Procedura administrativă și activitatea administrativă

Activitate administrativă= totalitatea actelor/operațiunilor/faptelor administrative realizate în regim de

putere publică de autoritățile publice, prin care:

se organizează aplicarea legii se aplică direct legea se prestează servicii publice.

Dacă UAT cumpără bunuri în proprietatea privată, vânzarea nu e contract administrativ, dar licitația este
administrativă.

Procedura administrativă= un set de norme ce guvernează procesul administrativ de luare a deciziilor.

Procedura necontencioasă- principiile Procedura contencioasă- controlul jurisdicțional

fundamentale specifice administrației publice, asupra administrației, exercitat fie prin autorități
precum și regulile de elaborare și executare a cu atribuții administrativ jurisdicționale, ce fac
actelor administrative, ca forme principale de parte din administrația activă, fie prin instanțe
activitate a autorităților administrației publice. specializate.

Specificul administrației publice

 Actul administrativ= actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în
concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

 Sunt asimilate actului:

Contracte încheiate de autorități pentru punerea Refuzul nejustificat de a Faptul de a nu

în valoare a bunurilor proprietate publică, rezolva o cerere răspunde
executarea lucrărilor de interes public, prestarea referitoare la un drept sau solicitantului în
serviciilor publice, achizițiile publice și alte feluri la un interes legitim ori, termenul legal.
de contracte administrative. după caz.

 TRĂSĂTURI:

 Este, cantitativ vorbind, forma juridică principală de activitate a autorităților

administrative, în vederea realizării competențelor legale, fiind însăși finalitatea activității
autorităților. În jurul lui gravitează operațiuni administrative
anterioare/concomitente/ulterioare, dar și fapte administartive (prin care se execută efectiv
actele și operațiunile).

 Exprimă voința juridică unilaterală a autorității.

 Este emis în realizarea puterii publice, având prezumție de legalitate și fiind de drept
executoriu, fără alte formalități.

 Regula este că actul nu poate fi suspendat de drept, ci vătămatul în drept/interes legitim trebuie
să ceară expres suspendarea, iar prin excepție vorbim de suspendare de drept la tutela
administrativă de pildă.

1
Autoritatea publică

Orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în

Art. 2 alin. 1 lit. regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; Sunt
b asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept
privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să
presteze un serviciu public, în regim de putere publică.

Organ de stat sau al unității administrativ-teritoriale care acționează în regim de

putere publică pentru satisfacerea unui interes public; autoritatea administrației
Art. 5 lit. k și l
publice - autoritate publică care acționează pentru organizarea executării sau
executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice;

Prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică
ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă,
societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în
coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care
Art. 2 lit. a
statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori
majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt
definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată,
cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor
prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile
neguvernamentale de utilitate publică.

(1) Persoanele juridice de drept public se înființează prin lege. (2) Prin excepție de
Art. 189 și 191 la dispozițiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de
drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale
sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.

Putere publică și Putere discreționară

Competența= ansamblul atribuțiilor stabilite de lege, care conferă autorităților și instituțiilor

administrației publice drepturi și obligații de a desfășura, în regim de putere publică și sub propria
responsabilitate, o activitate de natură administrativă.

Regimul de putere publică= ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea

exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administraiei publice, şi care le conferă posibilitatea de
a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.

Exces de putere= exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor
competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Putere discreționară= marja de libertate lăsată la libera apreciere a unei autorități publice, astfel ca, în
vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, să poată recurge la orice mijloc de acțiune în limitele
competenței sale.

2
 COMPETENȚĂ ADMINISTRATIVĂ CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

Competența= ansamblul atribuțiilor stabilite Capacitatea= ansamblul resurselor materiale,

de lege, care conferă autorităților și
instituțiilor administrației publice drepturi și
obligații de a desfășura, în regim de putere
publică și sub propria responsabilitate, o
activitate de natură administrativă;
financiare, instituționale și umane de care dispune o
unitate administrativ teritorială, cadrul legal care
reglementează domeniul de activitate, precum și modul
în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie
potrivit competenței stabilite prin lege;

 Calitatea procesuală în drept administrativ NU e condiționată de personalitatea juridică a

autorității emitente a actului. *Exemplu: comisia centrală de disciplină din cadrul UNBR nu
are capacitate administrativă, dar are competență administrativă. Împotriva hotărârilor în
materie disciplinară adoptată de această comisie se poate formula acțiune în contencios
administrativ.

