Infractiuni contra autoritatii Titlul V

Art 236-245 Art 236 ofensa adusa unor insemne ; NCP n-o mai prevede Art 237'1 se numea defaimarea tarii sau a natiunii Art 237 se referea la defaimarea unei organizatii ; a fost abrogat Art 238 se numea ofensa adusa autoritati ; a fost abrogat Art 239 ultrajul Art 239'1 sunt cazuri speciale de pedepsire in raport cu ultrajul Obiectul juridic generic = relatiile privind autoritatea; notiunea de autoritate are o semnificatie complexa aici deoarece prin autoritate se desemneaza alternativ urmatoarele entitati : 1. Sistemul de organe si institutii ale puterii si organul ca atare , precum si reprezentantul acestuia; 2. Dreptul organului sau institutiei publice de a-si impune vointa in raport cu destinatarii activitatii lor; 3. Sensul general : Prestigiul de care trebuie sa se bucure institutiile publice si reprezentantii acestora. Notiunea de autoritate e relativ ambigua se foloseste notiunea de autoritate sau de putere. Obiectul juridic special = in cazul art 242 avem relatiile privind necesitatea pastrarii in conditii corespunzatoare a inscrisurilor aflate la una din instit prevazute de art 245; Pt ca avem si infract complexe in acest titlu, exista in unele cazuri si un obiect juridic secundar ex ultrajul protejeaza integritatea fizica si sanatatea pers precum si lib psihica a acesteia. Obiectul material = exista in cazurile in care lezarea autoritatii se realizeaza prin intermediul unei persoane sau al unui bun care il reprezinta : ex corpul persoanei la ultraj; inscrisurile ; la unele infract, de ex art 240 nu are obiect material. Subiectii activi de regula nu sunt circumstantiati : exceptie la 242 alin 3 doar functionarul public, si 242 alin 2 si 243 alin 2, unde subiect activ este custodele. Participatia penala este posibila sub toate formele, inclusiv coautoratul. Subiectul pasiv principal este instit publica a carei autoritate a fost periclitata prin comiterea faptei. Exista si pos de a avea un subiect pasiv secundar, adiacent ultrajul (pers care are calitatea de a reprezenta autoritatea). In cazul art 239'1, subiectul pasiv are un statut aparte pt ca el este reprezentat de sotul sau ruda apropiata a persoanei prevazuta la varianta agravata a ultrajului de la alin 5 art 239. Latura obiectiva: Elementul material : fiind infract comisive, de regula el material se realizeaza printr-o actiune ; exceptional, se poate realiza prin inactiune art 236, unde in doctrina s-a spus ca el material se realizeaza si printr-o inactiune : fapta pers care nu se ridica in picioare la intonarea imnului de stat. Unele infractiuni au continuturi alternative : exista mai multe modalitati de realizare a elementului material, cum este cazul art 242 si 243.

Urmarea imediata = o stare de pericol pt autoritate, pt prestigiul acesteia; La infract complexe avem si o urmare secundara : lezarea lib psihice sau lezarea integritatii fizice . Legatura de cauzalitate = fiind infract de pericol, legatura de cauzalitate rezulta direct din materialitatea faptei. Latura subiectiva : vinovatia e ceruta in aproape toate cazurile sub forma intentiei directe sau indirecte, exceptie la art 242 alin 2 unde se cere culpa. Mobilul, scopul nu intereseaza. Forme : tentativa se pedepseste doar la art 242 alin 1; pot avea forma continuata, iar art 241 are mereu o forma continua, si aici avem un moment al epuizarii. Variante : cu exceptia art 240, la celelalte avem var agravate sau atenuate , atenuate la 236 alin 2 de exemplu. Sanctiuni : pedeapsa cu inchisoarea, in unele cazuri avem alternativ amenda, respectiv la 236 alin 2, 241 alin 1, 242 alin 2, 243 si 244; limitele inchisorii : avem una minima de 3 luni si una maxima de 18 ani la art 239 alin 5.

NU discutam despre ofensa adusa unor insemne pt ca in NCP a fost scoasa din sfera penalului.

ULTRAJUL art 239

E o infractiune complexa pt ca sunt protejate in afara autoritatii si atribute ale persoanei. Textul a suferit numeroase modificari dupa 1989. Avem o varianta tip si 4 agravate. Varianta tip : Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii. Alin 1 se refera la art 193 amenintare ; alin 2 face trimitere la art 180; alin 3 face trimitere la art 181; alin 4 face trimitere la vatamarea corporala grava art 182; alin 5 reprezinta o varianta gravata a celorlalte 3 var agravate pedeapsa e mai mare daca subiectul activ e un judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm, militar. Obiectul juridic e complex = se refera la relatiile privind autoritatea si implicit respectul daotrat functionarului public; Obiectul secundar se refera la libertatea psihica potrivit var tip, si integritatea corporala si sanatatea

persoanei la celelalte 3 variante agravate. Obiectul material = exista numai in var agravate, in ipotezele in care se exercita violente asupra subiectului pasiv ; Avem un obiect material secundar adiacent : corpul persoanei. Subiectul activ = nu e circumstantiat. Subiectul pasiv: - cel principal, este instit careia ii apartine functionarul, - iar cel secundar este circumstantiat, respectiv este functionarul public ! Pluralitatea de subiecti pasivi antreneaza o pluralitate de infractiuni, chiar daca avem o singura actiune. Latura obiectiva: Elementul material se confunda cu cel de la 193 si 180, 181, 182 pt var agravate. Avem o conditie atasata: fapta sa fie comisa fie in timp ce functionarul isi indeplineste atributiile de serviciu, fie pt fapte indeplinite in exercitiul functiei. Urmarea imediata: - principala starea de pericol cu privire la autoritate; - cea secundara lezarea libertatii psihice sau vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii persoanei la var agravate. Legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei. Latura subiectiva: Vinovatia e ceruta sub forma intentiei. Forme : tentativa nu se pedepseste. Consumarea are loc in functie de el material, in aceleasi conditii ca la infract ce intra in componenta infract 180, 181... Este susceptibila de forma continuata. Sanctiuni : limita maxima de 18 ani la var agravata la ultimul alin. ! Ultrajul este absorbit de 175 lit e? si poate fi absorbit de art 176 lit e. Poate intra in concurs cu infract de talharie . Nu va exista ultraj in ipoteza in care, intr-un conflict particular, se produc violente asupra functionarului public spete in codul penal adnotat; nu se retine ultraj in cazul in care amenintarea sau violentele executate sunt consecutive unei actiuni abuzive din partea functionarului

Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege- Titlul VI

Are 4 capitole : 1. infract de serviciu sau in legatura cu serviciul ; 2. infract care impiedica infaptuirea justitiei; 3. infract contra sigurantei circulatiei pe caile ferate; 4 infract privitoare la regimul stabilit pt unele activitati reglementate de lege. Ultimele 2 capitole nu vor fi predate si nu intra in materia de examen.

1. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

Art 246-258 Art abrogate de la 251 (infract de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti); art 253 regimul inapoierii in tara; avem art 2531 introdus in 2006. Nu facem prezentarea generala a acestui capitol o luam din caietul de seminar !

