propriile organe, respectiv : organe de conducere, adunarea generala care hotaraste cu privire la problemele fundamentale ale grupului; organe de administrare, administraii; organe de control, cenzorii. 7.1. Conducerea grupurilor de interes economic Adunarea generala a membrilor grupului este organul colectiv de conducere putnd adopta orice hotrre, inclusiv dizolvarea anticipata a grupului. Hotrrile sunt adoptate, de regula, cu unanimitate de voturi, cu excepia cazului cnd in actul constitutiv s-au prevzut condiii de cvorum si majoritatea voturilor. De regula, fiecare membru al grupului dispune de un vot, cu excepia situaiei in care in actul constitutiv s-a prevzut ca anumii membri sa dispun de un numr de voturi diferit de al celorlali.
Convocarea adunrii generale se face, ca regula, de administratorii grupului, la iniiativa oricrui membru al grupului, respectndu-se procedura de convocare si termenele prevzute de lege. Adunarea generala se poate tine daca toi membrii grupului sunt de acord, fara sa fie nevoie de respectarea procedurii si formalitilor prevzute de lege.

7.2. Administratorul grupului

Administrarea grupului este asigurata de membrii grupului existnd posibilitatea

desemnrii unor tere persoane fizice sau juridice in calitate de administratori.

7.2.1. Drepturile administratorilor. a) Dreptul de a reprezenta grupul aparine fiecrui administrator, in afara unei stipulaii contrare prevzute in actul constitutiv. Reprezentarea grupului de interes economic de ctre administratori se realizeaz potrivit regulilor mandatului si a celor prevzute de Legea nr. 161/2003. c) Dreptul la ncasarea unei remuneraii. Administratorii pot exercita atribuiile fie cu titlu gratuit, fie cu
titlu oneros, prin ncasarea unei remuneraii. Remuneraia este stabilita prin actul constitutiv sau, ulterior, de ctre adunarea generala a grupului.

7.2.2. Obligaiile si rspunderea administratorilor a) Obligaia de depunere a unei garanii este prevzuta in actul constitutiv sau aprobata ulterior de adunarea generala a grupului. Garania nu poate fi mai mica dect dublul remuneraiei lunare stabilite pentru exercitarea funciilor administratorului. In cazul nedepunerii garaniei, administratorul care nu si-a ndeplinit obligaia este considerat demisionat. b) Obligaia de depunere a semnturilor la Oficiul registrului comerului odat cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care ndeplinesc atribuia de cenzor, sub sanciunea pltii unei amenzi judiciare de la 500 la 2000 lei.
c) Obligaia fiecrui administrator de a-i instiinta pe ceilali administratori si pe cenzori, dup caz, ori de cate ori intr-o anumita operaiune are, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului si sa nu ia parte la deliberrile privitoare la acea operaiune.

Obligaia de informare a celorlali administratori si cenzori, in cazul conflictului de interese, exista si in situaia in care rudele sau afinii administratorului pana la gradul al patrulea inclusiv sunt interesai in operaiunea respectiva. In ambele situaii, administratorul care a nesocotit dispoziiile art. 220 va rspunde pentru pagubele cauzate grupului. Administratorii rspund solidar fata de grup pentru nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor legale si a celor prevzute in actul
constitutiv.

7.3. Controlul gestiunii grupului de interes economic Activitatea grupului poate fi controlata de membrii grupului sau de ctre unul sau mai muli cenzori desemnai prin actul constitutiv, de adunarea generala a membrilor
grupului.

