Facultatea de Drept

DISCIPLINA: DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

1. TEMA: Prezentați un principiu al dreptului internațional

public

COORDONATOR STIINTIFIC: Asistent dr. Lorena Gabriela NIȚOIU

Autor: Raicu C. Venera Iosefina

 PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR

Definiţia principiilor fundamentale ale dreptului internaţional

Principiile fundamentale ale dreptului international public sunt principii cu un grad

maxim de abstractizare si generalizare cu aplicare universala si avand valoare
imperativa, ele aparand valorile fundamentale ale relatiilor dintre subiectele
dreptului international public.

Codificarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional

Principiile dreptului international public n-au fost pe deplin codificate, au existat

incercari (Charta O.N.U.; Declaratia adunarii Generale a O.N.U. asupra principiilor
de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in
conformitate cu Charta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970; Charta
Drepturilor si Indatoririlor pentru securitate si Cooperare in Europa, Paris 1990)

Declaratia din 1970 enumera 7 principii fundamentale:

1. Principiul egalitatii suverane a statelor

2. Principiul autodeterminarii

3. Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state

4. Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta

5. Principiul rezolvarii prin mijloace pasnice a diferendelor internationale

6. Principiul cooperarii intre state

7. Principiul indeplinirii cu buna-credinta a obligatiilor internationale asumate in

Charta O.N.U.

Actul final de la Helsinki 1975 mai adauga 3 principii:

8. Principiul inviolabilitatii frontierelor

9. Principiul integritatii teritoriale a statelor

10. Principiul respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

PREZENTAREA PRINCIPIULUI AUTODETERMINARII POPOARELOR

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Principiul autodeterminarii popoarelor a aparut in Europa in secolul al XIX-lea,

dupa Primul Razboi Mondial, din nevoia de protectie a drepturilor nationalitatilor
si a sustinut lupta impotriva colonialismului.

Ulterior, principiul a fost atestat de Carta Organizatiei Natiunilor Unite si de alte

acte internationale precum: Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si
popoarelor coloniale din 1960, Pactele internationale privind drepturile
omului si Declaratia privind principiile de drept international din anul 1970.

De asemenea, Carta de la Paris din anul 1990 si Actul Final de la Helsinki din anul
1975 reglementeaza egalitatea suverana a statelor, inviolabilitatea frontierelor,
integritatea teritoriala, neamestecul in treburile interne, egalitatea in
drepturi si dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, intre aceste principii
existand o stransa legatura.

Principiul autodeterminarii popoarelor este un principiu de prim rang al dreptului

international alaturi de mentinerea pacii si securitatii internationale, respectarea
drepturilor omului si cooperarea internationala.

NORME ALE DREPTULUI INTERNATIONAL CARE CONSACRA

PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR

A. Carta Organizatiei Natiunilor Unite:

Preambul:

„Noi, popoarele Națiunilor Unite, hotărâte să izbăvim generațiile viitoare de

flagelul războiului …, să ne reafirmăm credința în drepturile fundamentale ale
omului, în demnitatea și valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a
bărbaților și a femeilor, precum și a națiunilor mari și mici, să creăm condițiile
necesare menținerii justiției și respectării obligațiilor decurgând din tratate și alte
izvoare ale dreptului internațional …, am hotărât să ne unim eforturile pentru
înfăptuirea acestor obiective.
Scopurile Natiunilor Unite:

„Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului

egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele, si sa ia
oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale”;

B. Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, 1,

paragrafele (1) si (2):

„1: „Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. In virtutea acestui drept
ele isi determina liber statutul politic si isi asigura liber dezvoltarea economica,
sociala si culturala.

2. Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogăţiile şi de
resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea
economică internaţională, întemeiată pe principiul interesului reciproc, şi din
dreptul internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile
mijloace de trai”.

Pactul International cu privire la drepturile civile si politice prevede la art. 1

paragrafele (1) si (2) urmatoarele:

„1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În virtutea acestui drept,
ele îşi determină liber statutul politic şi îşi asigură liber dezvoltarea economică,
socială şi culturală.

Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogătiile şi de
resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea
economică internaţională, întemeiată pe principiul interesului reciproc , şi din
dreptul internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile
mijloace de trai”.