Art 246 Abuzul in serviciul contra intereselor persoanelor

Avem o varianta tip . Norma de incriminare : Fapta functionarului public care in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Obiect juridic principal : relatiile de serviciu, buna desfasurare a lor care pp exercitarea atributiilor functionarului de o asa maniera incat sa nu lezeze interesele diferitelor persoane. Obiect juridic adiacent : relatiile privind interesele legale ale persoanelor. Obiect material : nu exista. Subiectii : Subiectul activ : functionarul public circumstantiat, propriu, calificat , dar si simplul functionar art 258; de la art 147 luam notiunile ; persoana juridica nu poate fi subiect activ in calitate de autor pt ca nu are calitatea ceruta de norma de incriminare; e discutabil daca pers juridica poate sa fie instigator sau complice avand in vedere obiectul juridic principal nu a fost inca lamurita in doctrina si in practica; prof. zice ca nu ar putea fi. Participatia e posibila in toate formele , pt coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionar sau funct public. Subiect pasiv : institutia la care lucreaza functionarul ; adiacent : pers fizica sau juridica ale carei interese au fost vatamate; Situatia premisa : existenta unor atributii precise ale functionarului legate de diferite interese legale ale persoanelor. Latura obiectiva : Elementul material : actiune sau inactiune, respectiv indeplineste in mod defectuos un act sau nu indeplineste un act pe care avea obligatia sa-l indeplineasca. Conditie atasata el material actiunea sau inactiunea sa se realizeze in exercitiul atributiilor de serviciu.

Urmarea imediata : principala o stare de pericol pt relatiile de serviciu ; secundara vatamarea intereselor legale ale persoanei : interese patrimoniale sau interese de drepturi nepatrimoniale. Legatura de cauzalitate : rezulta direct pt urmarea principala si trebuie dovedita in cazul urmarii secundare. Latura subiectiva : Vinovatia intentia directa, indirecta; forma vinovatiei e sugerata si de expresia "cu stiinta". Forme tentativa nu se pedepseste . Consumarea in momentul in care se realizeaza vatamarea intereselor persoanei. infractiunea poate avea si forma continuata. Sanctiuni : limite normale 6 luni la 3 ani; nu avem alternativa amenzii.

Art 247 Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi

Avem o varianta tip. Norma de incriminare : Ingradirea de catre un functionar public a folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pt aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie....se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Obiect juridic principal : relatiile de serviciu care pp un comportament corect, nediscriminatoriu al functionarului. Obiect juridic adiacent : relatiile sociale privind cap juridica a persoanei fizice si egalitatea in drepturi a cetatenilor. Obiect material : nu are. Latura obiectiva : Elementul material : actiunea sau inactiunea realizata prin 2 modalitati : 1. ingradirea capacitatii de folosinta sau de exercitiu; 2. crearea unei situatii de inferioritate. Urmarea imediata : principala starea de pericol pt relatiile de serviciu ; secundara lezarea drepturilor persoanei; o prejudiciere morala sau materiala a acesteia. Legatura de cauzalitate : trebuie dovedita la urmarea secundara. Latura subiectiva : Vinovatia : intentie in ambele modalitati; conditia necesara pt intregirea laturii subiective este existenta a

unui mobil, respectiv ura sau desconsiderarea pe temei de rasa, religie etc.; unii autori zic ca fapta se comite doar cu intentie directa dar nu este corect : ei confunda mobilul cu scopul. Forme : tentativa nu e incriminata ; fapta se consuma in momntul in care se realizeaza vatamarea drepturilor persoanei; poate avea forma continuata. Sanctiuni : 6 luni la 5 ani .

Art 248 Abuzul in serviciu contra intereselor publice

Avem varianta tip doar :avem de-a face cu un abuz in serviciu de la 246, cu deosebirea ca e contra intereselor publice . Norma de incriminare : Fapta functionarului public care , in exercitiul atributiilor sale de serviciu , cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art 145 sau a paguba a patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Obiect juridic principal : relatiile de serviciu; relatiile privind realizarea sarcinilor de serviciu in instit prevazute de art 145; Exista si obiect juridic secundar : relatiile patrimoniale privind instit la care se refera art 145. Obiect material : nu are, dar exceptional poate avea daca indeplinirea sau neindeplinirea actului s-a facut in directa legatura cu un bun. Subiectul activ : functionarul public sau alt functionar. Subiect pasiv : organul sau instit de stat ori unitatea dintre cele la care se refera art 145. Latura obiectiva : Elementul material : actiune sau omisiune legata de atributiile de sericiu. Urmarea imediata : o lezare a relatiilor de serviciu => 2 consecinte in legatura cu urmarea secundara : 1. tulburare insemnata a bunului mers sau 2. o paguba in patrimoniul unitatii respective. Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita in ambele ipoteze, cu atat mai mult cu cat exista o tulburare insemnata. Latura subiectiva : intentie directa sau indirecta; forme : tentativa nu e incriminata, consumarea are loc fie la momentul producerii tulburarii sau al producerii pagubei; poate avea caracter continuu si continuat. Sanctiuni : inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Art 248'1 abuzul in serviciu in forma calificata.

Art 249 neglijenta in serviciu se raporteaza la forma anterioara de abuz dar avem culpa. Art 250 - purtarea abuziva ne uitam in Curierul juridiciar nr 10 /2006, publicat de domnul profesor; Despre unele simetrii imperfecte in legatura cu art 250. Art 252 neglijenta in pastrarea secretului de stat trecem peste. Art 253'1 conflictul de interese infract de coruptie, trecem peste. In legatura cu diferitele forme de abuz luam din codul penal adnotat Lefterache si punem accent pe spetele care se refera la subiectul activ speta cu agentul de politie, speta cu un judecator unde avem concurs de infractiuni; diferenta intre 246 si 248; o speta cu diferenta fata de luarea de mita; o speta de unde rezulta caracterul subsidiar al acestor infractiuni.

Infractiuni de coruptie Art 254 Luarea de mita

Avem o varianta tip si una agravata. Obiectul juridic : relatiile de serviciu care pp execitarea de catre functionar a atributiilor sale intr-un mod corect si fara a profita de pe urma exercitarii acestor atributii; scopul legii e sa impiedice pers aflata intr-o functie publica sa se imbogateasca personal in urma exercitarii functiei. Obiect material : nu are, desi in mod gresit in doctrina se afirma ca obiectul material ar fi suma de bani ; sumele de bani nu au nicio legatura cu relatiile de serviciu. Situatia premisa : existenta unor atributii ale functionarului in legatura cu fapta savarsita sau competenta de a realiza anumite acte pt care primeste banii sau foloase. Subiect activ : functionarul, inclusiv functionarul public ; pt var agravata e vorba de functionarul care are atributii de control. Retinem : 1. Nu poate fi subiect activ avocatul nu are calitatea de functionar; 2. Poate fi subiect activ medicul, asociatul unic si administratorul unei societati comerciale, primarul (in virtutea competentei generale, chiar daca actul in cauza intra in competenta specifica a unui subordonat); comisarul garzii financiare, expertul tehnic desemnat in cauze judiciare, lichidatorul judiciar, salariatul din cadrul unei societati cu capital privat; 3. NU este subiect activ pe alin 2 : functionarul insarcinat cu citirea contorului, supracontrolorul CFR; inspectorul in constructii in masura in care exercita atributii primare cu caracter permanent; 4. Poate fi sub activ pe alin 2 : inspectorul din cadrul oficiului pt protectia consumatorului; directorul de banca, in masura in care el exercita atributii de control al legalitatii in privinta acordarii de credite. Subiectul pasiv : institutia la care lucreaza functionarul; nu cel care da mita e sub pasiv. Latura obiectiva : Elementul material : actiune sau inactiune - pretinde, primeste, accepta o promisiune, nu respinge

