PURTAREA ABUZIVĂ- art.

296

(1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează
cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează
cu o treime.

Prin această infracțiune se sancționează comportamentul neadecvat al funcționarului

public față de persoanele cu care intră în contact în exercitarea atribuțiilor de serviciu, această
infracțiune făcând referire doar la infracțiunea de amenințare și lovire sau alte violențe.
Obiect juridic principal: constă în normală desfășurare a relațiilor de serviciu.
Obiect juridic secundar: îl constituie demnitatea, libertatea psihică, integritatea
fizică și sănătatea persoanei.
Obiect material: când infracțiunea este comisă prin lovire sau alte violențe, obiectul
material constă în corpul persoanei împotriva căreia a fost comisă fapta.
Situația premisă: constă în preexistența unor atribuții de serviciu de care legea leagă
săvârșirea faptei.

Subiecții infracțiunii
Subiect activ: persoana care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Textul se
aplică funcționarilor publici, precum și oricăror alte persoane, salariat al unei persoane
juridice de drept privat.
Renunțarea la prevederea calității de funcționar sau funcționar public pentru subiectul
activ al infracțiunii de purtare abuzivă are ca efect posibilitatea angajării răspunderii penale și
pentru cei care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane fizice, alta decât cele
prevăzute la art. 175 alin. 2 care nu îndeplinește condițiile de la art. 308.
De exemplu, dacă o persoană își angajează o menajeră, iar aceasta, în urma
observațiilor care i se fac privind modul cum își îndeplinește atribuțiile, lovește persoana care
a angajat-o, se poate reține infracțiunea de purtare abuzivă. De asemenea, se va reține aceasta
și dacă făptuitorul este angajat ca gardă de corp de către o persoană fizică, iar în exercitarea
atribuțiilor de serviciu adresează expresii jignitoare unei terțe persoane.
Subiect activ al infracțiunii poate fi și o persoană care își desfășoară activitatea în
aceeași unitate cu persoana vătămată. Spre exemplu, în cazul asociatului unei societăți
comerciale, care, deplasându-se la o subunitate pentru rezolvarea unui conflict de muncă, a
lovit un salariat.
Așadar, esențial pentru reținerea infracțiunii de purtare abuzivă este ca subiectul
activ, la momentul comiterii faptei, să se afle în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
 În practica judiciară s-a reținut că săvârșirea unor acte de violență împotriva unei
persoane de către șeful postului de poliție, pentru motivul că nu s-a prezentat la chemările
anterioare pentru a fi cercetat într-o cauză aflată în curs de urmărire penală, constituie
infracțiunea de purtare abuzivă și în cazul în care este săvârșită într-o zi nelucrătoare.
Participația este posibilă sub forma instigării și complicității, iar pentru aceste
forme de participație nu este necesară calitatea cerută de lege pentru autor.
Subiect pasiv principal: instituția, unitatea sau persoana fizică al cărui angajat este
făptuitorul.
Subiect pasiv secundar: persoana fizică împotriva căreia se îndreaptă activitatea
abuzivă a făptuitorului. Pluralitatea de subiecți pasivi secundari conduce la reținerea unui
concurs de infracțiuni, deoarece acestea sunt infracțiuni contra persoanei, se vor reține atâtea
infracțiuni câte persoane vătămate sunt.

Latura obiectivă
Elementul material: este realizat întotdeauna printr-o acțiune, ce poate îmbrăca mai
multe modalități alternative.
La alin. 1, elementul material constă în întrebuințarea de expresii jignitoare față de
o persoană. S-a arătat în doctrina ca legiuitorul sancționează doar utilizarea unor expresii
jignitoare, nu și utilizarea de gesturi jignitoare, conduită care prezintă însă aceeași gravitate,
așadar nu suntem de acord cu această opinie a doctrinei.
La alin. 2. elementul material este cel al infracțiunilor de amenințare și lovire sau
alte violențe.
Săvârșirea mai multor acte materiale de natură diferită, dar în aceeași împrejurare
conduce la reținerea unei singure infracțiuni de purtare abuzivă în varianta cea mai gravă,
în care sunt absorbite variantele mai ușoare.
Spre exemplu, lucrătorii de poliție au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de
purtare abuzivă în varianta agravată prevăzută de art. 296 alin. 2 raportat la art. 193 alin. 2,
întrucât, aflati în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au confundat-o pe partea civilă cu un
proxenet, au amenințat-o și au trecut la imobilizarea ei, cauzându-i leziuni corporale ce au
necesitat 35-40 de zile de îngrijiri medicale.

Urmarea imediată principală: constă într-o stare de pericol pentru buna desfășurare
a relațiilor de serviciu.
Dacă infracțiunea s-a produs prin amenințare sau exercitarea de violențe fizice va
exista și o urmare imediată secundară, constând în atingerea adusă libertății psihice,
integrității fizice sau sănătății persoanei.
Legătura de cauzalitate: în ceea ce primește privește modalitățile elementului care
au ca urmare o stare de pericol rezultă ex re.
Atunci când a fost afectată integritatea corporală sau sănătatea persoanei, trebuie
dovedită legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată.
 Latura subiectivă: fapta trebuie comisă cu intenție directă sau indirectă.
Sunt însă situații când subiectul activ e îndreptățit să uzeze de forță pentru a-și
îndeplini îndatoririle de serviciu, cu condiția ca acest mod de a proceda să constituie unica
posibilitate de executarea a acestei îndatoriri. Dacă acesta a depășit însă limita necesității,
fapta lui va constitui infracțiune.
Formele infracțiunii
Tentativa nu se sancționează.
Consumarea are loc la momentul producerii elementului material.
Dacă faptele se produc la anumite intervale de timp, în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale, se poate reține forma continuată a infracțiunii și ca atare va exista și în
momentele epuizării.
Variante
Infracțiunea are o variantă tip, cea reglementată în alin. 1, când fapta este săvârșită
prin expresii jignitoare, și varianta agravată, în alin. 2, când fapta e comisă prin amenințare
ori lovire sau alte violențe.
Din modalitatea în care e prevăzută sancțiunea pentru faptele comise la alin. 2, rezultă
că aceasta reprezintă în realitatea o variantă agravată a infracțiunii de amenințare și de lovire
sau alte violențe.
Sancțiuni
Pentru varianta tip pedeapsă prevăzute de lege e închisoarea de la o lună la 6 luni,
alternativ cu pedeapsa amenzii.
În cazul faptelor prevăzute la alin. 2, pedepsea este cea prevăzută de lege pentru
norma de incriminare la care textul face referire, ale cărei limite speciale se majorează cu 1/3.