Declarația Organizatiei Natiunilor Unite asupra principiilor dreptului internațional

privind relațiile prietenești și de cooperare dintre state din 24.10.1970 proclama,
printre altele, Principiul egalității în drepturi al popoarelor și al dreptului lor de a
decide de ele însele si Principiul egalității suverane a statelor:

▪ Principiul egalității în drepturi a popoarelor și al dreptului lor de a decide de ele

însele:
„În virtutea principiului egalității în drepturi a popoarelor și al dreptului lor de a
dispune de ele însele, principiu consacrat în Cartă, toate popoarele au dreptul de a-
și hotărî statutul lor politic, în deplină libertate și fără amestec din afară și de a
urma dezvoltarea lor economică, socială și culturală, și orice stat are obligația de a
respecta acest drept conform dispozițiilor Cartei.

Orice stat are obligația de favoriza, împreună cu alte state sau separat,
realizarea principiului egalității în drepturi al popoarelor și al dreptului lor de a
dispune de ele însele, conform dispozițiilor Cartei…”.

„Orice stat are obligația de a se abține să recurgă la orice măsură de constrângere

care ar lipsi popoarele menționate mai sus în cuprinsul acestui principiu, de dreptul
lor de a dispune de ele însele, de libertatea și independența lor…”.

„Nici o dispoziție din paragrafele precedente nu va fi interpretată ca autorizând sau

încurajând o acțiune, oricare ar fi ea, care ar dezmembra sau ar amenința, în total
sau în parte, integritatea teritorială sau unitatea politică a oricărui stat suveran și
independent, care se conduce conform principiului egalității în drepturi și dreptului
popoarelor de a dispune de ele însele enunțat mai sus și având un guvern care
reprezintă ansamblul poporului aparținând teritoriului, fără distincție de rasă,
credință sau culoare”.

„Orice stat trebuie să se abțină de la orice acțiune care vizează să rupă parțial sau
total unitatea națională și integritatea teritorială a unui alt stat sau țară”.

▪ Principiul egalității suverane a statelor:

„Toate statele se bucură de egalitate suverană. Ele au drepturi și obligații egale și

sunt membri egali ai comunității internaționale, indiferent de deosebirile de ordin
economic, social, politic sau de altă natură.

În special, egalitatea suverană cuprinde următoarele elemente:

– statele sunt egale din punct de vedere juridic;

– fiecare stat se bucură de drepturi inerente deplinei suveranități;

– fiecare stat are obligația de a respecta personalitatea altor state;

–integritatea teritorială și independența politică a statului sunt inviolabile;

– fiecare stat are dreptul de a-și alege și a dezvolta în mod liber sistemul său
politic, social, economic și cultural…”.

Din continutul Cartei de la Paris din anul 1990 rezulta faptul ca subiecte ale
principiilor promovate sunt statele semnatare.

„ Sintem hotariti sa conlucram pentru apãrarea instituţiilor democratice impotriva

activitãţilor care incalca independenta, egalitatea suverana sau integritatea
teritorialã a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activitãţi ilegale,
incluzind presiunea exercitatã din afarã, constringerea şi subversiunea”.

Actul Final de la Helsinki

Declaratia privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele

participante:

„Statele participante la Conferința pentru securitate și cooperare în

Europa…declară hotărîrea lor de a respecta și pune în practică, fiecare dintre ele în
relațiile sale cu toate celelalte state participante, indiferent de sistemul lor politic,
economic sau social, precum și de mărimea lor, situația lor geografică sau nivelul
lor de dezvoltare economică, primordială și guvernează relațiile lor reciproce”;

Egalitatea suverană, respectarea drepturilor interne suveranității:

„Statele participante își vor respecta fiecare egalitatea suverană și individualitatea

celuilalt, precum și toate drepturile inerente suveranității și pe care le cuprinde
suveranitatea lor, între care în special dreptul fiecărui stat la egalitate juridică, la
integritate teritorială, la libertate și independență politică. Ele vor respecta, de
asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-și alege și dezvolta liber sistemul politic,
social, economic și cultural, precum și dreptul de a-și stabili legile și
reglementările.

În cadrul dreptului internațional, toate statele participante au drepturi și obligații

egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini și conduce în mod liber
relațiile sale cu alte state în conformitate cu dreptul internațional și în spiritul
prezentei Declarații.

Ele consideră că frontierele lor pot fi modificate, în conformitate cu dreptul

internațional, prin mijloace pașnice și prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a
aparține sau nu organizațiilor internaționale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale
sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alianță; ele au, de
asemenea, dreptul la neutralitate…”

Inviolabilitatea frontierelor:

„Statele participante consideră inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt,

precum și frontierele tuturor statelor din Europa, și în consecință ele se vor abține
acum și în viitor de la orice atentat împotriva acestor frontiere.

În consecință, ele se vor abține, de asemenea, de la orice cerere sau de la act de

acaparare și de uzurpare a întregului sau a unei părți a teritoriului oricărui stat
participant”.