promisiunea unor foloase. Urmarea imediata : stare de pericol pt relatiile de serviciu. Legatura de cauzalitate : rezulta direct . Latura subiectiva : Vinovatia e ceruta sub forma intentiei directe sau indirecte; unii spun ca se comite numai cu intentie directa este iarasi o confuzie intre scopul ca intregire a laturii obiective si scopul ca intregire a laturii subiective. Tentativa nu se pedepseste. Infractiunea se poate realiza si in forma continuata. Consumarea are loc diferentiat in functie de variante : fie cand pretinde, cand primeste, accepta sau nu o respinge. In cazul in care luarea de mita se savarseste in modalitatea primirii de bani sau alte valori, aceasta primire tre sa se realizeze inainte de efectuarea actului de serviciu sau macar sa fi existat inainte o pretindere sau o acceptare; daca primeste banii DUPA, avem art 256, fara sa existe o intelegere prealabila. NCP se renunta la incriminarea separata a primirii de foloase necuvenite art 256. Sanctiuni : 3-12 ani ; 3-15 ani . !!! Retinem ca luarea de mita nu absoarbe faptele savarsite de functionarul corupt pt a satisface pe mituitor, daca acestea constituie infractiuni distincte . Pt chestiunea asta : Despre o pretinsa unitate infractionala in cazul comiterii unor fapte conexe de luare de mita si fals intelectual prin omisiune in analele Univ Bucuresti seria drept nr 2/2003, fie in Critica ratiunii penale.

Art 255- Darea de mita

E o infractiune in stransa relatie cu luarea de mita, dar nu e chiar corelativa. Spre deosebire de luarea de mita, e o infractiune in legatura cu serviciul, nu de serviciu. In timp ce darea de mita reprezinta coruptie activa, luarea de mita e coruptie pasiva. Norma de incriminare : Promisiunea, oferirea sau darea de bani, ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate la art 254. Obiect juridic special : relatiile in legatura cu activitatea de serviciu , relatii incompatibile cu fapte de coruptie a functionarului. Obiect material : nu are. Subiect activ : orice persoane ; participatia e posibila in toate formele. Subiect pasiv : unitatea la care isi desfasoara activitatea functionarul caruia i se ofera mita.

Latura obiectiva:

Elementul material : actiune in 2 modalitati promisiunea, oferirea, darea de bani; conditie necesara pt intregirea laturii obiective : folosul injust sa fie dat unui functionar care are competenta in legatura cu actul de serviciu in cauza; Se realizeaza inainte ca functionarul sa actioneze in legatura cu actul in cauza. Daca fapta se realizeaza in modalitatile promisiunii sau oferirii, pt existenta infractiunii nu e necesar ca promisiunea sau oferta sa fie urmata de executare. Urmarea imediata : starea de pericol. Legatura de cauzalitate : rezulta direct. Latura subiectiva : intentie directa sau indirecta; e intregita de un scop special urmarit de faptuitor : indeplinirea sau neindeplinirea sau intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle de serviciu ori efectuarea unui act contrar? de catre functionarul a carui corupere se urmareste. Forme : consumarea are loc in mod diferentiat in functie de modalitati ; tentativa nu e incriminata. Sanctiuni : Inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Disp cu privire la confiscare si nush ce le luam din textul de lege Retinem ca fapta inculpatului care cu aceeasi ocazie ofera sume de bani unor persoane diferite pt a nu intocmi un proces verbal , reprezinta 2 infract de dare de mita in concurs ideal !

Art 256 Primirea de foloase necuvenite

E vorba tot o infractiune de serviciu ; tot o coruptie pasiva. Obiect juridic : relatiile de serviciu. Nu avem obiect material. Subiectul activ e functionarul; subiectul pasiv e unitatea. Latura obiectiva: Elementul material = actiunea de a primi bani sau alte foloase; avem o conditie aici : primirea sa se realizeze dupa ce sub activ a indeplinit actul in cauza ; daca primirea se realizeaza in baza unei intelegeri anterioare, vom avea luare de mita. Urmarea imediata : starea de pericol. Legatura de cauzalitate rezulta direct. Latura subiectiva: Vinovatia = intentie directa indirecta. Forme : consumarea are loc in mom savarsirii actiunii, in mom primirii folosului nelegal. Tentativa nu e incriminata

Sanctiuni : Inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 257 - Traficul de influenta

Ca si darea de mita in legatura cu serviciul. Obiect juridic: relatiile de serviciu a caror normala desfasurare ar fi lezata de suspiciunea ca functionarii se lasa manipulati de alte persoane. Nu are obiect material. Subiectul activ nu e circumstantiat. Subiectul pasiv : institutia la care lucreaza nfunctionarul Latura obiectiva Elementul material : actiune in 3 modalitati : primirea, pretinderea, acceptarea unei promisiuni sunt primele 3 de la luare de mita; cerinta esentiala e ca subiectul activ sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar care are legatura cu actul solicitat. Functionarul nu trebuie sa fie nominalizat sunt sufciente referiri cu privire la calitatea acestuia la functia pe care o indeplineste. Daca functionarul asupra caruia se pretinde influenta nu exista in realitate, fapta nu poate fi trafic de influenta, ar putea fi inselaciune. Fapta subzista chiar daca interventia pe langa functionar esueaza; mai mult, subzista chiar daca nu s-a exercitat in realitate influenta . Daca fapta savarsita este realizata de un functionar care are el insusi atributii in legatura cu actul solicitat si daca il asigura pe cumparatorul de influenta ca va contribui si el la realizarea actului, vom avea un concurs ideal de infractiuni intre trafic de influenta si luare de mita. Urmarea imediata : starea de pericol . Legatura de cauzalitate : rezulta direct . Latura subiectiva: Vinovatia : intentie directa indirecta. Tentativa nu e incriminata ; consumarea are loc in momentul realizarii el material. Sanctiuni : 2-10 ani. Practica : Codul penal adnotat legea 78/2000 care se refera la infractiuni de coruptie din cod si infract asimilate infract de coruptie si infract in legatura directa cu infractiunile de coruptie.