DREPT INTERES LEGITIM

VĂTĂMAT

Orice drept prevăzut Privat- posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea

de Constituție, de realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;
lege sau de alt act
normativ, căruia i se Public- interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională,
aduce o atingere garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor,
printr-un act satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice;
administrativ;

Operațiuni administrative

Regula Excepție

Ele nu acționează precum actul asupra realității
obiective, nu produc o NMS de raporturi juridice, ci
numai pregătesc intrarea în ființă a actului, ele putând
fi anterioare/concomitente/ulterioare
emiterii/adoptării actului.
Uneori, unele operațiuni prevăzute de lege
produc efecte juridice, însă aceste efecte
juridice sunt produse exclusiv în temeiul
legii, nu ca o manifestare unilaterală de
voință.

 Ooperațiunile administrative pot fi atacate în contencios administrativ, dar numai odată cu actul
administrativ sau dacă refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative împiedică
exercitarea sau protejarea unui drept sau interes legitim, prin emiterea actului administrativ.

Faptele administrative

= împrejurări, evenimente, care produc efecte juridice în temeiul legii. Sunt licite sau ilicite. De obicei,
faptele administrative se constată de către autorităţile publice prin operaţiuni administrative.

3
Avizul

= opinie de specialitate pe care o autoritate publică emitentă a unui act administrativ o solicită altei
autorități publice, reprezintă operațiune anterioară, NU este act, căci NU produce efecte juridice de sine
stătătoare.

 ICCJ: atenție la distincția act-aviz în contencios, căci noi nu putem controla, în cazul acţiunii
directe, în mod distinct de actul administrativ, operaţiunile administrative (unde intră avizul) pe
baza cărora a fost emis acel act.

Facultativ- nu ceri și nu Consultativ- ceri, dar nu respecți Conform- ceri și

respecți respecți

Acordul

= consimțământul anterior/concomitent/ulterior dat de către o altă autoritate publică autorității

emitente pentru ca aceasta din urmă să poată emite actul administrativ. Acordul nu obligă autoritatea să
emită actul administrativ, nu îi acoperă viciile, în litigiu va figura ca pârât atât autoritatea emitentă cât
şi cea care şi-a dat acordul.

Acordul administrației: de Acordul particularului: consimțământ prealabil dat de PF/PJ,

principiu inferiorul stabilește pentru act ce ar putea să îi lezeze în drepturi/interese legitime.
conținutul actului și superiorul *Ex. pentru emiterea valabilă a autorizației de construire este
conferă funcția executorie. necesar acordul vecinilor dat în formă autentică.

4
Aprobarea

= manifestarea de voință a unui organ administrativ prin care acesta se declară de acord cu un act
administrativ DEJA EMIS de un alt organ administrativ care, în lipsa acestei manifestări de voință
posterioară, nu ar putea produce efecte juridice pentru viitor.

Operațiuni anterioare emiterii/adoptării actului

 Propunere conformă= inițiativa exprimată de o autoritate publică fără de care autoritatea

emitentă nu poate emite actul administrativ. *Ex: Propunerea de numire în funcție a
procurorilor și a judecătorilor pe care CSM o face Președintelui.

 Propunere consultativă= inițiativa exprimată de o autoritate publică; produce efecte juridice

în sensul că este necesară pentru a declanșa un proces decizional din partea unei autorități
publice, dar NU are un caracter obligatoriu pe conținut. *Ex: Propunerea primarului adresată
consiliului local de contractare și/sau garantare împrumuturi în numele UAT.

 Motivarea= argumente justificative de fapt și de drept prin care se explică oportunitatea si

legalitatea adoptării și conținutul efectiv al actului. *Ex: Președintele României poate refuza
motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului SAU Instrumentul de motivare este
obligatoriu atât pentru proiectele de lege propuse de Guvern, pentru proiectele de ordonanță
și de ordonanță de urgență ce au un impact asupra domeniilor social, economic și de mediu,
asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare.

