Drept Penal Special

Curs 2
01-03-2016
Titlul IV. INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI

Prezentarea generala a capitolului din caietul de seminar
Art 266. Nedenuntarea

VECHIUL COD
Acest art are drept corespondent in VCP art 262 care se chema nedenuntarea unor infractiuni.
Retinem ca textul in principiu era asemanantor, diferenta majora este aceea ca in VCP obligatia de
denuntare se referea si la unele infractiuni contra patrimoniului considerate mai grave.
OBIECT JURIDIC
In privinta obiectului juridic special ( pentru ca la acest titlu avem un obiect juridic generic: relatiile
privind infaptuirea justitiei in general) relatiile privind infapt justitiei penale care presupune
sprijinirea autoritatilor in luarea la cunostiinta despre comiterea unor infractiuni grave, cum ar fi cele
contra vietii sau cele care au ca urmare moartea unei persoane.
OBIECT MATERIAL
Obiectul material la aceasta infractiune nu avem.
SUBIECTII INFRACTIUNII
Subiectul activ nu este circumstantiat, dar atentie ca sunt lucruri de discutat:
-subiect activ nu poate fi persoana care comite ca autor sau ca participant infractiunea la care se
refera nedenuntarea (infractiune contra vietii). Pentru ca nicio persoana nu are obligatia de a se
autodenunta, cel care comite un omor nu poate fi tras la raspunde ca nu s-a autodenuntat.
-in cazul nedenuntarii avem o obligatie personala a fiecarui cetatean si ca atare coautoratul nu este
posibil. Daca mai multe persoane afla de existenta unei infractiuni si nu o denunta fiecare raspunde
pentru autorat.
Problema este mai complicata in ceea ce priveste participatia penala, in sensul ca in explicatiile
teoretice ale Codului penal avem opinia potrivit careia este posibila instigarea, dar nu si
complicitatea, deci cineva l-ar determina pe un altul sa nu denunte si atunci ea ar fi instigator.
In explicatii se spune ca nu este posibila complicitatea, adica sa ajuti pe cineva sa nu denunte. In

comentariu (CP comentat) o sa vedem o opinie usor ambigua, in sensul ca se spune ca actele de
participatie sunt absorbite de autorat, X in calititate de autor nu mai poate avea calitate de instigator
si nici pe cea de complice vizavi de alti participanti. Aceasta este solutia corecta in opinia profului,
mai clar la aceasta infractiune participatia nu este posibila.
Complice: Grigore afla de la Misu ca s-a comis un omor. Cum adica Grigore il ajuta sa nu se afle de
omor?! Este autorat si pentru Grigore, chiar daca stie de la Misu.
De ce nu ar fi la fel si la instigare? Adica stiu amandoi de omor si Grigore ii spune lui Misu ai grija sa
nu denunti. Proful crede ca si instigarea se absoarbe.
Avem un subiect pasiv relativ general, adica statul reprezentat prin organele de justitie penala a
caror activitate risca a fi perturbata prin nedenuntare.
SITUATIA PREMISA
Situatia premisa, in mod evident observand din art 266 consta in preexistenta unei fapte penale, fie
ce face parte din categoria infractiunilor contra vietii (cap 1 titlul 1, inclusiv uciderea din culpa).
Atentie!!! Adaugam si infractiuni din alte capitole sau titluri ale CP care reprezinta de fapt variante
agravate ale omorului: ultraj, violenta in familie raportata la omor etc.
Situatia premisa mai poate fi data si de catre o fapta ce a avut ca urmare moartea unei persoane.
Intra aici in primul rand infractiunile praeterintentionate care au un alt obiect juridic, dar care au ca
urmare moartea persoanei (viol, talharie, loviri urmate de moartea victimei), dar atentie intra si
infractiuni contra patrimoniului, gen distrugerea calificata, unde avem ca urmare un dezastru
(pierderea de vieti omenesti).
La situatia premisa - este data de una din infractiunile contra vietii sau altele, inclusiv in forma
tentata, atunci cand ea este posibila (tentativa de omor poate reprezenta situatie premisa pentru
nedenuntare).
LATURA OBIECTIVA
1) In privinta laturii obiective, elementul material consta intr-o omisiune, inactiune, respectiv
neaducerea la cunostinta autoritatii sau neinstiintarea autoritatii cu privire la infractiunile
respective. Autoritate = organele de urmarire penala, dar poate fi orice alta autoritate, spre
exemplu este indeplinita obligatia, nu se realizeaza elementul material (deci nu avem
infractiunea) in cazul in care este apelat serviciul de urgenta 112 sau este chemata ambulanta, in
ideea ca victima infractiunii respective ar putea fi salvata.
Avem o conditie atasata elementului material, respectiv conditia ca instiintarea ar trebuie sa se faca
de indata, adica la scurt timp fara intarziere. Sigur ca in acest caz aceasta conditie va fi analizata
pentru fiecare situatie in parte, adica nu avem un termen (un anumit nr de ore), de indata
insemnand in momentul in care autorul are posibilitatea sa instiinteze autoritatile si vom tine cont
de: locul in care se afla (daca e in varf de munte etc), timpul cand ia la cunostinta de infractiunea
respectiva (in timpul noptii etc). Vom aprecia aceasta expresie de indata din punct de vedere obiectiv
si doar in cazul in care constatam ca intr-adevar nu s-a instiintat intr-un termen rezolnabil, obiectiv, -
atunci avem infractiune.
(!!!) Aparent infranctiunea s-ar putea comite si prin actiune daca ne gandim la instiintarea tardiva: se
duce Grigore dupa 2 luni si spune stiti s-a comis un omor, dar in realitate fapta se comite tot prin
omisiune in momentul in care nu s-a anuntat de indata autoritatea.
2) In privinta urmarii imediate avem o stare de pericol pentru infaptuitea justitiei penale.
3) Legatura de cauzalitate rezulta in mod direct.
LATURA SUBIECTIVA
Retinem ca fapta se comite cu intentie directa sau indirecta. Aici este clar ca la aprecierea intentiei
trebuie sa stabilit daca faptuitorul a avut sau nu reprezentarea faptului ca s-a comis o infractiune si
ca acea infractiune este una grava pedepsita de legiuitor.
FORMELE INFRACTIUNII
Retinem ca fapta se consuma in momentul in care expira termenul rezonabil. Tentativa nu este
posibila.
SANCTIUNE
O pedeapsa normala, inchisoarea alternativ cu amenda (6 luni – 2 ani/amenda) pentru a da

posibilitatea instantei sa se raporteze la gravitatea infractiunii.
Avem la alin 2 si 3 doua cauze de nedepsire.
La alin 1 este vorba de nedenuntarea comisa de un membru de familie, iar la alin 3 este vorba despre
ipoteza in care desi nu a anuntat in timp rezonabil, de indata, faptuitorul isi modifica atitudinea si fie
incunostiinteaza autoritatile, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, fie inlesneste tragerea
la raspundere penala a autorilor, participantilor.
PROCESUAL
Avem procedura comuna.
Art 267. Omisiunea sesizarii