Titlul VI
10

1.Infractiuni de serviciu 2.Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei 1.Infractiuni de serviciu Obiectul juridic. Sunt tratate relatiile de serviciu, adica acele relatii sociale referitoare la buna desfasurare a atributiilor de seriviciu. Obiectul juridic adiacent exista la unele infractiuni unde se protejeaza si o alta valoare(*art. 246:sunt protejate si interesele legale ale persoanei; art. 250:se protejeaza integritatea fizica, psihica a persoanei). Obiectul material. Putem spune ca aceste infractiuni nu au obiect material. Avem si exceptii la art. 250, al. 3,4,5: avem protejat corpul persoanei si ca atare acesta devine si obiect material al infractiunii. La art. 252, documentul alterat, distrus devine obiect material. Subiectul activ. Este unul calificat, si anume functionar sau functionar public. Infractiunile de la art. 246-250 se refera la functii publice. Infractiuni de serviciu, care sunt cele de la art. 246-250 si infractiuni in legatura cu serviciul, mai putin infractiunile de la art. 255 si 257, unde subiect activ poate fi orice persoana. Participatia este posibila in toate formele, cu precizarea ca putem retine co-autoratul numai in masura in care subiectii respectivi au atributii de serviciu, astfel incat sa poata raspunde pentru infractiunea respectiva. Daca subiectul respectiv nu are calitatea de functionar, va putea raspunde pentru complicitatea la unele din infractiunile din acest capitol. Subiectul pasiv. Este un subiect pasiv principal, adica institutia pe care o reprezinta functionarul si asupra caruia se rasfrange actiunea, si de asemenea avem un subiect pasiv adiacent, adica persoana fizica lezata. Persoana fizica este doar un subsidiar. Situatia premisa la majoritatea infractiunilor consta in existenta unor atributii foarte clare ale faptuitorului, atributii de care este legata savarsirea faptei. Latura obiectiva Element material. Infractiunile pot fi savarsite prin actiuni sau inactiuni. *La infractiunile de abuz, functionarul fie indeplineste in mod defectuos un act, fie nu il indeplineste. Sunt infractiuni unde elementul material imbraca mai multe modalitati, cum ar fi infractiunea de luare de mita. Urmarea imediata. Aceste infractiuni, sunt de regula infractiuni de pericol, in sensul ca nu sunt conditionate de existenta unui rezultat, insa exista si infractiuni, cum ar fi abuzul in serviciu sau neglijenta, unde urmarea imediata consta in realizarea unui rezultat, si anume producerea unei tulburari bunului. Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, dar daca avem infractiune de rezultat, aceasta legatura trebuie dovedita. Latura subiectiva. Ca si forma de vinovatie, aceste infractiuni au nevoie de savarsirea faptei cu intentie, fie directa, fie indirecta. Exista 2 exceptii, unde infractiunile pot fi comise din culpa. La art. 247, existenta laturii subiective este conditionata de existenta unui mobil. Formele infractiunii. De regula tentativa nu se pedepseste, insa exista infractiunile din culpa pentru care tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii elementului material, iar la infractiunile pentru care urmarea imediata consta in producerea unui rezultat, consumarea are loc la momentul producerii rezultatului. Infractiunile pot fi comise in forma continuata.

11

Sanctiuni. La cele mai multe infractiuni, este prevazuta pedeapsa cu inchisoarea. Avem insa si infractiuni unde sanctiunea consta in pedeapsa inchisorii, alternativ cu amenda(*art. 249).

Abuzul in serviciu contra intereselor publice

Obiectul juridic consta in relatiile sociale privitoare la realizarea sarcinilor de serviciu. Obiectul juridic adiacent consta in relatiile patrimoniale ale institutiilor prevazute la art. 145. Obiectul material. In anumite situatii, infractiunea poate avea obiect material. Subiectul activ este functionarul public sau functionarul. Subiectul pasiv este o unitate prevazuta de art. 145. Situatia premisa consta in existenta unor atributii de serviciu. Elementul material este actiunea sau omisiunea legata de atributiile de serviciu. Urmarea imediata este tulburarea insemnata produsa bunului mers al unui organ , ori al unei alte unitati sau o paguba adusa patrimoniului acestora. Latura subiectiva. forma vinovatiei este intentia. Formele infractiunii tentativa nu este incriminata. Consumarea are loc la momentul producerii rezultatului. Poate exista si un moment al epuizarii, daca infractiunea imbraca forma continua sau continuata. Sanctiune. Pedeapsa cu inchisoarea.

Luarea de mita
Fapta functionarului care indirect sau direct pretinde sau primi bani ori alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge in scopul de a indeplini sau de a nu indeplini, ori de a intarzia indeplinirea unui act. La al. 2 este sanctionata aceeasi fapta reglementata in al. 1 daca ea a fost savarsita de un functionar cu atributii de control. La al. 3 se prevede ca banii , valorile care au facut obiectul se confisca sau daca nu se gasesc, condamnatul va fi obligat la plata echivalentului in bani. Obiectul juridic este reprezentat de relatiile sociale care presupun exercitarea cu probitate a atributiilor de serviciu. Obiectul material. In doctrina exista 2 opinii. Unii autori afirma ca infractiunea are ca obiectul material bunul primit de functionar, iar alti autori spun ca infractiunea este una de pericol si ca atare nu are obiect material. Unii sunt de parere ca daca actul se refera la un bun, acel bun ar deveni obiect material al infractiunii. A 2a opinie este cea corecta. Nici macar nu trebuie sa se dea o suma de bani sau actul intocmit sau neintocmit sa se refere la vreun bun material. Subiectul activ este unul calificat, si anume functionarul. Infractiunea poate fi savarsita de mai multi autori, care au contribuit nemijlocit simultan sau succesiv la luarea de mita. In aceasta situatie, toti trebuie sa aiba calitatea de functionar. Exista si posibilitatea participatiei penale, sub forma complicitatii sau instigarii si nu este nevoie de calitatea de functionar. Subiectul pasiv este unitatea in al carui serviciu isi desfasoara activitatea functionarul respectiv. Daca obtinerea mitei este rezultatul unei constrangeri, persoana care este constransa sa dea mita, va avea si ea calitatea de subiect pasiv secundar. Situatia premisa consta in existenta unui serviciu in care isi exercita atributiile functionarul. Latura obiectiva

12

Elementul material il gasim in 4 modalitati alternative. Trei dintre ele reprezinta o actiune: primirea, pretinderea sau acceptarea. Avem si o inactiune, constand in nerespingerea unor promisiuni cu privire la astfel de foloase. Acceptarea si nerespingerea de promisiuni nu realizeaza elementul material al infractiunii, daca functionarul denunta de indata celor in drept ca i s-au facut promisiuni de dare de mita. Elementul material la infractiunea de luare de mita se savarseste mereu inaintea efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu. Daca folosul material este primit dupa efectuarea acestui act si fara sa existe vreo promisiune in acest sens nu avem de a face cu infractiunea cu luare de mita, ci cu cea de primire de foloase necuvenite. Cerinta esentiala pentru existenta elementului material este ca fapta sa se comita in legatura cu foloase necuvenite si ca fapta sa echivaleze cu o imbogatire fara justa cauza. Caracterul acesta de retributie presupune existenta unei proportionalitati intre valoarea serviciului prestat de functionar si valoarea folosului primit cu titlu de mita. Conditia este ca functionarul sa aiba constiinta ca este vorba de o retributie. In practica judiciara s-a retinut ca lasarea unor sume de bani unor functionari(*chelneri) nu reprezinta mita. Daca sunt lasate obiecte cu valoare simbolica(*flori, cutie cu bomboane), nici in aceasta situatie nu reprezinta mita. Folosul material primit pot face obiectul infractiunii, astfel ca si atunci cand sotia functionarului primeste astfel de foloase, dar rezulta clar ca acele cadouri se fac pentru a rasplati pe functionarul respectiv, fapta reprezinta infractiune. Nu este nevoie ca primirea sau acceptarea sa fie urmate de executare, adica de primirea lor si de asemenea nici pretinderea nu trebuie sa fie urmate de o primire efectiva. Fapta se consuma in momentul in care pretins o suma de bani. Urmarea imediata este starea de pericol creata Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Forma vinovatiei. Fapta se produce cu intentie directa sau indirecta. Nu este obligatoriu ca functionarul sa urmareasca punerea in pericol a prestigiului unitatii. Cand fapta se savarseste prin intermediar, este necesar ca functionarul sa urmareasca ca acest intermediar sa actioneze in numele sau. Formele infractiunii. Consumarea are loc la momentul producerii elementului material. Nu este necesar pentru consumarea infractiunii sa se realizeze scopul urmarit. Infractiunea poate imbraca forma continuata cand banii sau foloasele sunt remise in rate. Varianta agravata se realizeaza atunci cand functionarul are functii de control. Sanctiuni. Pedeapsa este inchisoarea.