 Pentru proiecte fără impact din ăsta trebuie doar note de fundamentare.

 Pentru alte acte normative trebuie referat de aprobare (= un instrument de prezentare și

motivare, semnat de inițiator).

 Rapoartele= documente cu un conținut obiectiv, tehnic, cu rol de informare pentru autoritatea

emitentă a actului administrativ.

 Darea de seamă= specie de raport – informațiile pe care le cuprinde se referă la activitatea

deja desfășurată de organul care emite actul.

 Convocarea= operațiunea prin care membrii organelor administrative sunt chemați la o

anumită dată și într-un anume loc pentru derularea activității.

5
Operațiuni concomitente emiterii/adoptării actului

 Ordinea de zi= operațiunea administrativă prin care se stabilesc temele dezbaterilor pentru
organele administrative colegiale.

 Cvorumul= numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui
organ colegial.

 Majoritatea= numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru
adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii.

 P-V al ședinței= documentul care sintetizează deciziile luate în cadrul ședinței organului
administrativ colegial.

Operațiuni ulterioare emiterii/adoptării actului

 Semnătura= are ca scop stabilirea originii și certificarea conținutului actului administrativ.

Semnătura este o condiție de existență a actului administrativ.

 Contrasemnătura= aplicată de către o autoritate pe un act deja semnat de către o altă

autoritate - autorul actului - pentru a autentifica această semnătură și a marca colaborarea
autorităților semnatare. Contrasemnătura este o formalitate substanțială. În lipsa
contrasemnăturii, actul nu poate intra în vigoare, aplicarea lui forțată fiind un fapt juridic ilicit.

 CCR: Președintele emite decretul de decorare, iar premierul îl contrasemnează. Lipsa

contrasemnăturii prim ministrului atrage inexistența decretului de conferire a decorațiilor.

 Comunicarea/aducerea la cunoștință publică/publicarea= Operațiuni necesare pentru ca

actul adoptat să poată produce efecte juridice – semnifică aducerea la cunoștința subiecților
de drept care au obligația de a le respecta.

*(1) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale comunică actele

administrative prevăzute la art. 196 alin. (1) prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data
adoptării, respectiv emiterii. • (2) Hotărârile consiliului local se comunică primarului.

*(1) Comunicarea hotărârilor și dispozițiilor cu caracter individual către persoanele cărora li se

adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect. (2) Hotărârile și
dispozițiile cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele
cărora li se adresează.

6
Jurisprudența Curții Constituționale – instrumentul de motivare acte normative cu forță de lege

 Caracterul sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și lipsa de fundamentare

temeinică a actelor normative sunt cauze de neconstituționalitate:

*În expunerea de motive nu se regăsește motivarea asupra niciuneia dintre soluțiile preconizate.

*Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate,
încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5).

*Motivarea formală, fără o temeinică fundamentare a legii criticate, afectează calitatea și

predictibilitatea sa, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.

Inițierea, elaborarea și avizarea proiectelor de acte normative la nivelul Guvernului

Autorități inițiatoare

 NU sunt cele cu drept de inițiativă legislativă, ci sunt cele cu drept să inițieze proiecte de
documente de politici publice și proiecte de acte normative:

ministerele și celelalte organe de organele de specialitate ale prefecții, consiliile

specialitate ale administrației administrației publice centrale aflate județene, CGMB,
publice centrale, aflate în subordinea în subordinea sau în coordonarea potrivit legii, prin
Guvernului, precum și autoritățile ministerelor, prin ministerele în a căror MAI.
administrative autonome; subordine sau coordonare se află;

 Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a iniţia proiecte de acte normative pe

domeniile aflate sub incidenţa atribuţiilor sale şi ale autorităţilor şi instituţiilor publice aflate în
subordinea sa ori a Guvernului.