VECHIUL COD
Retinem ca aceasta infractiune are drept corespondent in VCP art 263 care avea ca denumire
omisiunea sesizarii organelor judiciare. Textul insa in mare masura este asemanantor.
OBIECT JURIDIC
Relatiile privind infaptuirea justitiei penale, care presupune obligatia functionarului public de a sesiza
faptele prev de textul incriminator.
OBIECT MATERIAL –
Subiectul activ este circumstantiat, respectiv este vorba de functionarul public, in conditiile art 175,
fie functionarul clasic de la alin 1, fie de cel asimilat de la alin 2.
Subiectul pasiv ca si la infractiunea anterioara: statul si organele de justitie penala.
SITUATIA PREMISA
Avem o situatie premisa importanta, respectiv existenta unei fapte penale in legatura cu serviciul
functionarului public. Retinem ca intra aici infractiunile de serviciu denumite ca atare in cod, dar si
infractiuni de coruptie care sunt in acelasi timp si infractiuni de serviciu.
Intra de asemenea si constituie situatie premisa infractiunile pe care functionarul cu atributii de

control are obligatia de a le depista si de a le sesiza, exemplu: un functionar ANAF care constata o
evaziune fiscala si nu sesizeaza organele de urmarire penala conform atributiilor sale. In principiu, o
astfel de fapta poate intra in concurs cu alte infractiuni de coruptie, gen luare de mita etc.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material este reprezentat tot de o omisiune, respectiv neinstiintarea, nesesizarea

organelor de urmarire penala.
Avem aceeasi conditie atasata elementului material, respectiv trecerea termenului rezonabil, altfel
spus sesizarea nu se face de indata. Sigur ca in acest caz notiunea de indata trebuie privita si prin
prisma obligatiilor pe care le are functionarul public de a sesiza lucrurile. Este foarte posibil ca mai
ales ca la functionarul cu atributii de control sa existe niste termene, niste perioade foarte clar
stabilite in care ar trebui sa actioneze.
Sesizarea trebuie facuta organelor de urmarire penala, adica organele de cercetare, procurorul,
conform art 55 din CPP
(!!!) In cazul in care este sesizata o alta autoritate, deci nu organele de urmarire penala putem spune
ca latura obiectiva este realizata, dar, de regula, este probabil ca intr-o astfel de situatie sa nu fie
intrunite elemente subiective, adica sa nu existe vinovatie. Intr-o astfel de situatie functionarul
dovedeste o buna-credinta informeaza autoritatea si nu organele de urmarire penala.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei penale.

3) Legatura de cauzalitate rezulta direct.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei (directa/ indirecta) in varianta de la alin 1 si avem si culpa
in varianta alin 2.
Consumarea are loc in momentul in care expira termenul rezonabil pentru sesizare. Tentativa nu
este posibila.
VARIANTE
Avem o varianta din culpa (alin 2), atenuata, caracterizata prin latura subiectiva diferita.
SANCTIUNI
In privinta sanctiunilor nu sunt chestiuni de semnalat: inchisoare alternativ cu amenda (3 luni- 3

ani/amenda – 3 luni-1 an/ amenda).
PROCEDURAL
Procedura este cea comuna.
Art 268. Inducerea in eroare a organelor judiciare

VECHIUL COD
Are drept corespondent in art 259 VCP care avea o alta denumire marginala. Apar unele modificari
importante fata de reglementarea anterioara, astfel noul cod se refera si la denuntarea unei fapte
penale pur si simplu fara a fi vizata o persoana anume, in timp ce legea veche se referea numai la
infractiuni comise de o persoana anume, sub acest aspect legea veche poate fi mai favorabila in cazul
printr-o sesizare/ denunt era vizata o fapta, aceasta este modificarea importanta.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile privind infaptuirea justitiei penale care presupune ca activitatea organelor de urmarire
penala si a instantelor penale sa nu fie distorsionata de la cursul firesc prin sesizari mincinoase sau
prin producerea de probe nereale.
Putem avea si un obiect juridic secundar in masura in care sesizarea vizeaza o persoana anume si in
acest caz avem ca obiect juridic secundar drepturile si libertatile persoanei gresit sesizate (persoana
invinuita pe nedrept).
OBIECTUL MATERIAL
Infractiunea nu are obiect material, nici macar in varianta de la alin 2, unde este vorba despre
ticluirea sau producerea de probe nereale.
Subiectul activ nu este circumstantiat, participatia penala posibila in toate formele.
Atentie!!! Daca o persoana X invinuieste mincinos prin denunt o alta persoana de savarsirea unei
infractiuni, iar Y ticluieste probe in scopul acelei invinuirii nedrepte, fiecare va raspunde ca autor,
primul pentru infractiunea in varianta tip si ce de-al doilea pentru varianta speciala de la alin 2.
Tot in privinta subiectului activ retinem ca nu poate fi subiect activ si nu exista infractiune daca
persoana se autoinvinuieste mincinos sau ticluieste probe cu sprijinul unei autoinvinuiri. Sigur, intr-o
astfel de ipoteza cu respectarea conditiilor necesare vom avea o alta infractiune - favorizarea
infractorului.
Subiect pasiv general  statul
Subiect pasiv special  organele de justitie: organele de urmarire penala sau instanta de judecata a
caror activitate este pusa in pericol.
Putem avea subiect pasiv adiacent cand o persoana anume este titcluita (invinuita) pe nedrept.
Plulralitatea de subiecti pasivi antreneaza pluralitatea de infractiuni, adica prin acelasi denunt mai
multe persoane sunt invinuite mincinos de comiterea aceleiasi infractiuni sau de infractiuni diferite,
se va retine un concurs de infractiuni.
SITUATIE PREMISA
Retinem ca in aceasta varianta a noului cod penal nu mai avem o situatie premisa, spre deosebirea
de incriminarea din codul anterior, unde pe alin 2 era necesara sa preexiste o invinuire nedreapta.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material in varianta de la alin 1 consta in actiunea de sesizare cu privire la existenta