Darea de mita
Obiectul juridic este acelasi. Obiectul material este acelasi. Subiectul activ este necircumstantiat. Putem avea co-autorat daca mai multi subiecti in acelasi timp ofera simultan sau contribuie succesiv la savarsirea infractiunii. Putem avea complicitate si instigare la dare de mita. Daca functionarul public il indeamna pe cel venit la el sa dea mita, nu se poate retine instigarea, ci luarea de mita. Situatia premisa. Trebuie sa existe un serviciu in cadrul unei unitati competente de a efectua acte de genul care ocazioneaza darea de mita. Subiectul pasiv Latura obiectiva Elementul material consta in promisiunea, in oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar. Cerinta esentiala este ca acesti bani sa nu fie datorati, ci sa fie dati cu titlu de folos necuvenit. Banii sau foloasele pot fi date cu folos direct sau indirect. Promisiunea si oferirea trebuie sa aiba loc inainte de

13

intocmirea actului, pentru ca daca sunt facute ulterior, fapta conform Codului Penal nu este infractiune. Daca banii au fost dati inainte de intocmirea actului, avem dare de mita. Daca au fost dati ulterior indeplinirii actului, insa ei sunt dublati de o promisiune sau de o oferire, avem tot infractiunea de dare de mita care s-a consumat la momentul oferirii sau la momentul promisiunii. Doar daca nu a existat o oferire, o promisiune si banii au fost dati ulterior, fapta nu reprezinta infractiune. Avem si o lege speciala: 78/2000. Pe langa formele plastice ale infractiunilor de coruptie, sunt si modalitati noi. Urmarea imediata este crearea unei stari de pericol. Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Latura subiectiva. forma vinovatiei este intentia directa sau indirecta. Formele infractiunii. Infractiunea se consuma cand se produce elementul material. Atunci cand fapta consta intr-o promisiune sau intr-o oferta reprezinta chiar fapt consumat. Tentativa nu este incriminata. Sanctiuni

Primirea de foloase necuvenite

Deosebirea fata de luarea de mita: primirea de foloase-primirea se face dupa indeplinirea actului respectiv. Elementul material. La primirea de foloase, actul la care se face referire trebuie sa fie ilicit. La luarea de mita, actul pe care il emite functionarul poate fi licit sau ilicit.

Traficul de influenta
Mereu cel care este subiect activ al infractiunii are un folos material si pentru existenta infractiunii nu intereseaza daca are sau nu influenta asupra functionarului. Este suficient sa pretinda ca are influenta sau sa lase sa se inteleaga acest lucru. Nu trebuie sa existe o influenta reala neaparat. Infractiunea de inselaciune si infractiunea de trafic de influenta. Cand nu sunt indicate suficiente date de identificare, infractiunea este cea de inselaciune. Daca cel care isi ofera influenta ofera o suma de bani functionarului, se va retine concurs de infractiuni.

Cap. II-Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei

Obiectul juridic. Relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei. Se are in vedere sensul larg al notiunii de justitiei. Pe langa activitatea instantelor, se are in vedere activitatea organelor de urmarire penala sau cele de executare a hotararilor judecatoresti. Obiectul juridic special consta intr-un anumit aspect sau fragment al activitatii de infaptuire a justitie.(*art. 266: sunt protejate, in special, relatiile privind respectarea legalitatii in privinta retinerii sau arestarii, a executarii pedepselor sau masurilor de siguranta). Obiectul juridic secundar. Aceste infractiuni sunt complexe si pe langa relatiile privind infaptuirea justitiei, in mod adiacent, sunt protejate si alte valori, cum ar fi demnitatea si libertatea persoanei(*art. 266) sau viata, integritatea fizica si psihica a persoanei(*tortura) sau relatiile patrimoniale(*art. 260).

14

Obiect material. De regula, aceste infractiuni nu au obiect material. La unele infractiuni exista un obiect material doar in masura in care faptele se realizeaza prin constrangeri sau violente fizice asupra persoanei(*art. 261, 267). Exista si o infractiune care are mereu obiect material, respectiv art. 272:retinerea sau distrugerea de inscrisuri, unde obiectul material este reprezentat de inscrisul emis de un organ de urmarire penala, de o instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, precum si inscrisurile destinate acestor organe. Subiectul activ, de regula, nu este circumstantiat. Avem insa si infractiuni cu subiect activ circumstantiat(*marturia mincinoasa; arestarea nelegala: poate fi doar un functionar public care are legatura cu retinerea sau arestarea preventiva ori cu punerea in executare sau executarea unei pedepse in varianta tip; in varianta de la al. 2 este vorba de un functionar care are atributii in urmarirea penala sau judecarea unei persoane; art. 269: evadarea: persoana aflata intr-o stare legala de retinere sau detinere). Participatia este posibila la majoritatea infractiunilor. Acolo unde exista autor calificat, co-autoratul nu se poate realiza decat daca toti participantii au aceeasi calitate. Unele infractiuni din acest capitol, prin natura lor exclud co-autoratul. Este vorba de faptele omisive(*nedenuntarea; omisiunea sesizarii organelor judiciare), deoarece obligatia de denuntare are un caracter personal. Subiectul pasiv este statul, prin organul judiciar a carui activitate a fost afectata. Subiectul pasiv adiacent este persoana lezata in drepturile si libertatile sale, atunci cand exista un obiect juridic secundar. Situatia premisa. Majoritatea infractiunilor presupun existenta unei situatii premise(*marturia mincinoasa; nedenuntarea unei infractiuni; omisiunea sesizarii organelor judiciare; evadare; inlesnirea evadarii). Latura obiectiva Elementul material. La cele mai multe infractiuni, elementul material consta intr-o actiune. Exista si infractiuni care se savarsesc prin inactiune. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol legata de buna functionare a justitiei. In cazul in care avem obiect juridic secundar, exista si o urmare adiacenta care poate fi reprezentata prin lezarea libertatii persoanei, lezarea sanatatii. Poate sa constea si in decesul persoanei(*tortura). Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Latura subiectiva. De regula avem intentia in ambele modalitati. Sunt infractiuni care se comit si din culpa; este vorba de faptele omisive. Formele infractiunii. In privinta tentativei, majoritatea infractiunilor sunt susceptibile de tentativa, dar aceasta nu este pedepsita decat la art. 2611, 2671.. Consumarea are loc la momentul realizarii elementului material. Unele dintre aceste infractiuni pot fi realizate in forma continuata, dar avem si o infractiune continua prin natura ei(*arestarea nelegala, deoarece in mod natural actiunea se prelungeste in timp). Sanctiuni. Este prevazuta pedeapsa inchisorii, dar sunt si infractiuni unde pedeapsa este inchisoarea alternativ cu amenda. La multe din infractiuni sunt cauze de nepedpsire, fie cauze de reducere a pedepsei. Ele sunt justificate prin aceea ca interesul este acela de a se afla adevarul sau ca justitia sa isi urmeze un curs firesc.