Documentarea PAN (proiect act normativ)

 Avem documentare și analiză, vezi jurisprudență CJUE și CCR și CEDO. Dacă ne condamnă
CtEDO, Guvernul în maxim 3 luni comunică hotărârea și prezintă proiect de lege pentru punerea
în acord cu CEDO și jurisprudența CtEDO.

 Studiile și analiza intră în instrumentul de prezentare și motivare a PAN.

Fundamentarea PAN

 PAN trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile, temeinic fundamentate, armonios
integrabile în ansamblul normativ intern și comunitar.

 Actele cu impact asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului general
consolidat sau asupra legislației în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici
publice aprobate de Parlament sau de Guvern.

7
  LA CODURI ȘI LEGI COMPLEXE:

Redactare teze prealabile Aprobare teze prealabile Adoptare Cod/Lege complexă

Se pot constitui comisii de Tezele prealabile se supun Proiectul de act normativ

specialitate, dacă e vorba de
justiție se stabilesc la MJ.
Comisiile întocmesc tezele
prealabile, liniile directoare și
înaintează pentru puncte de
vedere la autoritățile interesate.
aprobării Guvernului. După
aprobarea tezelor de către
Guvern comisia de elaborare va
proceda la redactarea textului
viitorului act normativ.
întocmit conform regulilor
exprimate mai sus, însoțit de un
raport, va fi înaintat
Parlamentului sau, după caz,
Guvernului, pentru declanșarea
procedurii legislative.

Evaluare preliminară impact PAN

REGULA EXCEPȚIA

=set de activități și proceduri realizate cu scopul de a Regulile de mai sus NU sunt obligatorii în
asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor cazul inițiativelor legislative ale
legislative, de a vedea impactul economic, social, deputaților și senatorilor, precum și al
mediu, OBLIGATORIU ASUPRA D+L celor bazate pe inițiativa cetățenilor.
FUNDAMENTALE.

Instrumente prezentare și motivare PAN- art. 30 din Legea 24/2000

 Instrumentul cuprinde: motiv emitere, impact socio-economic, impact financiar, impact asupra
sistemului juridic, consultările derulate și specialiștii consultați, activitățile de informare publică.
Guvernul stabilește structura și conținutul detaliat al instrumentelor de prezentare și motivare
pentru actele normative inițiate de Guvern.

 Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de:

Expunere de motive la Notă de Referat de Studiu de impact la proiecte de

proiecte de legi (de fundamentare aprobare la alte lege de complexitate mare sau de
aprobare ordonanțe) sau la ordonanțe și specii de acte aprobare OG emisă în temeiul
la inițiativă legislativă. HG. normative. legii de abilitare.

Studiu de impact

 CCR: aspectele referitoare la studiile de impact ce trebuie să însoţească legea sunt chestiuni ce
ţin de constituţionalitatea sa intrinsecă.

 Tot CCR: Art. 30 din Legea nr.24/2000 nu are valoare constituţională şi nu poate constitui
normă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate.

8
Consultare publică

REGULĂ GENERALĂ:

 Autoritatea trebuie să publice pe site că elaborează proiect de act normativ, să trimită la ziar
și să afișeze la sediu și să dea la cei ce au cerut direct informațiile.

 Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului
cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile
publice. Anunțul cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un
referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de
impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum
și termenul limită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri,
sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

REGULI SPECIALE:

 Autorităţile publice iniţiatoare au obligaţia să supună proiectele de acte normative cu caracter

economico-social analizei comisiilor de dialog social, înființate conform Legii dialogului
social.

Consultare preliminară interinstituțională

 Se face în paralel cu consultarea publică, e în sarcina inițiatorului. Proiectele de acte normative

sunt supuse consultării însoţite de instrumentele de prezentare şi motivare elaborate.

 Rezultatul consultării interministeriale se concretizează în puncte de vedere. Pentru fiecare

proiect de act normativ, precum şi pentru structura şi conţinutul instrumentului de prezentare şi
motivare aferent, autorităţile publice prezintă iniţiatorului un punct de vedere în scris, cu
obsercații și propuneri.