Integritatea teritorială a statelor:

„Statele participante vor respecta integritatea teritorială a fiecăruia din statele

participante.

În consecință, ele se vor abține de la orice acțiune incompatibilă cu scopurile și

principiile Cartei Națiunilor Unite, împotriva integrității teritoriale, a independenței
politice sau a unității oricărui stat participant, și în special de la orice asemenea
acțiune care constituie o folosire a forței sau amenințare cu forța.

Statele participante se vor abține, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul

celuilalt obiectul unei ocupații militare sau al altor măsuri de folosire directă sau
indirectă a forței în contradicție cu dreptul internațional sau obiectul unei dobîndiri
prin asemenea măsuri sau prin amenințarea cu ele. Nici o ocupație sau dobîndire de
această natură nu va fi recunoscută ca legală…”

Neamestecul în treburile interne:

„Statele participante se vor abține de la orice intervenție, directă sau indirectă,

individuală sau colectivă, în treburile interne sau externe care intră în competența
națională a altui stat participant, oricare ar fi relațiile lor reciproce.

Ele se vor abține în consecință de la orice formă de intervenție armată sau de

amenințare cu o asemenea intervenție împotriva altui stat participant.
Ele se vor abține, de asemenea, în orice împrejurare, de la orice alt act de
constrîngere militară sau politică, economică ori de altă natură, tinzînd să
subordoneze intereselor lor exercitarea de către un alt stat participant a drepturilor
inerente suveranității sale și prin aceasta să obțină un avantaj oarecare.

În consecință, ele se vor abține, între altele, de la sprijinirea, directă sau indirectă, a
activităților teroriste sau a activităților subversive sau altele îndreptate spre
răsturnarea violentă a regimului altui stat participant…”

Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor

de a dispune de ele însele:

„Statele participante vor respecta egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul lor

de a dispune de ele însele, acționînd în mod permanent în conformitate cu
scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și cu normele corespunzătoare ale
dreptului internațional, inclusiv cele care se referă la integritatea teritorială a
statelor.

În virtutea principiului egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a

dispune de ele însele, toate popoarele au în permanență dreptul, în deplină libertate,
de a determina așa cum doresc și atunci cînd doresc statutul lor politic intern și
extern, fără nici un amestec din afară și de a înfăptui conform voinței lor
dezvoltarea lor politică, economică, socială și culturală.

Statele participante reafirmă importanța universală a respectării și exercitării

efective a egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a dispune de ele
însele pentru dezvoltarea de relații prietenești între ele ca și între toate statele; ele
reamintesc, de asemenea, importanța eliminării oricărei forme de încălcare a
acestui principiu”.

INTERPRETAREA PRINCIPIULUI. APLICABILITATE

▪ Toate natiunile lumii sunt egale in drepturi, indiferent daca sunt natiuni mici sau
natiuni mari; toate natiunile au dreptul de a-si hotara singure soarta.

Toate statele se bucura de egalitate suverana, de integritate teritoriala si

independenta politica, toate statele sunt egale din punct de vedere juridic, toate
statele au dreptul de a-si alege si de a dezvolta in mod liber sistemul lor politic,
social, economic si cultural.

▪ Toate popoarele pot dispune in mod liber de bogatiile si de resursele lor naturale;
niciun popor nu poate fi obligat sa cedeze, sa instraineze, sa privatizeze, sa
cesioneze resursele sale naturale.

▪ Nimeni nu poate impune unei natiuni o anumita dezvoltare sociala, o anumita

directie sau anumite masuri cu efecte in plan social.

▪ Nimeni nu poate impune unei natiuni o anumita cultura, o anumita dezvoltare sau
evolutie culturala; fiecare popor are dreptul la identitate culturala si la continuitate
in traditii.

▪ Orice stat, indiferent de dimensiuni, de situare geografica si de nivel de

dezvoltare are obligatia de a inlesni, impreuna cu celelalte state, realizarea
principiului egalitatii in drepturi al popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele
insele.

▪ Potrivit principiului autodeterminarii, orice popor poate decide in mod liber

infiintarea unui stat suveran, desfiintarea unui stat, mentinerea unui stat in forma
existenta sau asocierea cu alte state.

Un astfel de drept nu poate fi exercitat de minoritatile aflate pe teritoriul respectiv.

▪ Orice stat are obligatia de a se abtine de la agresiuni fata de alte state, de la

utilizarea unor mijloace militare sau altor mijloace de constrangere.

Frontierele decise ca urmare a optiunii popoarelor, in conditiile dreptului

international, sunt intangibile.