Denuntarea calomnioasa
Prin fapta incriminata, organele judiciare sunt puse in situatia fie de a urmari fapte inexistente, fie de a actiona impotriva unor persoane nevinovate. Fapta este incriminata intr-o varianta tip si una asimilata. La al. 1, textul se refera la invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere, iar la al. 2, textul se refera la probele mincinoase.

15

Obiectul juridic special se refera la normala infaptuire a justitiei penale. Obiectul juridic secundar se refera la demnitatea persoanei invinuite pe nedrept. Obiect material. Aceasta infractiune nu are obiect material. Probele mincinoase nu constituie obiect material; nu reprezinta obiect material plangerea sau denuntul. Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila in toate formele. Nu exista infractiune daca persoana se auto-invinuieste in mod mincinos sau produce probe in sprijinul unei invinuiti impotriva sa. Exista in practica numeroase cazuri de acest gen. Subiectul pasiv este statul. Subiectul pasiv adiacent este persoana invinuita. Pluralitatea de subiecti pasivi antreneaza o pluralitate de infractiuni, adica daca o persoana prin acelasi denunt invinuieste mai multe persoane de comiterea aceleasi infractiuni, se va retine un concurs de infractiuni. Situatia premisa exista doar pentru varianta asimilata si doar pentru ipoteza producerii de probe: preexistenta unei invinuiri nedrepte. Invinuirea poate fi adusa fie prin plangere sau denunt, doar poate fi rezultatul unei sesizari din oficiu. In ipoteza ticluirii de probe mincinoase, aceasta actiune poate avea loc si anterior invinuirii nedrepte. In aceasta varianta nu este nevoie neaparat de o situatie premisa, cum exista la producerea de probe mincinoase. Latura obiectiva Elementul material. In varianta tip, al. 1, avem de a face cu o actiune de invinuire, adica afirmatia ca o persoana a comis sau a participat la savarsirea unei infractiuni. La acest element material, actiunea de invinuire, sunt atasate 4 cerinte esentiale: 1.Invinuirea sa fie mincinoasa, adica fie se refera la o fapta inexistenta, fie se refera la o fapta reala care nu constituie infractiune dar care este prezentata ca si cand ar fi, fie se refera la o infractiune comisa de altcineva decat persoana invinuita. 2.Invinuirea sa fie facuta prin denunt sau plangere, dar nu trebuie indeplinite toate conditiile formale cerute in procedura pentru plangere sau denunt, adica se poate foarte bine ca plangerea sau denuntul sa fie anonime sau sa fie semnate cu un nume fictiv, pseudonim. 3.Infractiunea sa priveasca savarsirea unei infractiuni. Trebuie avuta in vedere, cand ne raportam la savarsirea unei infractiuni, explicatia de la art. 144. Trebuie sa fie vorba despre o infractiune pentru care in momentul plangerii sa se poata pune in actiune miscarea penala. Nu este realizata conditia daca in momentul plangerii exista vreo cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale. 4.Invinuirea sa se refere la o anume persoana, care poate fi individualizata prin nume, prenume(in mod direct), dar poate fi individualizata si prin alte elemente(indirecte), dar care sa faca posibila identificarea ei fara echivoc. In privinta variantei asimilate, elementul material se poate realiza fie prin actiunea de producere de probe mincinoase, fie prin actiunea de ticluire a unor astfel de probe. Prin producere se intelege depunerea la organele judiciare a unor probe in care adevarul este alteral(* se depune un inscris despre care se stie ca este fals). Actiune de ticluire presupune crearea de aparente care sa fie luate drept proba; autorul inventeaza probele(*urme materiale, fotografii, redactarea unor inscrisuri false). Elementul material este completat prin 2 cerinte esentiale: 1.Probele produse sau ticluite sa fie mincinoase. 2.Sa fie aduse in sprijinul unei invinuiri nedrepte. In ipoteza in care o persoana denunte un denunt, dupa care produce probe va fi vorba despre o singura infractiune, dar vor fi retinute ambele variante. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de justitie. Poate sa existe si o urmare secundara respectiv vatamarea drepturilor persoanei daca aceasta a fost urmarita sau condamnata. Legatura de cauzalitate este implicita.

16

Latura subiectiva. Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati. Pentru existenta intentiei este necesar sa se stabileasca reaua-credinta, adica sa se stabileasca faptul ca autorul stie ca acuza un om nevinovat. Nu orice denunt sau plangere care la un moment dat se dovedesc a fi neintemeiate reprezinta denuntare calomnioasa. Formele infractiunii. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in care plangerea sau denuntul ajung la organul caruia i-au fost adresate pentru varianta tip, si respectiv in momentul in care probele au fost produse sau ticluite pentru varianta asimilata. Infractiunea se poate comite in forma continuata. Sanctiuni. Exista si o cauza de reducere a pedepsei, prevazuta de al. 3 si se refera la ipoteza in care cel care comite fapta declara inainte de punerea in miscare a actiunii penale in fata persoanei denuntate ca plangerea este mincinoasa.

Marturia mincinoasa
Fapta martorului care intr-o cauza penala, civila face afirmatii mincinoase. La al.2 este o cauza de nepedepsire, iar la al. 3 este o cauza de reducere a pedepsei. La al. 4 se largeste sfera subiectului activ. Obiectul juridic special se refera la relatiile care presupun aflarea adevarului in cauzele in care se audieaza martori ori se utilizeaza serviciile unor experti si care implica sinceritatea acestora. Obiectul juridic secundar poate consta in valori legate de atributele persoanei, demnitate, libertate sau de relatiile patrimoniale, valori care pot fi lezate in acelasi timp cu cele privind buna desfasurare a justitiei. Obiectul material nu exista. Subiectul activ este circumstantiat. El poate fi martorul, expertul ori interpretul. Martorul este persoana chemata spre a fi audiata intr-o cauza, deoarece se presupune ca are cunostinte despre imprejurari ce pot servi la aflarea adevarului. Expertul este persoana calificata si in acelasi timp autorizata intr-un anumit domeniu si de ale carei cunostinte este nevoie pentru lamurirea unor aspecte de specialitate, aspecte la randul lor necesare pentru aflarea adevarului. Interpretul este persoana calificata chemata in cauza pentru a asigura traducerea unor declaratii sau a unor acte necesare solutionarii cauzei. In privinta participatiei penala, aceasta este posibila in toate formele, dar co-autoratul nu se poate realiza decat in ipoteza expertilor insarcinati spre a efectua in comun o expertiza. In doctrina, se va gasi si opinia potrivit careia marturia mincinoasa este imposibil de a fi comisa in co-autorat. Subiectul pasiv este statul, prin organul de justitie a carei activitate este periclitata. Subiectul pasiv secundar este persoana ale carei drepturi au fost lezate. Situatia premisa este cauza in care se asculta martori. In cauzele penale, marturia mincinoasa se poate comite si in faza de urmarire penala, chiar si atunci cand martorul nu este reaudiat in instanta si chiar daca declaratia data la urmarire penala nu este folosita la pronuntarea solutiei. Se da o solutie care nu tine cont de declaratia respectiva. Latura obiectiva Elementul material poate consta intr-o actiune, respectiv de a face marturii mincinoase sau omisiunea de a declara tot ce stie. Conditie. Afirmatiile mincinoase sau omisiunea de a declara sa se refere la imprejurari esentiale asupra carora martorul a fost intrebat. Prin imprejurari esentiale trebuie sa se inteleaga acele imprejurari care au legatura cu fondul cauzei si sunt importante pentru solutionarea acesteia. Elementul material se poate realiza si in cazul expertului sau interpretului. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru buna infaptuire a justitiei in general. Pentru existenta infractiunii, nu este necesara pronuntarea unei solutii gresite. Nu se cere producerea unui rezultat.

