UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

APROB:
Şeful Departamentului drept privat
Prof. univ. dr. Sergiu Baieș ____________

TESTUL nr. 3
pentru examenul de masterat la disciplina „Teoria generală a dreptului civil”

1. Termenele de prescripţie extinctivă

1.1 Definiţi termenul de prescripţie extinctivă şi evidenţiaţi particularităţile acestuia

comparativ cu termenele de prescripţie achizitivă și termenele de decădere.

 Termenul de prescripţie extinctivă reprezintă un interval de timp, care se

stabilește de către lege sau de părțile participante la actul juridic, în perioada
căruia urmează a exercita dreptul la acțiune.
Prescripția achizitivă reprezintă modul de dobândire a dreptului de proprietate
precum și a altor drepturi reale asupra unor bunuri immobile prin exercitarea
posesiei asupra acelor bunuri.
Comparativ cu prescripția extinctivă, prescripția achizitivă are un termen stabilit
de lege care nu poate fi modificat în dependență de preferințele părților.
În vederea art. 7 alin. 6,termenul de prescripție extinctivă care a început a curge
înainte de a intra în vigoare noua lege, se ia în calcul și se calculează termenul
rămas luând în considerația prima zi de când a început acesta a curge. Aceeași
regulă se aplică și în cazul termenului de prescripție achizitivă.
Termenul de prescripție achizitivă este direct legat de termenul de prescripție
extinctivă. Astfel, în cazul acțiunii de revendicare, curgerea termenului de
prescripție achizitivă nu poate începe/continua dacă termenul de prescripție
extinctivă este suspenadat (art. 533 alin. 1).
O altă deosebire între prescripția extinctivă și prescripția achizitivă constă în
faptul că în timp ce prescripția extinctivă are ca effect pierderea posibilității de a
obține anumire drepturi prin constrângere, prescripția achizitivă duce anume la
dobândirea anumitor drepturi.
Termenul de decădere reprezintă acel termen prin care deținătorul unui drept
subiectiv se obligă la exercitarea acestuia, sub aceeași sancțiune ca și termenul de
prescriăție extinctivă, de stingere a dreptului.
Comparativ cu dreptul de prescripție extinctivă și dreptul de prescripție
achizitivă, temenele de decădere nu pot fi suspendate sau întrerupte. În același
sens, termenul de decădere nu poate fi repus în termen.
O asemănare cu termenul de prescripție extinctivă și în același timp diferență de
termenul de prescripție achizitivă este posibilitatea de a fi stabilit de către părțile
participante la actul juridic. (art.409, alin.1 Cod Civil RM). Conform aceluiași
 articol este precizată legătura între termenul de prescripție extinctivă și cel de
decădere, care constă în faptul că în situația în care din lege sau din convenția
părților nu se înțelege faptul că unul din temrenii prevăzuți este de prescripție
extinctivă, el este considerat automat termen de decădere.

1.2 Analizaţi toate cazurile ce duc la suspendarea prescripţiei extinctive.

Conform art. 400 Cod Civil al RM, termenul de prescripție extinctivă se suspendă
în cazul în care între partea care administrează bunurile în temeiul legii, a unei
hotărâri judecătorești sau al unui act juridce și partea a cărui bunuri sunt astfel
administrate, atâta timp cât administrarea încă are loc, adică ea nu a încetat, de
astfel nu au fost date și aprobate socotelile referitoare la această administrare.
O altă situație de suspendare se referă și la suspendarea termenului de prescripție
în folosul unuia dintre creditorii solidari, care poate fi cerută de către ceilalți
creditori solidari.

1.3 A şi B au încheiat în luna ianuarie 2016 un contract de vânzare cumpărare a 500

tone de grâu, care urmau să fie livrate până la finele lunii iulie a anului 2016. În
lunile mai şi iunie 2016 pe sectorul de teren ce-i aparţinea lui A au avut loc inundaţii,
datorită cărora A nu a putut obţine recolta cuvenită şi ca consecinţă nu a livrat lui B
cele 500 tone de grâu. În luna august 2016 Guvernul Republicii Moldova a emis o
hotărâre prin care a amânat executarea obligaţilor celor din zonele afectate de
inundaţii pe un termen de un an de zile. A nu a livrat grâu nici în anul 2017, nici în
2018 dar nici în 2019. În luna septembrie 2019 B a înaintat o cerere în judecă prin
care a cerut repararea prejudiciului survenit ca consecinţă a neexecutării obligaţiei
ce rezultă din contractul încheiat între A şi B în luna ianuarie 2016. În şedinţa de
judecată A a recunoscut că nu ş-ia onorat obligaţiile contractuale, dar a cerut
instanţei ca să respingă acţiunea pe motivul expirării termenului de prescripţie.
Care va fi hotărârea instanţei de judecată. Argumentaţi răspunsul.

Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă din momentul încheierii actului

juridic. Din motiv că a avut loc inundația, lui A i s-a oferit un termen nou în care
acesta nu a fost executat.
Invocarea lui A că termenul de prescripție extinctivă a expirat și cere nulitatea actului
juridic, în urma cărui fapt, se presupune, că acesta nu v-a despăgubi pierderile lui B,
este greșită, și instanța de jdecată nu o v-a lua în cosiderație. Ca argumenatre a
acestui fapt vine art. 404 din Codul Civil, care la art. 1 prevede că
“În toate cazurile, termenul de prescripție extinctivă nu poate depăși durata
maximă de 10 ani de la data încălcării dreptului”.
După cum observăm din speță, au trecut abia 3 ani, dintre care unul a fost înlesnit,
deci, A este obligat la îndeplinirea obligațiilor sale contractuale încă.