unei fapte penale sau cu privire la comiterea unei fapte penale de o anumita persoana.
Avem anumite conditii atasate elementului material :
Prima conditie, sesizarea trebuie facuta prin denunt sau plangere, in sensul dispozitiilor din CPP (art
289, 290), dar atentie nu trebuie indeplinite toate conditiile formale prevazute de textele din
procedura penala, spre exemplu exista infractiune chiar daca plangerea sau denuntul sunt anonime
sau sunt semnate cu un nume fictiv sau cu un pseudonim.
A doua conditie este ca sesizarea sa vizeze comiterea unei fapte prevazute de legea penala, fie fapta
in sine, fie o fapta legata de o anumita persoana, dar trebuie sa fie o fapta prevazuta de legea penala
in forma consumata, tentata, dar prevazuta de legea penala.
O ultima cerinta este ca invinuirea sa fie mincinoasa, adica autorul sa cunoasca faptul ca invinuirile
sale sunt nereale, adica el se poate fie referi la o fapta inexistenta pur si simplu pe care o intenteaza,
fie se refera la o fapta reala, dar care nu constituie infractiune in felul in care ea s-a realizat, dar este
prezentata in mod deformat ca si cand ar constitui infractiune. Fie in ipoteza in care se indica o
anumita persoana sesizarea sa se refera la o infract reala, dar comisa de o alta persoana decat cea
invinuita.
VARIANTE
In privinta variantei speciale de la alin 2, elementul material se poate realiza tot printr-o actiune in
doua modalitati, fie prin producerea de probe nereale, fie prin ticluirea unor astfel de probe.
Actiunea de producere presupune depunerea la organele judiciare penale a unor probe in care
adevarul este alterat, spre exemplu o persoana depune un inscris fals despre care stie ca este un
inscris fals.
Actiunea de ticluire presupune crearea unei aparente care sa fie luata drept proba, adica autorul
nascoceste, planuieste probele el insusi. Spre exemplu, spre deosebire de producere, la ticluire el
este cel care falsifica actul respectiv.
Conditia atasata elementului material este ca probleme respective sa fie mincinoase,

nereale.
 In privinta elementului mat al celor doua variante, legatura dintre cele doua variante, exista in
principiu doua opinii in doctrina si practica:
- Intr o prima opinie se considerea ca daca aceeasi persoana depune un denunt dupa care
produce sau ticluieste probe in sprijinul acelui denunt vom avea o singura infractiune
raportata la ambele variante.
- A doua opinie o intalnim intr-o decizie recenta a ICCJ: se considra ca intr-o astfel de
imprejurare avem un concurs de infractiuni in ideea ca practic in art 268 legiuitorul prevede
doua fapte distincte.
Mai ales in noua configuratie a codului, proful crede ca a doua opinie este corecta si putem avea un
concurs de infractiuni, mai ales ca apare si aceasta varianta de comitere de la alin 1, atunci cand
autorul se refera la o fapta penala, fara a identifica intr-o prima faza autorul.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de justitie
penala la care se poate adauga o urmare secundara, respectiv o vatamare efectiva a drepturilor
si libertatilor persoanei nevinovate, daca aceasta a fost urmarita si condamnata datorita invinuirii
mincinoase.
3) Legatura de cauzalit este implicita.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei directe sau indirecte. Pentru existenta intentiei trebuie sa
existe reaua-credinta, adica autorul trebuie sa cunoasca faptul ca sesizarile sunt nereale, fie cu
privire la fapta, fie cu privire la persoana.
In varianta speciala, reaua-credinta este oarecum prezumata sau rezulta din actiunile faptuitorului.
Consumarea are loc in momentul in care plangerea sau denuntul ajung la organele justitiei la
varianta tip (alin 1) si respectiv in momentul in care probele au fost produse sau ticluite in cazul
variantei speciale (alin 2).
Infractiunea se poate savarsi in forma continuata, poate exista in forma continuata inclusiv in
varianta speciala prin adaugarea de probe mincinoase noi, ticluite in sprijinul aceleiasi invinuiri
nedrepte. Tentativa nu se pedepseste.
SANCTIUNI
Sanctiunile sunt in limite normale, proportionale cu gravitatea faptei. Avem o cauza de nepedepsire
la alin 3 cand avem de a face cu o schimbare de atitudine din partea autorului, isi preintampina
urmarea infractiunii.
PROCEDURAL
Art 269. Favorizarea faptuitorului

VECHIUL COD
Retinem ca acest art 269 are drept corespondent in VCP art 264 care avea o alta denumire marginala
favorizarea infractorului. Ca diferente, dispare o varianta care exista in codul anterior in care ajutorul
dat faptuitorului era dat in scopul de a-i favoriza produsul infractional, iar aceasta modificare trebuie
pusa in legatura cu noua configuratie a infractiunii de tainuire, unde textul actual, spre deosebire de
textul anterior nu mai cere conditiile urmariri unui folos patrimonial pentru ca aceasta era diferenta
pe codul vechi intre favorizarea infractorului si tainuire, deci aceasta varianta care lipseste pe noul
cod va reprezenta tainuire.
OBIECTUL JURIDIC
Avem de a face tot cu relatiile privind infaptuirea justitiei penale care presupune interzicerea
obstructionarii justitiei penale prin sprijinerea faptuitorilor.
OBIECT MATERIAL  NU AVEM.
Subiectul activ nu este circumstantiat, iar participatia penala este posibila
Subiectul pasiv, la fel ca la toate infractiunile din aceasta categorie este reprezentat de organele de
urmarire penala sau instanta de judecata, deci organele de justitie penala a caror activitate este pusa
in pericol.
SITUATIE PREMISA
Ca situatie premisa avem existenta unei fapte penale.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta in ajutorul dat faptuitorului, adica sprijinirea faptuitorului in orice
mod, fapta se poate realiza atat prin actiune cat si prin inactiune. In practica, s-a retinut in
ipoteze in care, spre exemplu autorul ascunde infractiunea dupa comitrea infractiunii pentru a-l
scapa de la tragerea la raspundere penala; persoana care anunta faptuitorul care a comis o
infractiune care urmeaza sa fie abordat de organele de justitie penala; in ipoteza in care, spre
exemplu un infractor condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de dimensiuni mari recunoaste
comiterea unei/unor infractiuni pe care in realitate nu le-a comis pentru a zadarnici urmarirea
penala fata de adevaratii faptuitori etc.
Exista tot felul de tranzactii de aceste gen in lumea infractorilor. Ajutorul dat faptuitorului trebuie sa
fie de natura de a realiza scopul la care se refera legiuitorul, adica sa impiedice tragerea la
raspundere penala, exercitarea unei pedepse, efectuarea urmaririi penale etc.
„In scopul” are o dubla carenta, caracterizat atat lat subiectiva, cat si latura obiectiva pentru ca este
o caracteristica a actiunii, a laturii obiective.
2) Urmarea imediata este data de o stare de pericol.

3) Legatura de cauzalitate rezulta in mod direct
LATURA SUBIECTIVA
 intentia in ambele modalitati, desi aici este discutabil pentru ca aparent scopul care are si valente
subiective ar duce spre o intentie directa pentru ca am putea spune ca atata timp cat faptuitorul
urmareste impiedicarea sau ingreunarea cercertarii penale, exercitarea unei pedepse, el pune in
pericol justitia penala.
In realitate este posibil ca infractorul sa aiba de fapt in vedere pur si simplu sprijinirea infractorului
respectiv, astfel incat teoretic cel putin putem vorbi si de intentie indirecta, adica doar sa accepte
punerea in primejdie a organelor de just penala.
Se consuma in momentul realizarii elementului material, tentativa nu se pedepseste.
VARIANTE – NU AVEM VARIANTE
SANCTIUNI
Avem sanctiuni in limite normale alternativ cu amenda. Specific sanctionator, faptul ca pedeapsa
pentru favorizare nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru fapta initiala si in alin 3
avem o cauza de nepedepsire.
PROCEDURAL
In privinta procedurii, procedura comuna.