17

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. Latura subiectiva. Avem intentie directa sau indirecta. Vinovatia trebuie stabilita cu atentie, mai ales cand este vorba despre martori, deoarece exista posibilitatea ca acesta sa fie de buna-credinta, dar sa aiba o perceptie eronata asupra realitatii. Este demonstrat ca perceptia timpului, a dimensiunilor etc poate varia nu numai de la o persoana la alta dar chiar la aceeasi persoana in functie de imprejurari exterioare sau interioare(*starea de emotie, de stres, de teama). Formele infractiunii. La marturia mincinoasa, consumarea are loc in momentul in care se incheie declaratia si aceasta este semnata de martor sau in momentul in care expertiza sau traducerea este depusa la organul judiciar. Tentativa este posibila, insa nu este incriminata. Infractiunea poate avea forma continuata. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta este pedeapsa cu inchisoarea. Cauza de nepedpsire si cauza de reducere a pedepsei au caracter personal, in sensul ca nu beneficiaza de aceste dispozitii participantii.

Incercarea de a determina marturia mincinoasa

Reprezinta o incriminare autonoma a tentativei la instigarea de marturie mincinoasa. Nu trebuie confundata determinarea la marturie mincinoasa, adica acea ipoteza in care martorul sau expertul sunt determinati, convinsi sa comita infractiunea, cu ipoteza de incercare. Obiectul juridic. Relatiile privind infaptuirea justitiei care presupun interdictia unor actiune de corupere asupra martorilor, expertilor sau intepretilor chemati intr-o cauza judiciara. Obiectul material exista doar in masura in care se exercita contrangeri fizice asupra subiectului pasiv adiacent. Subiectul activ nu este circumstantiat. Subiectul pasiv este acelasi cu subiectul activ de la infractiunea anterioara. Situatia premisa este cauza in care se asculta martorul. Latura obiectiva Elementul material consta intr-o actiune de a incerca sa determine. Actiunea are 2 modalitati: 1.Prin constrangere, care la randul ei poate fi fizica sau psihica. 2.Prin corupere, adica oferirea, indemnarea de a primi bani sau alte foloase. Fapta trebuie sa ramana in stadiul de incercare. Urmarea imediata este o stare de pericol. Legatura de cauzalitate rezulta direct. Latura subiectiva. fapta se realizeaza cu intentie directa sau indirecta. Formele infractiunii. Consumarea are loc in momentul realizarii elementului material. Infractiunea poate fi comisa in forma continuata. Tentativa nu este posibila. Sanctiuni

Infractiunile de fals(titlul VII)

Obiectul juridic este reprezentat de relatiile sociale privind increderea publica in autenticitatea unor bunuri sau valori materiale. Obiectul material. In principiu este reprezentat de bunurile si valorile ocrotite de lege impotriva falsificarii, dar in situatia in care elemental material consta in alterare, bunul respective reprezinta nu doar obiect material al infractiunii, ci si produs al infractiunii. In cazul in care elemental material consta intr-o

18

contrafacere, bunul reprezinta doar produsul infractiunii. Subiectul activ nu este de regula circumstantiat, insa avem si exceptii(*fals intellectual, unde subiect activ este functionarul aflat in exercitarea atributiilor de serviciu). Participatia este posibila sub toate formele. Subiectul pasiv principal este institutia sau organizatia care a emis moneda, inscrisul, titlul de valoare etc. Subiect pasiv secundar poate fi persoana fizica impotriva careia inscrisul falsificat sau bunul produce efecte juridice. Locul si timpul, de regula, nu reprezinta relevanta, insa sunt si exceptii(*cand fapta se produce in timp de razboi). Situatia premise. Unele din infractiunile din acest titlu presupun o situatie premisa(*preexistenta unei stari de fapt sau de drept care sa justifice intocmirea unui inscris fals; existenta unei valori cu o existenta reala care sa serveasca drept model-cazul monedelor). Latura obiectiva Elemental material consta fie intr-o actiune, ceea ce reprezinta regula, fie intr-o inactiune(*falsul intelectual, atunci cand functionarul omite in mod intentionat precizarea unor date sau imprejurari esentiale). De regula, modalitatile de falsificare sunt alterarea, care inseamna modificarea sau contrafacerea(plasmuire). Urmarea imediata. Aceasta consta, de regula, intr-o stare de pericol pentru increderea publica in autenticitatea valorilor respective. Legatura de cauzalitate. Fiind vorba de infractiuni de pericol, nu trebuie facuta o dovada a urmarii imediate. Aceasta rezulta din chiar savarsirea elementului material. Latura subiectiva. Vinovatia este intalnita sub forma intentiei directe sau indirecte. Mobilul si scopul nu reprezinta relevanta, dar exista o exceptie(art. 285). Formele infractiunii. Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa este posibila si este incriminata in cazul unor infractiuni. De regula, consumarea se produce in momentul savarsirii elementului material si cele mai multe din infractiuni pot avea forma continuata. Sanctiuni. Pedeapsa este inchisoarea sau inchisoarea alternativ cu amenda. Aceste infractiuni sunt judecate in prima instanta de catre judecatorie.

Falsificarea de monede sau alte valori

Fapta consta in contrafacerea sau alterarea de monede sau titluri de valoare iar art. 282 sanctioneaza atat falsificarea cat si punerea in circulatie si detinerea in vederea punerii in circulatie de monede sau alte valori. Fiecare din aceste elemente materiale constituie o infractiune de sine-statatoare si ca atare comiterea de catre aceeasi persoana a doua sau a celor 3 modalitati, conduce la retinerea unui concurs de infractiuni. Obiectul juridic. Este comun cu cel al celorlalte infractiuni de fals. Consta in increderea publica in monede de valoare aflate in circulatie. Obiectul material. Aceasta infractiune poate avea ca obiect material numai valorile falsificate, adica

