UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ

- DREPT –IFR -

– EXAMEN RESTANȚĂ / CREDIT –

DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV-PARTEA SPECIALĂ

Data transmiterii eseului:30.05.2020

Data examenului:31.05.2020

Student: Stoian Alexandra-Valentina

grupa : 3
anul de studiu : III
număr matricol: 19717
număr chitanță: 354510
 Procedura prealabilă reglementată de Legea contenciosului
administrativ nr 554/2004

În baza articolul 7 alineatul(1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului

administrativ,înainte de a se adresa instanței competente,individul căruia îi este
încălcat un drept trebuie să solicite autorității publice emitente,ori autorității ierarhic
superioare în termen de 30 de zile de la data comunicării actului.
Pe de o altă parte,plângerea prealabilă poate fi introdusă și de o persoană vătămată
într-un drept al său printr-un act administrativ cu caracter individual,adresat altui
subiect de drept,începând cu momentul luării la cunoștiință,până în termen de 6 luni.
Nu este nevoie de procedură prealabilă în cazul următoarelor excepții:cererea
prealabilă introdusă de avocatul poporului,Ministerul Public,Agenția Națională a
funcționarilor publici.
Plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative
trebuie făcută în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (7), care va începe să curgă:
• după încheierea contractului,având ca și cauză litigiile legate de încheierea lui
• începând cu data modificării contractului,ori după caz,de la data refuzului
cererii de modificare înaintată de una dintre părți
• de la data încălcării obligațiilor prevăzute în contract
• de la data expirării duratei contractului sau, după caz, de la data apariţiei
oricărei alte cauze care atrage stingerea obligaţiilor contractuale, în cazul
litigiilor legate de încetarea contractului;
• de la data constatării caracterului interpretabil al unei clauze contractuale, în
cazul litigiilor legate de interpretarea contractului [alin. (6) al art. 7].
În situaţia în care termenul de 30 de zile de la comunicarea actului, prevăzut de art. 7
alineatul(1), a fost depăşit, beneficiarul actului poate formula plângerea
administrativă prealabilă în interiorul termenului de 6 luni de la data emiterii actului,
cu condiţia existenţei unor motive temeinice. „Sintagma „motive temeinice” trebuie
interpretată – faţă de raţiunea de a fi a contenciosului administrativ, desprinsă din
litera şi spiritul Constituţiei – într-un sens larg. Cel în cauză poate să invoce diferite
situaţii de ordin subiectiv (exemplu: plecarea din localitate, starea de boală,
evenimente de familie, implicarea în diferite proiecte profesionale care n-au suferit
amânare etc.) sau situaţii de ordin obiectiv (exemplu: culpa administraţiei)”.
Legea stabilește expres faptul că termenul de 6 luni pentru introducerea acțiunii este
un termen de prescripție,în timp ce termenul de un an este un termen de
decădere,după expirarea căruia nu semai poate cere anularea actului administrativ și
nici obligarea autorității publice de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un
interes legitim.
Acțiunea în contencios administrativ trebuie să cuprindă:
• nume și prenumele reclamantului
• datele de identificare ale autorității competente
• datele de identificare ale pârâtului
• obiectul cererii
Cererile adresate instanței de contencios administrativ se judecă de urgență și cu
precădere în ședință publică.
Acțiunea în justiție poate fi formulată și împotriva persoanei care a
inovat,fundamentat,apropus,a elaborat,încuviințat și a semnat soluția de a refuza
rezolvarea unei cereri referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Acţiunea în contencios administrativ poate avea ca obiect:
• anularea în tot sau în parte a unui act administrativ;
• anularea actului şi obligarea la despăgubiri
• obligarea autorităţii publice, care refuză să rezolve o cerere referitoare la un
drept sau interes legitim al reclamantului, să-i recunoască dreptul pretins;
• obligarea autorităţii publice la recunoaşterea dreptului pretins şi la plata de
despăgubiri
pentru paguba ce i-a fost cauzată reclamantului prin refuzul nejustifica

În contextul enunțat, se remarcă extinderea conceptului de act administrativ în sensul

larg al contenciosului administrativ, care are ca fundament 5 dispozițiile art. 52 alin.
(1) și (2) din Constituția revizuită.
Pornind de la premisa nesoluționării în termen legal a unei cereri s-a adăugat prin
legea 554/2004,o nouă concepție și anume refuzul nejustificat de a rezolva o cerere la
un drept sau la un interes legitim.
Din perspectiva mea,procedura prealabilă a fost elaborată în contextul ușurării
persoanei căreia i-a fost încălcat un drept pentru buna reglementare a unei situații
corecte.Această procedură cuprinde termene maxime și situații concrete pentru care
poate fi invocată,soluționând eventualele litigi într-un mod mai amplu.
 Bibliografie:

• Apostol, Tofan, D., „Modificările esenţiale aduse instituţiei contenciosului

administrativ prin noua lege cadru în materie”, 2005, Curierul Judiciar, nr. 4, p.
78.
• Bogasiu, G., Legea contenciosului administrativ comentată şi adnotată cu
legislaţie, jurisprudenţă şi doctrină, Editura Universul Juridic, 2008.
• Dragoş, D.C., Legea contenciosului administrativ. Comentarii şi explicaţii,
Ediţia 2, Editura C.H. Beck, 2009.
• Iorgovan, A., Vişan, L., Ciobanu, A.S., Pasăre, D.I., Legea contenciosului
administrativ (Legea nr. 554/2004) – cu modificările şi completările la zi –
Comentariu şi jurisprudenţă, Editura Universul Juridic, 2008.
• Lazăr, R.A., „Consideraţii asupra Proiectului Legii contenciosului
administrativ”, 2004, Revista de drept public nr. 3, p. 66.
• Benonica Vasilescu,Drept administrativ,Ediția a III-a,revăzută și
adăugită,Editura Universul Juridic,București,2017