Condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în contencios administrativ

Conf. univ. dr.

Laurențiu ȘONERIU

Student
Micle Alexandru-Bogdan
 Introducere

Contenciosul administrativ reprezintă o ramură a dreptului care reglementează soluționarea

litigiilor dintre cetățeni și autoritățile publice. Procesul de soluționare a acestor litigii presupune
respectarea unor condiții de admisibilitate, care asigură un cadru legal și procedural
corespunzător. În contextul legislației românești, condițiile de admisibilitate ale acțiunii în
contencios administrativ sunt esențiale pentru asigurarea justiției și respectarea drepturilor și
libertăților cetățenești. Contenciosul administrativ este o ramură a dreptului care reglementează
modul în care se judecă litigiile dintre cetățeni și administrație. Acesta acoperă o gamă largă de
dispute, de la deciziile administrative până la neexecutarea actelor administrative. În România,
principala lege care reglementează contenciosul administrativ este Legea nr. 554/2004.

1.Interesul legitim

Interesul legitim reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru admiterea acțiunilor în
contencios administrativ conform legislației românești. Acest concept se referă la prezența unui
interes personal, direct și concret al reclamantului în soluționarea litigiului. Pentru a obține
admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ, este imperativ ca reclamantul să
dovedească existența unui interes legitim.
Criterii ale Interesului Legitim
1. Persoană Vătămată Direct sau În Mod Special de Actul Administrativ
Interesul legitim necesită ca reclamantul să fie afectat în mod direct sau în mod special de
actul administrativ contestat. Este esențial ca impactul să nu fie doar teoretic sau indirect, ci să
aibă consecințe semnificative asupra reclamantului.
2. Interesul de Drept sau de Fapt
Interesul legitim poate fi atât de drept, cât și de fapt. Interesul de drept se referă la
protejarea unui drept subiectiv al reclamantului, în timp ce interesul de fapt se concentrează
asupra aspectelor concrete și specifice ale situației reclamantului.
3. Existența Unui Raport Juridic sau de Fapt cu Autoritatea Administrativă
 Reclamantul trebuie să aibă un raport juridic sau de fapt cu autoritatea administrativă în
cauză. Acest raport poate rezulta dintr-un contract, dintr-o obligație legală sau din orice altă
legătură care stabilește conexiunea dintre reclamant și autoritatea administrativă.
Jurisprudență Relevantă
Pentru a înțelege mai bine aplicarea conceptului de interes legitim, este util să analizăm
jurisprudența relevantă în România. De exemplu, într-un caz celebru, instanța a recunoscut
dreptul unui cetățean de a contesta un act administrativ emis în mod eronat, deoarece acesta
afecta direct și personal interesele sale financiare.

2. Decizia prealabilă

O altă condiție crucială pentru admiterea acțiunii în contencios administrativ în legislația

românească este formularea unei decizii prealabile către autoritatea administrativă competentă
înainte de a se adresa instanței. Această procedură are rolul de a oferi autorității administrative
posibilitatea de a soluționa litigiul fără a recurge la instanță și de a evita aglomerarea sistemului
judiciar.
Etapele Procedurii Deciziei Prealabile
1. Formularea Cererii Prealabile
Reclamantul trebuie să formuleze o cerere prealabilă către autoritatea administrativă
competentă, în care să expună motivele contestării actului administrativ și să solicite revizuirea
sau modificarea acestuia.
2. Termenele pentru Soluționarea Cererii Prealabile
Legislația stabilește termene clare în care autoritatea administrativă trebuie să răspundă la
cererea prealabilă. De regulă, aceste termene sunt stabilite în funcție de complexitatea cauzei, dar
nu pot depăși anumite limite, asigurându-se astfel celeritatea în soluționarea litigiilor.
3. Decizia Autorității Administrative
Dacă autoritatea administrativă acceptă cererea prealabilă și modifică sau revizuieste
actul administrativ, acest lucru poate duce la soluționarea litigiului înainte de a ajunge în instanță.
În cazul în care autoritatea administrativă respinge cererea prealabilă sau nu răspunde în
termenele stabilite, reclamantul are dreptul să se adreseze instanței.
Importanța Deciziei Prealabile în Practică
Procedura deciziei prealabile nu doar reducere încărcătura instanțelor, dar servește și
drept modalitate de reconciliere între părți înainte de a se implica complet într-un proces judiciar.
Aceasta încurajează dialogul între cetățean și administrație și promovează soluționarea
alternativă a litigiilor.
Cazuri Excepționale de Derogare
Există situații excepționale în care instanța poate admite acțiunea în contencios
administrativ fără o cerere prealabilă, cum ar fi cazurile de urgență sau atunci când autoritatea
administrativă este considerată inaccesibilă sau ineficientă în soluționarea litigiului.