Curs 3
08-03-2016
Art 270. Tainuirea
VECHIUL COD
Acest articol are drept corespondent in VCP art 221 cu aceeasi denumire, articol care in vechiul cod
incheia ciclul infractiunilor patrimoniale. Tainuirea este adusa in cadrul infractiunilor contra
infaptuituirii justiei, s-a optat pentru aceasta revenire din considerentul ca s-a reevaluat obiectul
juridic al infractiunii, o a doua justificare este data de faptul ca tainuirea este o infractiune corelativa,
are la baza o alta infractiune ca situatie premisa si aceasta infractiune nu este obligatoriu sa fie o
infractiune contra patrim, deci justificarea tainuirii in infractiuni contra patrimoniului nu exista.
O conditie a laturii subiective care fata de vechiul text aici nu mai exista, mai precis vechiul articol
prevedea ca fapta sa se realizeze cu scopul dobandirii unui folos material pentru sine sau pentru
altul. S-a renuntat la aceasta conditie si aceasta renunt trebuie pusa in legatura cu favorizarea
infractorului.
Favorizarea infractorului avea o modalitate de realizare in plus fata de NCP, in sensul ca se acorda
sprijin infractorului pentru ca aceasta sa isi asigure folosul sau produsul infractiunii. Pe VCP diferenta
dintre tainuire sau favorizarea infractorului in aceasta modalitate era data de folosul patrimonial.
Exemplu : Daca il ajuta pe Grigore sa ascunda un bun pentru o suma de bani era tainuire, daca nu era
favorizarea infractorului. Favorizarea infractorului in aceasta modalitate devine taiunuire, adica cand
il ajuta pe infractor sa isi asigure folosul sau produsul infractiunii, chiar daca nu am un folos
patrimonial si o fac gratuit.
Aceasta renuntare are legatura si cu infractiunea de spalare a banilor prevazuta in art 29 din Legea
656/2002  opinii juiridice, opinia 11 : cazul ica? Pentru ca pe VCP si in legea spalarii banilor existau
suprapuneri de texte toata lumea din doctrina in NCP cand s-a elaborat infractiunea de tainuire, cand
a fost construita, .... renuntand la conditia subiectiva era mai evident in cazul acesta ca tainuirea
absoarbe practic 29 lit c. Este acelasi lucru, construita astfel tainuirea s-a renuntat la aceasta lit c de
la art 29 din VCP. Era clar ca toate faptele avand tipicitatea respectiva era acum tainuire si atat.
Comisia parlamantara (dupa trimiterea proiectului in parlament) nu a mai vrut sa aduca infractiunea
din legea speciala si au decis ca trebuie sa ramana acolo, a ramas acolo inclusiv cu acea varianta de la
lit c), dar tainuirea au preluat-o ca in proiectul de cod, ingloband si spalarea banilor. O eroare care
transpusa in limbaj juridic este practic o abrogare tacita implicita a art 29 lit c), deci toate faptele cu
aceasta tipicitate vor fi tainuire si nu spalare a banilor.
O alta modificare a textului se refera tot la latura subiectiva, in sensul ca spre deosebire de textul
anterior, subiectul activ poate sa comita infractiunea in aceasta imprejurare numai in momentul in
care a cunoscut ca bunul provine dintr-o infractiune, dar si atunci cand a prevazut sau putea sa
prevada din imprejurari concrete ca bunul provine din savarsirea unei infractiuni. Practic, aici s-ar
putea spune ca s-a largit sfera de incidenta din punct de vedere subiectiv, dar in practica veche
rationamentul era acelasi.
OBIECTUL JURIDIC
Obiectul juridic principal, relatiile privind infaptuirea justitiei penale, relatii care sunt perturbate
prin ascunderea bunurilor ce au o provenienta infractionala. Putem vorbi si trebuie sa vorbim si
despre un obiect juridic secundar, respectiv relatiile patrimoniale care sunt afectate prin
clandestinitatea ce se asigura bunurilor obtinute prin fapte penale - se pune in pericol circuitul civil
prin asigurarea clandestinitatii bunurilor provenite din fapte penale.
OBIECTUL MATERIAL
Obiect material este un bun mobil, exact ca la furt in conditiile de la furt. Atentie!!! La bunurile
imobile de regula daca vor fi intrunite conditiile din legea speciala voi avea o infractiune de spalare a
banilor art 29 lit b). Acel art vorbeste despre ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a
provenientei, a situarii, a dispozitiei sau a proprietatii unui bun. Daca am un bun imobil obtiunut
printr-o infractiune si este instrainata astfel incat sa se ascunda provenienta ei vom avea spalarea
banilor.
Subiectul activ nu este circumstantiat, dar atentie din sfera subiectului activ este exclus membrul de
familie, conform art 270 alin 3. Participatia poate fi realizata sub toate formele.
Poate fi subiect activ si persoana juridica!
Subiect pasiv este organul judiciar a carei activitate este sau poate fi perturbata prin ascunderea
bunurilor provenite din infractiuni.
SITUATIA PREMISA
Existenta unui bun provenit din comiterea unei fapte penale. Legiuitorul nu precizeaza ce fapta
penala, ca atare poate fi vorba despre orice infractiune, sigur ca de cele mai multe ori vom avea
bunuri provenite din infractiuni contra patrimoniului : furt, talharie, inselaciune, dar pot proveni din
orice alta infractiune: infractiuni de coruptie, evaziune fiscala, trafic de persoane, de droguri,
proxenetism etc.
Atentie!!! Rezulta ca tainuirea este o infractiune corelativa, adica trebuie sa aiba in spate o alta
infractiune, dar asta nu ii afecteaza insa caracterul autonom, pentru ca daca fapta anterioara este
comisa in conditii de neiimputabilitate : iresponsabil, infractor minor care nu raspunde penal,
tainuirea subzista!!!. Avem tainuire chiar daca dintr-un motiv sau altul fapta anterioara nu poate fi
trasa la raspundere.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material se realizeaza prin actiune in patru modalitati expres prevazute de legiuitor,
respectiv primirea bunului, dobandirea unui bun, transformarea bunului si inlesnirea valorificarii
unui bun.
- Primirea= acceptarea bunului, de regula in depozit;
- Dobandirea= intrarea in proprietate a bunului, e vorba de o vanzare, un schimb, o donatie;
- Transformarea bunului= bunul respectiv este schimbat fie din punct de vedere al formei, fie
din punct de vedere al substantei, este modificat, astfel incat sa nu mai poata fi recunoscut,
sa se piarda legatura cu bunul initial, aparenta bunului initial. Pot fi aici la aceasta modalitate:
topirea unor lingouri, dezmembrarea sau vopsirea unui autovehicul.
- Valorificarea= sprijinirea instrainarii bunului respectiv contra unui folos  se asigura
vanzarea bunului, fie un schimb etc
Toate aceste modalitati ale elementului material au ca trasatura comuna ascunderea bunului pentru
ca practic asta inseamna tainuire, dar vedem ca e vorba de o ascundere elaborata in mai multe
modalitati, daca am merge pe denumirea marginala exclusiv doar ascunderea bunului.
Aceste modalitati ale elementului material sunt alternative, astfel incat daca doua sau mai multe
modalitati se cumuleaza nu este afectata unitatea infractiunii, spre exemplu: daca cineva primeste
bunul si anterior il transforma sau daca il primeste si dupa un timp il ajuta la vanzare - avem o singura
infractiunne, nu doua.
2) Urmarea imediata principala este o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei penale si cea
secundara coincide cu cea de la furt: schimbarea situatiei de fapt a bunului pentru ca nu numai
prin primire sau dobandirea, dar si prin transfarea sau valorificare situatia bunului este
modificata.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei, in ambele modalit. Atentie!!! pe vechiul curs se vorbea
doar despre intentie directa pentru ca fiind la infractiuni contra patrimoniului se referea la urmarea
imediata secundara de la acest nou capitol, respectiv cea de la furt, fiind in acel capitol al
infractiunilor contra patrimoniului.
Conditie a laturii subiective  autorul sa cunoasca provenienta bunului, adica faptul ca acesta
provine dintr-o fapta prevazuta de legea penala sau autorul sa prevada din imprejurari concrete, sa
nu stie sigur si concret ca e vorba de infractiune, dar in mod rezonabil sa prevada acest lucru, gen : se
duce Grigore la centre de colectare a fierului vechiu cu un capac de canal. Trebuie sa fie sigur ca nu l-
a facut acasa sau cabluri electrice furate de pe stalpi, evident cel care primeste astfel de bunuri in
mod rezonabil trebuie sa prevada un astfel de furt.
Nu se cere ca tainuitorul sa cunoasca clar natura infractiunii, adica daca e vorba de un furt,
inselaciune sau alta infractiune.
Tot legat de pozitia subiectiva a tainuitorului se pot pune probleme legate de alte infractiini. Daca am
o instigare la furt urmata de primirea bunului sau de dobandirea bunului vom avea doar instigare la
furt si nu tainuire pentru ca nimeni nu poate fi tainuitor la propria infractiune. Legatura cu
complicitate la furt – am o prima fapta de tainuire: Grigore imi aduce un bun si stiu ca e furat si il
cumpar si apoi ii spune ca poate sa ii mai aduca ca el o sa cumpere  RIL 2008.
Consumarea are loc in momentul realizarii elementului material in una din cele patru modalitati,
daca sunt modalitati succesive se realizeaza la prima modalitate : daca primesc bunul si dupa 3 zile
ma gand sa il topesc. Tentativa nu este pedepsita. Infractiunea poate avea forma continuata:
transformari succesive.
SANCTIUNI
In privinta sanctiunilor, pedeapsa este inchisoarea alternativ cu amenda, dar specificul sanctiunii este
dat de alin 2, adica pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa pentru fapta
savarsita de autor. Spre exemplu, un furt in varianta simpla -> nu pot sa ii dau pt tainuire 4-5 ani.
Avem si o cauza de nepedepsire la alin 3 pe care am anticipat-o si cand am vorbit de subiectul
infractiunii. Fapta nu exista daca fapta care se ascunde este comisa de un membru de familie.
Aceasta cauza de nepedsire se aplica numai in raport cu autorul infractiunii principale, de baza din
care provine bunul, ci si in raport cu participantii la infractiunea respectiva, deci daca un bun provine
din furt daca sunt membru de familie cu complicele la furt mi se aplica cauza de nepedepsire. Mai
mult se aplica si cu privire la autorul unei eventuale alte infractiuni corelative, in speta tainuire:
Girigore fura un bun. Misu la un moment dat il ia la el acasa si il da tatalui sau sa il transforme, tatal
care este membru de fam in raport cu tainuitorul nu raspunde pentru ca se aplica cauza de
nepedepsire.
Art 271. Obstructionarea justitiei