În același sens, Legea nr. 134 cu privire la vânzarea mărfurilor, art. 6 la alin. 1
prevede că părțile poartă răspundere pentru neexecutarea condițiilor legii și ale con-
tractului, iar alin. 2 prevede repararea acestor prejudicii chiar dacă contractul
încheiat nu prevede astfel.
 2. Efectele nulităţii actului juridic civil
2.1. Definiţi şi enumeraţi efectele nulității actului juridic civil.

Nulitatea actului juridic civil reprezintă o sacțiune ce survine în cazul în care la

momentul încheierii actului juridic civil nu au fost respectate toate dispozițiile legale
care se referă în mod direct la condițiile prin care actul juriidc este considerat valabil.
Efectele nulității actului juridic civil, se găsesc în Codul Civil al Republicii Moldova,
la art. 331, citind conținutul căruia pot conchide următoarele efecte ale nulității
actului juridic civil:
- Efectul de retroactvitate
- Repunerea în situația anterioară (până la încheierea actului juridc)
- Anularea actului juridic

2.2. Analizaţi efectele nulităţii actului juridic civil.

1) Efectul de retroactivitate- conform art. 331 alin.(1) Cod Civil al RM, actul juridic
nul se consideră a avea effect retroactive pentru că reieșind din cosiderentul încălcării
condițiilor de valabilitate, el nu a produs nici un efect juridic din momentul
încheierii. Efectul retroactivității se răsfrânge atât pentru efectele din viitor cât și
pentru cele din trecut. În acest sens, chiar dacă din momentul încheierii până la
momentul nulității acest act a produs careva efecte, acestea la fel cad sub nulitatea ca
și întreg actul juridic.
La baza efectului de retroactivitate se găsește principiul legalității care impune
restabilirea legalității ce a fost încălcată prin acest act.

2)Repunerea în situația anterioară- reieșind din primul efect analizat, efectul de

repunere în situația anterioară reiese din efectul de retroactivitate. Odată ce efectele
produse de actul juridic declarant nul, la fel se anulează, persoanele participante la
încheierea actului juridic se reîntorc la situația în care acest act încă nu a fost încheiat
și deci se cpnsideră că acesta nu a existat.Aceasta se datorează regulii că tot ce a fost
executat în baza unui act juridic nul, trebuie să fie resitituit. Acest efect se
răspândește asupra persoanelor care participante la încheierea concret a actului care
a fost declarant nul, dar nu și asupra efectelor care au fost produse asupra
persoanelor terțe,

3) Anularea actului juridc- acest efect după cum am mai menționat, duce la anularea
actului juridic care încalcă prevederile legale și a cărui efecte juridice nu ar trebui să
aibă loc. Anularea actușui juridic la fel are la rădăcini, apărarea persoanelor părți la
actul juridc, care prin acest efect vor fi returnate la perioada în care nici un act juridic
nu a fost încheiat și respectiv nu poate fi provocată nici o neînțelegere sau încălcare
de drepturi/principia generale. Totuși după cum se observă din efectul anterior,
nulitatea nu provoacă efecte asupra persoanelor terțe, cu o singură excepție, din care
fact parte actele subsecvente. Aceste acte reies din primul act, considerat de bază.
Dacă unul ca acesta a fost încheiat, este considerat la fel nul întrucât la baza lui stă
actul ce contravine legislației în vigoare și din acest considerent nu are dreptul la
existență.

2.3.În anul 2007 a fost privatizată o construcţie care se afla pe un sector de

teren cu o suprafaţă de 1,5 ha. În anul 2009 acest teren aferent a fost
privatizat, întocmindu-se un contract de vânzare-cumpărare care a fost
autentificat şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial. În anul 2011
bunul imobil (teren+construcţie) a fost vândut. Noul cumpărător a
înregistrat dreptul de proprietate asupra acestui bun imobil în registrul
bunurilor imobile. La finele anului 2019 procuratura m. Chişinău a
înaintat o cerere prin care a cerut a fi declarat nul contractul de
privatizare a terenului aferent din 2009, şi ca efect al acestei nulităţi să fie
declarat parţial (doar în partea ce se referă la v-c ternului) nul şi
contractul vânzare-cumpărare a bunului imobil din 2011. Ca temei legal a
unor asemenea revendicări procuratura a invocat prevederile art. 219
alin. 1 din Codul civil (varianta de până la 01 martie 2019) care prevede că
„actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii”.
Care va fi hotărârea instanţei de judecată. Argumentaţi răspunsul,
utilizând în acest sens şi practica CEDO, dar și prevederile art. 7 din
Codul civil.

Reieșind din conținutul speței date, cererea procuraturii din mun. Chișinău, a fost
înainată după ce actul juridic și-a făcut efectele sale.
Conform art.7 din Codul Civil al RM, legea civilă nu modifică şi nici nu suprimă
condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de
stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. În acest sens, contractual de v-c și-a
făcut deja efectele și deci acestea nu pot fi anulate.
Ce ține de art. 219 alin. 1 CC, pînă la 01 martie 2019) efectele legii vechi nu încetează
dacă legea nouă prevede alt fel.

Examinator S. Baieş