▪ Orice popor are posibilitatea de a-si exercita in mod liber dreptul de a dispune de
el insusi si de teritoriul pe care il stapaneste, potrivit conventiilor internationale, in
virtutea dreptului la determinare politica, sociala, economica.

Acest drept nu poate fi exercitat si de categorii ale populatiei sau de minoritati,

astfel de pretentii sunt ilegale.

▪ O minoritate nu poate decide infiintarea unui alt stat pe teritoriul statului in care
traieste, nu poate decide dezmembrarea statului respectiv, nu poate decide afilierea
statului respectiv la un alt stat sau la o organizatie, nu poate decide schimbarea
denumirii statului respectiv, inlocuirea drapelului, inlocuirea imnului si a limbii
utilizate in administratie daca vointa majoritatii este in sens contrar celor pretinse
de minoritate.

▪ Actele agresive ale unei minoritati indreptate impotriva majoritatii care isi
exercita drepturile istorice asupra unui teritoriu, recunoscute de tratatele
internationale, nu pot fi justificate prin invocarea unor pretentii asupra teritoriului
pe care majoritatea il stapaneste.

▪ In baza principiului autodeterminarii orice popor are dreptul de a-si alege

conducatorii, de a decide asocierea / afilierea statului la organizatii internationale,
de a renunta la o parte din suveranitatea lor, si, tot in baza principiului
autodeterminarii are dreptul de a se retrage din aceste organizatii.

▪ Fara a fi un adept al retragerii Romaniei din Uniunea Europeana, pentru a

clarifica pe deplin modul in care se aplica principiul autodeterminarii
popoarelor, precizez urmatoarele:

Poporul Roman a decis aderarea Romaniei la Uniunea Europeana renuntand astfel

la o parte din suveranitatea Romaniei in favoarea Uniunii Europene, in baza
principiului autodeterminarii popoarelor, si, tot in baza principiului
autodeterminarii popoarelor, Poporul Roman are dreptul de a decide, in orice
moment, retragerea Romaniei din Uniunea Europeana.

Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE):

„Articolul 2

(1) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii competență exclusivă într-un domeniu
determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică
obligatorie, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt
abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii.

(2) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele

membre într-un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și
adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele
membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat
competența. Statele membre își exercită din nou competența în măsura în care
Uniunea a hotărât să înceteze să și-o mai exercite”.

▪ Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona din 2009:

„Orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune, în conformitate cu

regulile sale constituţionale„.

Statul care vrea să se retragă trebuie să informeze Consiliul European de intențiile

sale.

UE va negocia un acord cu statul care se retrage, prin care va stabili „modalităţile

retragerii si care va tine cont de cadrul relaţiei viitoare cu Uniunea„.

CONCLUZII:

Avand in vedere normele de drept international expuse anterior, apreciez

ca Principiul autodeterminarii popoarelor nu este unul perimat, dimpotriva, este un
principiu actual, care poate fi invocat in orice moment, in situatia inregistrarii unor
incalcari sau in situatia in care un popor apreciaza ca renuntarea la o parte din
suveranitate sa contravine propriilor interese.

Principiul autodeterminarii protejeaza drepturile popoarelor si ale statelor pe care

popoarele, in mod liber, au decis sau decid sa le infiinteze.

Minoritatile nationale nu pot invoca Principiul autodeterminarii popoarelor.

Minoritatile nationale nu pot invoca Principiul autodeterminarii popoarelor in

scopul justificarii unor revendicari teritoriale, in scopul dezmembrarii unor state
sau infiintarii unor state noi.

Statele, si minoritatile pe care le sprijina, au obligatia de a se abtine, în orice

împrejurare, de la orice act de natura militară, politică, economică ori de altă
natură, prin care s-ar tinde la obstructionarea exercitarii de catre alt stat a
drepturilor inerente suveranității sale și prin aceasta de a obtine avantaje oarecare.

În consecință, statele si minoritatile se vor abține de la sprijinirea, directă sau

indirectă, a activităților teroriste, a activităților subversive sau altor activitati care
au ca scop amestecul in treburile interne ale unui stat, răsturnarea violentă a
regimului acestuia, incalcarea suveranitatii sale, afectarea integritatii teritoriale,
incalcarea frontierelor, incalcarea principiului egalitatii în drepturi și a dreptului
acestuia de a dispune de el însusi.

Bibliografie

https://cudor2002.ro/principiul-autodeterminarii-popoarelor/

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/286-290_3.pdf

Constatin Andronovici, Drept internaţional public, , Ed.Graphix, Iaşi, 1993.