Avizare interministerială

 La finalizarea procedurii de elaborare şi consultare, autoritatea publică iniţiatoare are obligaţia

de a transmite SGG (pe suport hârtie şi în format electronic/PDF) proiectele de acte normative
însuşite, prin semnare, de către conducătorul/conducătorii autorităţii/autorităţilor publice
iniţiatoare - în vederea înregistrării. În aceeași zi inițiatorul trimite și instituțiilor ce urmează să
avizeze, iar astea trimit în 3 zile (termen procedural) avizat. După se dau la MFP/Dep. Af. Ext
sau la MJ dacă e cazul.

 Proiectele de OUG sunt avizate de către SGG din punctul de vedere al oportunității promovării
acestora, în sensul motivării situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată,
precum și a prezentării consecințelor neadoptării proiectului de act normativ în regim de urgență.

 La primirea avizului de oportunitate din partea SGG, inițiatorul demarează procedura de avizare,
în termenele stabilite de Regulament.

9
Aviz Ministrul Justiției

 La MJ ajunge numai după obținerea tuturor avizelor autorităților publice interesate în aplicare,
iar MJ se uită pe legalitate de regulă, are 4 zile procedurale să avizeze.

 Avize:

Aviz favorabil, fără Aviz favorabil, cu observații și Aviz negativ, cu motivarea

observații propuneri negativității

 Depășirea termenelor pentru avizare reprezintă AVIZ TACIT, fără îndeplinirea vreunei alte
formalități de către inițiator.

Efectele juridice ale avizelor în etapa avizării interministeriale

 La avizul favorabil cu observații și la negativ, inițiatorul întocmește:

O notă justificativă care să cuprindă modalitatea de O copie a notei justificative se transmite de

însuşire sau, după caz, argumentele care au condus la către iniţiator instituţiei care a avizat cu
neînsuşirea observaţiilor şi propunerilor. observaţii și propuneri sau negativ.

Avizare extraministerială

 După finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de act normativ, forma

finală (însoțită, dacă este cazul, de observațiile instituțiilor avizatoare și de nota justificativă
privind nepreluarea acestora) se transmite, prin grija inițiatorilor, la niște autorități pentru avizare
și de la ele dacă e cazul:

 Curții de Conturi a României,

 Consiliului Concurenței,
 Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
 Consiliului Economic și Social și/sau
 Consiliului Superior al Magistraturii.

 DUPĂ CE TERMINĂM ȘI EXTRAMINISTERIALA, trimitem la SGG forma finală în

original.

Aviz Consiliul Legilativ

 SGG primește forma finală și cere avizul Consiliului Legislativ, termenul de avizare nu poate fi
mai mic de 24h la OUG, 2 zile la proiecte ce urmează a fi trimise la Parl. Pentru procedură de
urgență și 10 zile pentru celelalte acte.

 Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului

numai cu avizul Consiliului Legislativ.

10
Nota SGG

 SGG verifică îndeplinirea condițiilor de formă ale fiecărui proiect de act normativ, inclusiv
respectarea normelor de tehnică legislativă. Dacă vede probleme întocmește o notă cu observații
și propuneri. Așa că acum trimite la inițiator avizul și propriile propuneri, iar inițiatorul reface
dacă e cazul.

Transmiterea proiectului de act normativ SGG

 După ce a refăcut conform, inițiatorul dă înapoi la SGG, ca să fie inclus pe agenda de lucru a
Guvernului. Proiectul e însoțit, după caz, de:

- adresa de înaintare, care va cuprinde în mod obligatoriu: lista documentelor anexate, proprietăţile
documentelor referitoare la numărul de caractere şi data ultimei salvări, menţionarea
documentului de politică publică la care se referă proiectul de act normativ aprobat de Guvern
- instrumentul de prezentare şi motivare
- avizul de oportunitate pentru proiectele de OUG sau avizul privind încadrarea în domeniile în
care Guvernul este abilitat să emită ordonanţe, pentru proiectele de ordonanţă elaborate în
temeiul legilor de abilitare
- avizul Curţii de Conturi a României, al Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare
a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau al Consiliului Superior al Magistraturii, după caz
- tabelul de concordanţă;
- în cazul tratatelor internaţionale şi a contractelor de stat memorandum
- observaţiile instituţiilor avizatoare şi nota justificativă privind însuşirea sau neînsuşirea acestora
- fişa circuitului de avizare
- documente relevante care atestă valabilitatea relaţiilor de ordin juridic reglementate de proiectul
de act normativ (documente care certifică dreptul de proprietate, extrase de carte funciară,
hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale prin care se solicită trecerea unor bunuri în
domeniul public sau privat al respectivelor unităţi administrativ-teritoriale etc.)
- tabelul comparativ, în situaţia în care proiectele de acte normative conţin modificări şi/sau
completări ale actelor normative în vigoare • În situaţia în care se constată lipsa documentelor
însoţitoare obligatorii conform prezentului regulament, SGG restituie iniţiatorului documentul
împreună cu materialele anexate pentru completarea acestora.