8. Drepturile membrilor grupului a) Dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultnd documentele prevzute in actul constitutiv, cernd pe cheltuiala lor copii legalizate, sesizndu-i la nevoie pe administratori, care sunt obligai sa rspund.
b) Dreptul la vot in adunrile generale. De regula, fiecare membru al grupului beneficiaz de un vot in adunrile generale. In mod excepional, prin actul constitutiv se poate stabili acordarea unui numr mai mare de voturi unui membru al grupului fara ca acesta sa poat obine majoritatea.

c) Dreptul de a aciona in justiie. Oricare membru al grupului de interes economic beneficiaz de o aciune individuala mpotriva administratorului sau administratorilor, care printr-o fapta personala, i-a cauzat un prejudiciu. d) Dreptul la dividende. In situaia in care prin activitatea grupului rezulta profit, acesta va fi redistribuit in totalitate, in mod obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlu de dividende, in cotele prevzute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea clauze, in parti egale. f) Dreptul de a lua din fondurile grupului sumele de bani necesare efecturii cheltuielilor deja fcuta sau pe care urmeaz sa le fac in interesul grupului, fara a putea depi prin aceasta cuantumul acestor cheltuieli. 9. Obligaiile si rspunderea membrilor grupului a) Obligaia de a preda aportul la care s-au obligat in cazul in care grupul se constituie cu un anumit aport la capitalul social. Membrul grupului care, pus in ntrziere, nu efectueaz aportul la care s-a obligat poate fi exclus din grupul de interes economic. b) Obligaia de a respecta dispoziiile legale privitoare la incompatibilitati. Potrivit art. 161 alin. (1), membrul grupului care, intr-o anumita operaiune, are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare grupului, nu poate participa la deliberrile sau deciziile referitoare la operaiunea respectiva, in caz contrat fiind rspunztor pentru prejudiciile cauzate grupului daca fara votul sau nu s-ar fi obinut majoritatea necesara adoptrii deciziei.
c) Obligaia de a nu se amesteca fara drept in administrarea grupului.

d) Rspunderea solidara si nelimitata a membrilor grupului care, fara consimtamantul scris al celorlali membri, intrebuinteaza capitalul social, bunurile sau creditul grupului in folosul sau sau al oricrei persoane, fiind obligat sa restituie beneficiile care au rezultat si sa plteasc despgubiri pentru pagubele produse.

10. ncetarea calitii de membru Calitatea de membru al grupului de interes economic nceteaz prin excludere, retragere, cesiunea parilor de interes, in condiiile legii si ale actului constitutiv, deces, respectiv ncetarea personalitii juridice, in condiiile legii. In legtura cu cesiunea parilor de interes sau constituirea de garanii asupra acestora ctre membrii grupului sau ctre tere persoane, acesta este posibila cu acordul
unanim al membrilor grupului.

Din punct de vedere contabil si fiscal, grupurile de interes economic sunt supuse acelorai reglementari aplicabile societatilor comerciale.

GRUPURILE EUROPENE DE INTERES ECONOMIC In cadrul Titlului V, Capitolul II, art. 233-238 din Legea nr. 161/2003, legiuitorul roman creeaz cadrul conceptual al funcionarii, pe teritoriul Romniei, a grupurilor europene de interes G.E.I.E. Grupurile europene de interes economic reprezint acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pentru o perioada determinata sau nedeterminata, in scopul nlesnirii ori dezvoltrii activitii economice a membrilor si, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitii respective. Durata unui grup european de interes economic poate fi determinata sau nedeterminata, scopul infiintarii fiind nlesnirea ori dezvoltarea activitii economice a membrilor si, precum si imbunatatirea rezultatelor activitii respective. In Romnia, grupurile europene de interes economic pot infiinta filiale, precum si sucursale, reprezentante si alte unitati fara personalitate juridica. nfiinarea de filiale sau sucursale pe teritoriul Romniei este supusa tuturor dispoziiilor referitoare la nmatricularea, menionarea si publicarea actelor si
faptelor cerute pentru grupurile de interes economic. Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizrii prevzute de Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea si funcionarea in Romnia a reprezentantelor societatilor comerciale si organizaiilor economice strine, cu modificrile si completrile ulterioare, ci prevederilor Legii nr. 161/2003 si Legii nr. 31/1990.

In schimb, veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaz in conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Celelalte prevederi referitoare la grupurile europene de interes economic sunt supuse dispoziiilor referitoare la grupurile de interes economic, respectiv Legii nr. 161/2003.