19

alterate nu si pe cele contrafacute. Pentru variantele constand in detinerea sau punerea in circulatie, infractiunea are mereu obiect material si acesta este reprezentat de valorile detinute sau puse in circulatie. In cazul acestei infractiuni, atat obiectul material cat si rezultatul infractiunii trebuie sa emita o moneda sau o valoare valabila, adica aflate in circulatie. Daca moneda nu se mai afla in circulatie, dar este alterata sau contrafacuta se poate vorbi de infractiunea de inselaciune. Subiectul activ poate fi orice persoana. Participatia este posibila sub toate formele si este o infractiune unde de regula este intalnita participatia. Subiectul pasiv este institutia care a emis moneda sau titlul de valoare. Situatia premisa. Pentru existenta infractiunii este necesar sa existe o moneda sau titlu de valoare care sa fi facut obiectul imitatiei. Cand falsificarea priveste monede sau titluri de valoare straine aflate in circulatie, fapta reprezinta infractiune insa exista un text special, si anume art. 284. Daca fapta nu priveste niciuna din valorile enumerate de art. 282, al. 1 fapta nu va reprezenta aceasta infractiune, ci o alta sau nicio infractiune, dupa caz. Latura obiectiva Elementul material consta in contrafacere sau alterare. Cerinta esentiala este ca moneda respectiva sa se afle in circulatie. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru siguranta circulatiei monedelor sau valorile. Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Latura subiectiva. Fapta reprezinta infractiune daca este savarsita cu intentie. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

Falsul material in inscrisuri oficiale

Obiectul juridic Obiectul material. In ipoteza in care falsul se realizeaza prin contrafacere, obiectul material este constituit din materialele folosite la realizarea inscrisului. Unii autori spun ca nu avem obiect material. Cand se realizeaza prin alterare, inscrisul este atat rezultatul infractiunii cat si obiectul material al infractiunii. Este reprezentat mereu de inscrisuri oficiale. Tot ce emana de la o unitate de genul celor descrise la art. 145 reprezinta inscris oficial. Nu orice inscris poate face obiectul acestei infractiuni, ci doar acelea care au aptitudinea de a produce consecinte juridice. Nu inseamna insa ca in sfera inscrisurilor vizate de art. 288 intra doar inscrisurile ce au fost destintate sa serveasca drept proba, ci orice alte inscrisuri care pot produce consecinte juridice. Conform art. 288, al. 3 sunt asimilate inscrisurilor oficiale biletele de tren, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de efecte juridice. Subiectul activ poate fi orice persoana, dar daca falsul este savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, calitatea subiectului activ devine un element circumstantial de natura sa agraveze fapta. Participatia penala este posibila sub orice forma. Subiectul pasiv este institutia careia I se atribuie in mod mincionos inscrisurile. Daca inscrisul produce efecte si asupra unei persoane fizice, acesta poate deveni subiect pasiv adiacent al acestei infractiuni. Locul si timpul nu prezinta relevanta, decat daca este vorba de varianta de la al.2 in sensul ca functionarul trebuie sa se afle in exercitarea atributiilor de serviciu.

20

Latura obiectiva Elementul material consta in actiunea de falsificare a unui inscris oficial. Actiunea de falsificare se poate realiza prin contrafacerea scrierii sau a semnaturii sau prin alterare. Contrafacerea scrierii reprezinta in aceasta situatie reproducerea continutului obisnuit al inscrisului falsificat, astfel incat sa fie asemanator unuia real. Contrafacerea semnaturii inseamna aplicarea unei semnaturi care sa creeze impresia ca este realizata de cel care trebuia sa semneze un astfel de act, chiar daca semnatura este foarte asemanatoare sau daca este diferita ca si grafie de cel indrituit. Alterarea inseamna denaturarea de ordin material produsa asupra unui inscris real preexistent. Aceasta se poate produce in orice mod(*stergere, rupere, patare, decolorare). Cerinte esentiale. Pentru existenta acestei infractiuni, inscrisul trebuie sa faca parte din categoria inscrisurilor oficiale. Inscrisul trebuie sa fie apt de a produce consecinte juridice. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol, iar imprejurarea ca inscrisurile nu au intrat in circulatie si ca atare nu au produs efectiv consecinte juridice nu este de natura sa inlature acest pericol. Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Latura subiectiva. Vinovatia se regaseste sub forma intentiei directe. Formele infractiunii. Actele preparatorii nu se sanctioneaza. Tentativa se pedepseste. Se va retine tentativa in situatia in care actiunea de falsificare se intrerupe din cauze independente de vointa autorului dar si atunci cand inscrisul este falsificat in mod grosolan, astfel incat nu poate produce vreun efect, fara a fi vorba de situatii in care exista o imposibilitate de consumare din cauza modului absurd in care a fost conceputa infractiunea. Variantele agravate. Cea agravata difera prin calitatea subiectului activ. Sanctiuni. Pedeapsa cu inchisoarea.

Falsul intelectual
Presupune o modificare a adevarului privind cele ce se constata in continut cu prilejul intocmirii inscrisului. Obiectul material. Este inscrisul oficial in continutul caruia se fac mentiuni neadevarate si acest inscris devine in acelasi timp si rezultat al infractiunii. Subiectul activ este functionarul care savarseste fapta in exercitiul atributiilor de serviciu. Daca inscrisul este intocmit de un colectiv va fi vorba de co-autorat. Daca participa persoane care nu au calitatea ceruta de lege se poate retine instigarea sau complicitatea. Subiectul pasiv este autoritatea de la care emana inscrisul. Situatia premisa. Trebuie sa existe o stare de fapt si cu privire la aceasta stare sa se faca mentiuni neadevarate. Omisiunea de a intocmi un inscris atunci cand acesta reprezinta o indatorire de serviciu, nu reprezinta infractiunea de fals intelectual. Latura obiectiva Elementul material consta in actiunea de falsificare prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului sau prin inactiune de a nu insera unele date in inscrisul oficial. Daca sunt mai multe alterari nu se retin mai multe infractiuni. Cerinte esentiale. Atestarea imprejurarilor trebuie sa se faca in momentul intocmirii inscrisului. Atestarea mincinoasa trebuie sa priveasca realitatile si sa fie producatoare de consecinte juridice. Urmarea imediata este crearea unei stari de pericol.

21

Legatura de cauzalitate rezulta ex re. Latura subiectiva Formele infractiunii. Tentativa se pedepseste.

Falsul sub semnatura privata

Aceasta infractiune are ca obiect toate celelalte inscrisuri mai putin inscrisurile oficiale. La aceasta infractiune este obligatoriu ca inscrisul falsificat sa fie folosit de autorul falsului sau sa fie incredintat unei alte persoane spre a fi folosit. Textul infractiunii pune aceasta conditie.

Infractiunea de uz de fals
Folosirea unui inscris despre care se stie ca este fals in vederea producerii consecintelor juridice. Este o fapta subsecventa celei de fals. Nu trebuie sa existe identitate intre persoana care falsifica un inscris si cea care il utilizeaza. Persoana care il utilieaza trebuie sa cunoasca faptul ca acel inscris este falsificat. Problema care apare in practica judiciara este aceea ca atunci cand se produce o infractiune de fals in inscrisuri oficiale, folosirea acelui inscris conduce la retinerea unui concurs de infractiuni.

Falsul in declaratii si falsul privind identitatea

Cele doua infractiuni nu pot fi retinute in concurs. Declaratia trebuie sa fie data in fata unei institutii din cele prevazute la art. 145. Falsul in declaratii trebuie facut in vederea producerii de consecinte juridice. Nu se poate retine si infractiunea de uz de fals. Falsul privind identitatea nu poate intra niciodata in concurs cu uzul de fals.

22