Reuniunea de lucru pregătitoare a ședinței de Guvern

 CINE: Reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului este organizată de SGG şi condusă
de SG al Guvernului sau, după caz, de SGA, iar în lipsa acestora, de un reprezentant desemnat
în acest scop de SG. La reuniunea de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului participă în calitate
de membri permanenți reprezentanţi, la nivel de secretar de stat sau secretar general: •
Reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, reprezentanți ai viceprim-ministrului,
reprezentanți ai miniştrilor, reprezentanți ai miniştrilor de stat, reprezentanți ai miniştrilor
delegaţi cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, precum şi reprezentanți consilieri de
stat ai primului-ministru și reprezentanți reprezentanţii structurilor organizatorice din cadrul
aparatului de lucru al Guvernului ai căror conducători nu au calitatea de membri ai Guvernului.

 CÂND: Reuniunea de lucru pregătitoare are loc săptămânal (înainte de ședința de Guvern).

11
  CE: Agenda reuniunii de lucru pregătitoare este elaborată de SGG şi se aprobă de către SG al
Guvernului. SG al Guvernului transmite agenda reuniunii de lucru pregătitoare, împreună cu
actele incluse în aceasta, membrilor permanenţi şi participanţilor, cu cel puţin 24 de ore înainte
de reuniunea pregătitoare.

Agenda reuniunii de lucru pregătitoare a şedinţei Guvernului cuprinde:

- proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului cuprinzând lista proiectelor de acte

normative, a proiectelor de documente de politici publice avizate şi a altor documente;
- lista proiectelor de acte normative şi alte documente transmise la Secretariatul General al
Guvernului şi neincluse în proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului, inclusiv
proiectele de acte normative avizate negativ din punctul de vedere al legalităţii de Ministerul
Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti;
- lista proiectelor de acte normative şi a proiectelor de documente de politici publice pentru care
s-a demarat procedura de avizare cuprinzând menţionarea datei expirării termenelor de
avizare, instituţiile avizatoare şi observaţiile privind îndeplinirea condiţiilor de formă;
- lista proiectelor de acte normative şi a proiectelor de documente de politici publice supuse
procedurilor de transparenţă decizională;
- lista proiectelor de acte normative adoptate de Guvern şi nefinalizate, precum şi a proiectelor
de documente de politici publice care nu au fost reformulate ca urmare a modificărilor
aprobate de Guvern;
- alte aspecte, inclusiv informarea privind sarcinile încredinţate în şedinţa Guvernului
ministerelor şi altor autorităţi publice sau rezultate din acte normative.

 Un proiect de act normativ poate fi retras în cadrul reuniunii de lucru pregătitoare, la

solicitarea autorităţii publice iniţiatoare, urmând să fie eliminat de îndată de pe pagina de internet
a SGG.

 ESENȚIAL: la reuniunea de lucru pregătitoare a ședinței Guvernului se stabilește agenda de

lucru pentru ședința de Guvern.

Ședința de Guvern propriu-zisă

CINE ȘI CÂND: Prim-ministrul stabileşte data, ora şi locul desfăşurării şedinţei Guvernului pe care o
conduce.