3.Termene de prescripție

Termenele de prescripție reprezintă o altă dimensiune importantă a condițiilor de

admisibilitate în contenciosul administrativ în legislația românească. Aceste termene sunt
esențiale pentru a asigura celeritatea și finalitatea soluționării litigiilor, evitând întârzierile
nejustificate în prezentarea acțiunilor.
1. Termenul General de Prescripție
Legea prevede un termen general de prescripție pentru introducerea acțiunii în contencios
administrativ. De obicei, acesta este de 6 luni de la data la care reclamantul a luat cunoștință de
actul administrativ contestat sau de la data la care acesta a fost publicat sau notificat, în funcție
de circumstanțe.
2. Termene Speciale în Anumite Cazuri
Există și situații în care termenele de prescripție pot fi diferite. De exemplu, în cazul
acțiunilor privind acte administrative emise în domeniul urbanismului, termenul de prescripție
poate fi de 30 de zile de la data luării la cunoștință.
Importanța Respectării Termenelor de Prescripție
Respectarea termenelor de prescripție este esențială pentru admiterea acțiunii în
contencios administrativ. Nerespectarea acestor termene poate duce la inadmisibilitatea acțiunii,
cu consecința pierderii dreptului de a contesta actul administrativ în instanță.
Cazuri Excepționale
Există situații excepționale în care instanța poate admite acțiunea chiar și după expirarea
termenului de prescripție, dacă reclamantul demonstrează că nu a putut să își exercite drepturile
în termenul legal din motive obiective.

4. Principalele categorii de acte administrative

 Actul administrativ reprezintă o decizie sau o acțiune emisă de o autoritate publică în
exercitarea funcțiilor sale administrative. În contextul contenciosului administrativ în România,
actul administrativ contestat este elementul central al litigiilor, iar condițiile de admitere a
acțiunii sunt strâns legate de caracteristicile acestuia.
1. Acte Decizionale: Deciziile emise de autorități publice, cum ar fi hotărârile consiliilor
locale sau deciziile unor funcționari publici, pot fi contestate în contencios administrativ.
2. Acte Normative: Orice reguli sau norme emise de autorități publice, precum ordonanțe,
regulamente sau alte acte normative, pot face obiectul contestațiilor.
3. Acte Individuale sau Generale: Atât actele administrative cu caracter individual, care
afectează direct o persoană sau un grup restrâns de persoane, cât și cele cu caracter
general, care se aplică pe o arie mai largă, pot fi contestate în contencios administrativ.
Necesitatea Contestării unui Act Administrativ
Pentru a putea formula o acțiune în contencios administrativ, reclamantul trebuie să
identifice un act administrativ emis de o autoritate publică și să demonstreze modul în care
acesta îi afectează interesele sau drepturile. Contestarea actului administrativ este esențială
pentru a iniția procesul de soluționare a litigiului în instanță.
Modalități de Contestare a Actului Administrativ
1. Prin Cerere Prealabilă: Conform condițiilor discutate anterior, reclamantul poate
contesta actul administrativ prin intermediul unei cereri prealabile adresate autorității
administrative, oferind astfel posibilitatea acesteia de a remedia situația înainte de a se
ajunge în instanță.
2. Prin Acțiune Directă în Contencios Administrativ: Dacă cererea prealabilă nu duce la
rezolvarea litigiului sau nu este aplicabilă în anumite cazuri, reclamantul poate depune o
acțiune în contencios administrativ direct în instanță.
Controlul Judiciar al Actului Administrativ
Instanța de contencios administrativ are rolul de a efectua un control judiciar asupra
legalității și temeiniciei actului administrativ contestat. Aceasta poate anula, modifica sau
confirma actul administrativ, asigurând astfel respectarea principiilor legale și a drepturilor
cetățenești.