CE: Proiectul agendei de lucru a şedinţei Guvernului este întocmit de SG al Guvernului şi prezentat spre
aprobare prim-ministrului

CUM: Agenda de lucru a şedinţei Guvernului se comunică de către SG al Guvernului, împreună cu

proiectele de documente de politici publice, proiectele de acte normative sau alte documente, precum şi
documentele însoţitoare respective, tuturor membrilor Guvernului, conducătorilor altor autorităţi publice
interesate, precum şi altor participanţi la şedinţa Guvernului, cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua
şedinţei Guvernului

 Înainte de începerea dezbaterilor sau în cursul acestora iniţiatorii pot solicita prim ministrului,
motivat, retragerea sau amânarea proiectelor de documente de politici publice, proiectelor de
acte normative sau a altor documente aflate pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului.

12
  EXCEPȚIE (OUG 13)- În cazuri excepţionale, prim-ministrul poate aproba ca pe durata
desfăşurării şedinţei Guvernului să fie luate în discuţie şi proiecte de acte normative, dacă
acestea reclamă o decizie urgentă a Guvernului!

 Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de act normativ, luată ca urmare a rezultatului
dezbaterilor este marcată prin anunţul prim-ministrului privind:
adoptare/aprobare/amânare/respingere/retragere.

 Stenograma şedinţei Guvernului se întocmeşte prin grija SG al Guvernului şi se certifică de

către SG al Guvernului.

Rolul SGG după ședința de Guvern

ACTUL E APROBAT CU ACTUL E APROBAT CU MODIFICĂRI DE FOND:

MODIFICĂRI FORMALE: Inițiatorul
va trebui să modifice și să transmită SGG.
Dacă nu respectă, actul se repune pe
agenda reuniunii de lucru pregătitoare,
pentru modificare/retragere.
Trebuie iar avizat de autoritățile extraministeriale și de
Consiliul legislativ, iar dacă reiese că trebuie modificări
sau se primește aviz negativ, proiectul de act normativ va
fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a şedinţei
Guvernului.

ÎN TOATE CAZURILE: dacă după adoptarea de către Guvern inițiatorul solicită alte modificări
fond/formă, SGG are obligaţia să repună respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.

DUPĂ ADOPTARE ACTUL MERGE IAR LA SGG ȘI DUPĂ MERGE LA SEMNAT: SGG
finalizează proiectul, prezintă actul adoptat ca acesta să fie semnat și contrasemnat. Contrasemnarea
unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie în termen de cel mult 24 de ore de la data semnării
acestuia de către primul-ministru.

DUPĂ SEMNAT SGG TRIMITE MAI DEPARTE: la Senat, la Camera Deputaților ori, după caz,
la Administrația Prezidențială proiectele de legi, însoțite de expunerile de motive ale acestora, de
hotărârile de supunere a lor spre adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanță, dacă este cazul,
semnate de prim-ministru.

 SGG transmite către secretarul general al Camerei Deputaților, cu solicitarea publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârile și ordonanțele Guvernului, însoțite, după
caz, de instrumentele de prezentare și motivare ale acestora, semnate de ministrul sau miniștrii
inițiatori.

 SGG publică instrumentele de prezentare și motivare pe pagina proprie de internet • SGG

transmite la Senat, la Camera Deputaților ori, după caz, la Administrația Prezidențială
ordonanțele și ordonanțele de urgență ale Guvernului, însoțite de expunerea de motive a
proiectelor de legi pentru aprobarea acestora, de hotărârile de adoptare, de tabelul comparativ
sau de concordanță, dacă este cazul, și de avizul Consiliului Legislativ, semnate de prim-
ministru.

13
Certficarea

 SGG transmite SG al Camerei Deputaților actele normative adoptate de Guvern, în vederea

publicării, pe suport hârtie, în copie certificată, însoțite de o pagină care să cuprindă proprietățile
documentului referitoare la numărul de caractere și data ultimei salvări, precum și pe e-mail, în
fișier electronic certificat.

 Certificarea se realizează prin aplicarea ștampilei SGG pe fiecare pagină, fără a se

suprapune pe text, iar pentru forma electronică, prin semnătură electronică. Pentru
transmiterea formei electronice se vor desemna anumite persoane din cadrul SGG, care vor avea
dreptul la semnătură electronică.

14