5.Calitatea procesuală activă și pasivă

 Calitatea procesuală se referă la dreptul părților de a participa la un proces și de a-și susține
interesele în fața instanței. În contenciosul administrativ din România, calitatea procesuală activă și
pasivă reprezintă elemente esențiale pentru buna desfășurare a procesului judiciar.

Calitatea Procesuală Activă

1. Definiție și Criterii: Calitatea procesuală activă presupune capacitatea părții de a acționa în

instanță pentru protejarea propriilor interese. Pentru a avea calitate procesuală activă în
contenciosul administrativ, o persoană trebuie să aibă un interes legitim, adică un interes
personal, direct și concret în soluționarea litigiului.

2. Situații Excepționale: Există situații excepționale în care persoanele sau organizațiile pot acționa
în contencios administrativ și fără a avea un interes direct personal. Aceasta poate fi posibilă
atunci când este vorba de un interes general, cum ar fi protejarea intereselor publice sau a
drepturilor fundamentale.

Calitatea Procesuală Pasivă

1. Definiție și Criterii: Calitatea procesuală pasivă se referă la capacitatea autorității administrative

de a fi pârâtă într-un proces. Autoritatea administrativă trebuie să fie cea care a emis actul
administrativ contestat și să aibă puterea de a-l revizui sau modifica în urma deciziei instanței.

2. Raportul Juridic cu Pârâtul: Reclamantul trebuie să aibă un raport juridic sau de fapt cu
autoritatea administrativă pasivă. Este esențial ca autoritatea să fie direct responsabilă pentru
emisiunea actului administrativ și să fie implicată în litigiu.

Verificarea Calității Procesuale

1. În Faza Preliminară a Procesului: Calitatea procesuală activă și pasivă este verificată în faza
preliminară a procesului. Instanța analizează dacă reclamantul îndeplinește criteriile de interes
legitim și dacă autoritatea administrativă pasivă are competența de a soluționa litigiul.

2. Excepții și Obiecții: Părțile pot invoca excepții și obiecții privind calitatea procesuală în cursul
procesului, iar instanța trebuie să decidă asupra acestora pentru a asigura un proces echitabil și
în conformitate cu legea.

Concluzie

În concluzie, condițiile de admisibilitate ale acțiunii în contencios administrativ în

legislația românească reprezintă un cadru esențial pentru asigurarea unui proces echitabil și
eficient în rezolvarea litigiilor dintre cetățeni și autoritățile publice. Fiecare element al acestor
condiții - interesul legitim, decizia prealabilă, termenele de prescripție, actul administrativ
contestat și calitatea procesuală activă și pasivă - contribuie la stabilirea unui echilibru între
protecția drepturilor individuale și buna funcționare a administrației publice. Interesul legitim
reprezintă o bază solidă pentru acțiunile în contencios administrativ, asigurând că doar cei cu un
interes direct și personal pot accesa instanța. Cererea prealabilă și respectarea termenelor de
prescripție nu doar simplifică procedurile, dar și încurajează soluționarea alternativă a litigiilor și
evită congestionarea instanțelor.
Actul administrativ contestat este punctul central al procesului, iar calitatea procesuală
activă și pasivă asigură că numai părțile direct afectate sunt implicate în litigiu. În ansamblu,
aceste condiții reflectă preocuparea legiuitorului pentru eficiența și corectitudinea procesului în
contenciosul administrativ, contribuind la menținerea unui echilibru între autoritățile publice și
cetățeni. Contenciosul administrativ nu este doar un proces judiciar, ci și un mecanism important
pentru menținerea statului de drept și pentru protejarea cetățenilor împotriva eventualelor abuzuri
ale puterii administrative. Prin respectarea și aplicarea riguroasă a acestor condiții, sistemul
juridic român asigură cetățenilor accesul la justiție și protecția drepturilor fundamentale,
consolidând astfel încrederea în instituțiile statului.

Bibliografie

Legea contenciosului administrativ - nr. 554/2004

Legea contenciosului administrativ comentata si adnotata - Gabriela Bogasiu , editura
Universul juridic