VECHIUL COD
Avem o infractiune noua, ea are doar o coresp partiala in art 146 din vechea lege a insolventei
85/2006, articol care a fost abrogat prin intrarea in vigoare a noului cod penal. El se referea doar la
ipoteza judecatorului sindic, in rest pentru toate celelalte ipoteze avem de-a face cu o incriminare
noua. Are corespondent si in alte legislatii europene. La aceasta infractiune nu trebuie sa se ajunga
imediat cum cineva se opune unui act procedural pentru ca ar fi o aplicare abuziva.
OBIECTUL JURIDIC
Obiectul juridic este dat de relatiile privind infaptuirea justitiei. Atentie in orice cauze nu doar penale.
OBIECTUL MATERIAL
Obiect material nu are.
Subiectul activ nu este circcumstantiat, poate fi si o persoana juridica, dar atentie nu poate fi subiect
activ al infractiunii cel urmarit sau judecat penal pentru infractiunea ce formeaza obiectul procesului
care ar fi obstructionat, pentru ca nu ii pot lua dreptul la autoaparare.
Atentie!!! Nu poate fi subiect activ nici martorul devenit apoi suspect sau inculpat in aceeasi cauza,
pentru ca avem art 118 din CPP care prevede ca nici martorul nu poate fi obligat de autoacuzare.
Subiectul pasiv este organul judiciar a carei activitate este perturbata.
SITUATIA PREMISA
Avem o situatie premisa - existenta unei cauze penale sau civile in curs de desfasurare. In cauzele
penale trebuie sa fie inceputa urmarirea penala, macar in rem.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material la alin 1 consta in impiedicarea efectuarii unui act procedural si poate fi
realizat atat prin actiune, cat si prin inactiune.
 Avem unele conditii atasate elementului material pentru varianta de la lit a), respectiv:
1. Impiedicarea sa fie fara drept;
2. Actul sa fie efectuat in conditiile legii;

3. Conditia atasata si elementul material de la a doua varianta: persoana sa fie avertizata asupra
consecintelor faptelor sale.
In varianta de la lit b) elementul material se realizeaza printr-o inactiune: refuzul de a pune la
dispozitie date, informatii etc.
 Si aici avem conditii atasate elementului material:
1. Trebuie sa fie vorba de o solicitare explicita si formulata in conditiile legii;
2. Trebuie ca datele si informatiile solicitate sa ajute la solutionarea cauzei, adica sa aiba legatura
directa cu rezolvarea cauzei respective;
3 . Solicitarea trebuie sa vina fie de la organele de urmarire penala, fie de la instanta de judecata, fie
de la judecatorul sindic. Nu discutam despre aceasta infractiune daca solicitarea vine din partea
oricarui alt organ al statului.
4. Subiectul trebuie sa fie atentionat asupra consecintelor faptelor sale.
Atentie!!! Fapta poate intra in concurs cu una din infractiunile de ultraj sau ultraj judiciar.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol

3) Legatura de cauzalitate rezulta expres.
LATURA SUBIECTIVA
 INTENTIE directa sau indirecta
Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material

in oricare din variantele explicate.
VARIANTE
Daca se realizeaza ambele variante de aceeasi persoana vom avea un concurs de infractiuni, practic
este o infractiune cu continuturi alternativ, avem practic doua infractiuni.
SANCTIUNI / PROCEDURAL
In privinta sanctiunilor si aspectelor procesuale nu sunt probleme.
Art 272. Influentarea declaratiilor

VECHIUL COD
Acest articol are drept corespondent in CP anterior, o corespondenta partiala – art 261 - care avea ca
denumire marginala incercarea de a determina marturia mincinoasa si care practic se referea la
depunerea unor declaratii mincinoase, acest nou art are o sfera de aplicare mai larga.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile privind infaptuirea justitiei in general, fie de cauze penale sau civile.
OBIECT MATERIAL – NU ARE

Subiectul activ nu este circumstantiat, participatia penala este posibila.
Subiectul pasiv este si in acest caz organul judiciar a carui activitate este perturbata.
SITUATIA PREMISA
Doua ipoteze:
1. Cand e vorba de prima modalitate: determinarea se refera la nesesizarea organelor de

urmarire penala, deci trebuie sa avem ca situatie premisa o fapta in curs de urmarire penala,
fie o fapta susceptibila de urmarire penala.
2. In toate celalalte ipoteze: existenta unei cauze penale sau civile ori a unei proceduri judiciare.
Practic in aceasta ipoteza, situatia premisa este aceeasi cu aceea de la marturia mincinoasa.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material - o actiune, respectiv aceea de incercare de a determina sau de determinare,

practic observam ca avem o suprapunere peste instigare, respectiv o tentativa la instigare.
Aceasta actiune de determinare trebuie sa se realizeze prin modalitati concrete, expres
prevazute de legiuitor, adica fie prin corupere, fie prin constrangere, fie printr-o alta fapta cu
efect sau caracter vadic intimidant.
Conditiile atasate elementului material - actiunea sa se realizeze asupra persoanei care urmareste sa
dea declaratii sau ar putea sa sesizeze sau asupra unui membru de familie al acesteia. O alta conditie
atasata elementului material se refera la o anumita conduita a persoanei vatamate a acestei
infractiuni.
Constatam ca din aceasta perspectiva avem o asemanare vadita cu infractiunea de santaj, unde se
cerea tot o anumita conduita de a da, de a face sau a nu face ceva, o conduita a victimei.
Daca fapta se realiz prin constrangere fizica sau morala, in tiparul de la art 272 nu voi avea
infractiunea de santaj, ci influentarea declaratiilor pentru ca legea speciala deroga de la legea
generala.
In ciuda dispozitiilor din alin 1 ca vorbesc si despre actul de intimidare, sigur va putea intra in concurs
cu o fapta de violenta mai grava: luare de mita, daca e vorba de un funtionar public caruia i se cere
ceva.
Atentie!!! La declaratii mincinoase, daca actiunea de determinare nu se realizeaza prin constrangere,

intimidare sau corupere, ci spre exemplu martorul este rugat si astfel este determinat sa depuna
mincinos  instigare la martaturie mincinoasa.
2) Urmarea imediata – o stare de pericol.

LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei, directa sau indirecta.
Tentativa nu este incriminata, dar putem spune ca intr-un fel este asimilata faptei consumate prin
incriminarea incercarii de a incrimina. Consumarea are loc in momentul realizarii elementului
material.
VARIANTE – NU AVEM.
SANCTIUNI
Nu sunt probleme sub aspect sanctionator, pedeapsa cu inchisoarea.
PROCEDURAL
Clauza de excludere prevazuta in alin 2 – unde e vorba de intelegerea patrimoniala dintre infractor si
persoana vatamata, intelegere care intervine numai in cazurile in care pentru infractiunea respectiva
este valabila procedura plangerii prelabile sau poate interveni impacarea partilor.
Art 273. Marturia mincinoasa

VECHIUL COD
Fostul art 260 din VCP. Aveam aceeasi denumire marginala, dar articolul era putin diferit. Principala
modificare se refera la largirea sferei subiectului activ, in sensul ca pe langa martori, experti si
interpreti la care se referea si textul anterior si pentru care sanctiunea era aceeasi, expertul si
interpretul nu reprezinta subiecti activi calificati pentru varianta agravata, apare martorul cu
indentitate protejata ca subiect circumstantiat in varianta agravata si de asemenea investigatorul sub
acoperire.
Tot spre deosebire de texul vechi unde nu aveam varianta agravata, apare ca varianta agravata
ipoteza in care fapta are legatura cu o infractiune grava : dententiunea pe viata sau inchisoarea mai
mare de 10 ani.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile privind infaptuirea justitiei care presupun aflarea adevarului in cauzele in care se audiaza
martorii ori se utilizeaza serviciile unor experti sau interpreti sau sunt utilizati martori protejati sau
investigatori sub acoperire. Sigur, relatii care implica sinceritatea acestor persoane, incriminare
realizata pentru a asigura buna functionare a justitiei.
Obiect juridic secundar care poate consta in acele valori legate de atribute ale persoanei (libertatea
persoanei) sau valori patrimoniale care pot fi lezate prin comiterea faptei.
OBIECT MATERIAL – NU AVEM
Subiect activ circumstatiat. In varianta tip subiect activ este martorul, adica acea persoana chemata
spre a fi audiata intr-o cauza care se presupune care are cunostiinta despre imprejurari ce pot servi la
aflarea adevarului in cauza respectiva.
In varianta agravata avem ca subiect activ circumstantiat in ipoteza de la lit a) martorul cu identitate
protejata, persoana prevazuta la art 125 CPP.
Avem la lit b) investigatorul sub acoperire, notiune prev in art 148 CPP.
La lit c), expertul - acea persoana calificata, dar si autorizata intr-un anumit domeniu si ale carei
cunostinte de specialitate sunt necesare pentru lamurirea unor aspecte, fie tehnice, fie stiintifice,
aspecte care sunt necesare pentru aflarea adevarului – persoane autorizate si o decizie iCCJ HP –
expertul art 175 alin 2 functionar public.
Interpretul este persoana calificata si autorizata chemata intr-o cauza pentru a asigura traducerea
unor declaratii sau acte necesare solutionarii cauzei.
In privinta participatiei penale aceasta este posibila in toate formele ei, dar coautoratul nu poate fi
realizat decat in ipoteza expertilor care intocmesc impreuna un raport de expertiza.
Subiectul pasiv principal este statul reprezentat prin organul de executie a carei activitate este
lezata. Subiectul pasiv secundar - persoana ale carei drepturi au fost incalcate.
SITUATIA PREMISA
O cauza in care se asculta martori sau se folosesc serviciile celorlalte categorii de subiecti activi -
cauza penala civila sau orice alta procedura in care se audiaza martori  procedura succesorala
notariala  dezbaterea succesorala.
In cauzele penale se poate comite si in faza urmaririi penale, chiar si atunci cand martorul nu mai
este audiat in instanta, iar declaratia data in cursul urmaririi penale nu este folosita, nu este luata in
calcul la pronuntarea solutiei. In sensul ca se da o solutie ce nu tine cont de declaratia respectiva.
In principiu, nu trebuie sa produca un efect, ele pot fi inlaturate, dar asta nu inseamna ca nu exista
infractiunea.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material - o actiune sau o omisiune. Prin actiune -Afirmatia de a face afirmatii
mincinoase, adica de a prezenta in afirmatiile respective o deformare a adevarului. Prin omisiune
(inactiune) – Omisiunea de a declara tot ce stie in legatura cu cauza respectiva.
Conditie atasata - declaratiile sa se refere la imprejurari esentiale cu privire la care martorul a fost
intrebat. Prin imprejurari esentiale trebuie sa intelegem acele imprejurari care au legatura cu fondul
cauzei si care sunt importante pentru solutionarea acesteia. In cazul expertului sau interpretului,
mai ales la expert cand e vorba de raportul de expertiza si aici se poate realiza prin actiune sau
inactiune.
2) Urmarea imediata - crearea unei stari de pericol pentru buna infaptuire a justitiei penale.
Atentie!!! Pentru existenta infractiunii nu este necesara pronuntarea unei solutii incorecte sau
injuste, nu se cere producere unui rezultat, lezarea efectiva, un prejudiciu.
3) Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
LATURA SUBIECTIVA
 INTENTIE directa sau indirecta. Atentie!!! Vinovatia trebuie stabilita cu maxim de atentie mai
ales in cazul martorului, deoarece exista posibilitatea ca acesta sa aiba o perceptie eronata
asupra realitatii, dar el sa nu fie de rea-credinta. Aceeasi persoana in functie de starea in care se
afla poate avea perceptii diferite in legatura cu imprejurari identicce asemanatoare. Mai ales la
infractiuni violente unde martorii sunt stresati.
Erorile tehnice, involuntare se pot strecura si in expertize, de aceea exista posibilitatea formarii unei
noi expertize.
Consumarea are loc fie in momentul in care se incheie declaratia martorului, cand e semnata, chiar
daca are identitate protejata, cand se incheie expertiza. Tentativa nu este incriminata si nu este
posibila in cazul omisiunii.
Poate avea forma continuata - declaratii succesive in aceeasi cauza.
SANCTIUNI
Nu exista comentarii pentru fapta de la alin 1 - inchisoare alternativ cu amenda, varianta agravata are
o pedeapsa mai mare corespunzator cu vechea pedeapsa.
Cauza de nepedepsire in alin 3, in cazul in care anumite conditii se retrage marturia mincinoasa.
PROCEDURAL
Curs 4
15-03-2016
Art 274. Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei

VECHIUL COD
Nu are corespondent in VCP, este o infractiune nou introdusa. Necesitatea introducerii unei astfel de
incriminari a rezultat din intensificarea lucrarilor clanurilor interlope, retele organizate care in
organizarea lor folosesc astfel de procedee. Nu doar cauzele penale, sunt aparate si cauzele civile.
OBIECTUL JURIDIC
Avem aici o infractiune complexa, iar obiectul juridic principal este dat de relatiile privind infaptuirea
justitiei care presupun protejarea libertatii si integritatii persoanelor care sprijina activitatea
organelor de justitie.
Aceasta infractiune se afla in stransa corelare cu infractiunea de influentare a declaratiilor - art 272 -
cu diferenta ca la art 272 se incearca preintampinarea unor sesizari, este o activitate ante factum, aici
este post factum, de razbunare. Atentie!!! infractiunule pot intra in concurs.
Obiect juridic secundar – obiectul juridic al infractiunii de baza, pentru ca aici e vorba de savarsirea
unei infractiuni  E posibil sa fie infractiuni contra persoanei, contra patrimoniului si in functie de
asta vom avea juridic secundar.
OBIECT MATERIAL
Avem doar unul secundar – corpul persoanei la infractiuni de violenta, dar pot fi comise si infractiuni
contra patrimoniului sau infractiune mixta, complexa -> talharia.
Subiectul activ nu este circumstantiat.
In privinta subiectului pasiv, sigur ca principalul este statul, prin organele de justitie a carei activ este
periclitata.
Avem un subiect pasiv secundar, respectiv persoana care a participat la o activitate judiciara si in
acest sens poate fi vorba fie de un martor, fie de un expert, dar poate fi vorba si de partea vatamata,
de partea civila sau chiar de un participant (instigator, complice) sau un membru de familie al uneia
dintre persoanele de mai sus.
SITUATIA PREMISA
Exista si este important de retinut ca infractiunea nu se poate comite decat daca exista, preexista o
activitate desfasurata in cadrul unei proceduri judiciare de catre o persoana, victima directa sau
indirecta a infractiunii.
-Situatia premisa se leaga de calitatea subiectului pasiv secundar.
-Poate fi vorba si despre o cauza civila sau o alta procedura din cele la care se refera art 273.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta in savarsirea unei infractiuni.
Spre deosebire de majoritatea textelor in care se foloseste o expresie echivalenta, aici legiuitorul nu
vorbeste despre comiterea unei fapte penale, ci despre comiterea unei infractiuni, adica fapta
respectiva trebuie sa aiba toate elementele esentiale ale infractiunii, inclusiv fapta imputabila si
nejustificata. Aici e vorba de infractiune, in toate formele pedepsite de lege. Daca elementul material
este dat de savarsirea unei infractiuni, in mod concret, practic, elementul material coincide cu
elementul material al infractiunii de baza, care cel mai des va fi o infractiune contra persoanei, dar
poate fi orice infractiune.
2) Urmarea imediata principala – o stare de pericol pentru justitie, iar cea secundara corespunde
infractatiunii care se comite.
3) Legatura de cauzalitate – cea principala rezulta din materialitatea faptei, dar cea secundara
corespunde infractiunii comise si dupa caz ea trebuie dedusa.
LATURA SUBIECTIVA
Forma de vinovatie corespunde imfractIUNII de baza, deci poate fi actiune comisa cu intentie sau cu
praeterintentie (exemplu, la lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte).
Avem insa o conditie esentiala atasata laturii subiective, respectiv existenta unui mobil, mai precis
este vorba de o razbunare pentru sau vizavi de activitatea victimei cea care constituie situatia
premisa a infractiunii. De fapt, in acest caz, tocmai aceasta conditie atasata laturii subiective da
caracter complex infractiunii.
InfractIunea se consuma in momentul consumarii infractiunii de baza si practic in privinta formelor

urmam configuratia infractiunii de baza. Tentativa in sine la aceasta infract nu se pedepseste, dar
atentie!!! daca razbunarea se realizeaza printr-o tententativa la infractiunea de omor, spre exemplu,
voi avea art 274 prin raportare la tentativa de omor.
SANCTIUNILE
Specific ca art 274 se raport la infractiunea de baza, in sensul ca limitele aceasteia se majoreaza cu o
treime. Din aceasta perspectiva infractiunea ar putea fi tratata ca o varianta agravata a respectivelor
infractiuni.
PROCESUAL
Competenta pentru infractiunea aceasta urmeaza regimul de competenta al infractiunii de baza (

spre exemplu, la omor UP se efectueaza de procuror, judecata in prima instanta la tribunal etc.)
Art 275. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri

VECHIUL COD
Are drept corespondent in VCP art 272, articol care avea ca denumire marginala retinerea sau
distrugerea de inscrisuri. Deducem si dupa vechea denumire marginala ca este vorba despre o
corespondenta partiala pentru ca reglementarea din NCP este mai cuprinzatoare.
Principalele modificari apar in zona elementului material pentru ca apar in plus sustragerea,
ascunderea ori alterarea mijloacelor materiale de proba sau inscrisuri. In privinta obiectului material
avem o modificare prin adaugare, adica apar si mijlloacele materiale de proba, fata de vechiul text
unde protectia se referea doar la inscrisuri.
OBIECTUL JURIDIC
Avem de-a face cu relatiile privind infaptuirea justitiei, relatii care presupun protejarea inscrisurilor si
mijloacelor de proba ce tin de o procedura judiciara.
OBIECTUL MATERIAL
Inscrisurile si mijloacele materiale de proba.
Atentie!!! Este vorba de chestiuni diferite fata de art 259, aici avem un alt obiect material.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia este posibila.
Subiectul pasiv este organul judiciar a carei activitate este perturbata.
SITUATIA PREMISA
Trebuie sa existe o procedura judiciara in curs, o cauza in solutionare. Inafara acestei situatii premisa
vom retine o alta infractiune, dar nu cea de la art 275.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material se realizeaza atat prin actiune, cat si prin inactiune. Sunt cinci modalitati la
alin 1 :
- Sustragerea, echivalata cu elementul material de la furt. In practica anterioara (pe vechiul art
272) s-a retinut comiterea infractiunii in aceasta modalitate a elementului material in ipoteza
sustragerii unor procese-verbale de indeplinire a procedurii de citare.
- Distrugerea corespunde cu prima varianta a elementului material de la distrugere si se refera
la desfiintarea bunului in materialitatea lui. In practica judiciara pe VCP s-a retinut existenta
infractiunii in aceasta modalitate in cazul distrugerii unor procese-verbale de constatare a
unui accident precum si a probelor biologice recoltate – s-au distrus eprubetele cu care se
recoltasera probelor biologice.
- Retinerea - oprirea inscrisurilor sau mijloacelor de proba din parcursul firesc al cauzei. Se
poate realiza si prin inactiune – nu se trimit inscrisurile respective in circuitul normal.
- Ascunderea se refera la schimbarea locului firesc al bunului astfel incat el sa devina
inaccesibil. Poate realiza de regula infractiunea in aceasta modalitate persoana care are
dreptul sa detina ori sa manipuleze inscrisul sau mijlocul de proba pentru ca altfel ar fi vorba
despre sustragere.
- Alterarea se refera la o degradare partiala a inscrisului sau a mijlocului de proba.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei directe. Aici scopul califica intentia si o face directa pentru
ca scopul de a impiedica aflarea adevarului cerut de textul de lege duce implicit la ideea ca autorul
urmareste, nu doar accepta, sa afecteze relatiile privind infaptuirea justitiei.
Se consuma in momentul realizarii elementului material in una din cele cinci modalitati. Tentativa nu
este incriminata.
A lasat separat varianta de la alin 2 – varianta asimilata. In VCP figura in aceeasi varianta cu varianta
tip, era un singur alineat. Specific aici este obiectul material, adica este vorba doar de inscrisuri emis
de un organ judiciar sau destinat acesteia, dar nu orice inscris, ci numai acel inscris necesar
solutionarii unei cauze.
Elementul material se refera la impiedicarea in orice al mod, diferit de cel de la alin 1, ca inscrisul sa
ajunga la destinatar.
Exemplu in codul comentat: neexpedierea unui raport de expertiza de catre expert.
SANCTIONATOR si PROCESUAL nu sunt chestiuni de semnalat.
Art 276. Presiuni asupra justitiei – abrogat prin legea 159/2014 – ingradire a dreptului la libera
exprimare.
Art 277. Compromiterea intereselor justitiei– nu este pt examen
Este un articol care nu are corespondent in VCP. Introducerea lui a fost pentru a impiedica scurgerea
de informatii etc dar momentan nu este conturata o practica.
Art 278. Incalcarea solemnitatii sedintei
Avem o corespondenta partiala cu art 272 indice 1 din VCP – sfidarea organelor judiciare. Este vorba
practic despre folosirea unui limbaj si unei atitudini urate in fata unei instante. In VCP la ultraj era o
varianta strict care se referea la insulta sau calomnia adusa functionarului public, cum au fost
abrogate din cod a fost abrogata si de la ultraj. Aceasta este o corespondenta a variantei tip de
origine a ultrajului, dar cu aplicabilitate restransa la instanta de judecata si in ideea de a proteja
activitatea instantelor de judecata.
Art 279. Ultrajul judiciar
VECHIUL COD
Avem o corespondenta partiala in art 272 indicice 1 – sfidarea organelor judiciare. O avem de
pregatit pentru examen, desi nu o analizam. O varianta a ultrajului, dar cu un alt subiect pasiv
cicumstantiat: judecator sau procuror- varianta tip si la alin 4 dipozitiile se refera si la avocati, la
faptele comise impotriva lor in legatura cu exercitarea profesiei.
Avem un ultraj raportat la acest subiect pasiv circumstantiat – in practica.
O singura problema legata de sfera de protectie si legatura cu infractiunea de ultraj. Observam ca in

varianta tip fapta se refera la judecatorul sau procurorul aflat in exercitarea atributiilor de serviciu si
nu in legatura cu atributiile de serviciu. Practic, pe aceasta varianta fapta se poate comite numai
atunci cand magistratul se afla in exercitarea atributiilor de serviciu.
Varianta de la alin 2 se refera la fapte legate de atributiile de serciviu, dar numai atunci cand se
realizeaza in scop de intimidare sau razbunare. Atunci magistratul nu mai este in exercitarea
atributiilor, este pe strada, iar fapta – exercitarea de violente- se realizeaza din razbunare sau pentru
intimidare.
Ce problema s-a pus? Ce se intampla daca un judecator sau un procuror sunt agresati fizic nu in
timpul exercitarii serviciului, nu in scop de intimidare si razbunare, dar cumva legat de activitatea lor.
Ipotetic, cel putin exista si aceasta varianta: gen un judecator iese din scara si se indreapta spre
metrou si in fata blocului un vecin ii spune „ aaa stiu eu ca esti judecator si mie nu imi plac
judecatorii” si pac il loveste. Teoretic, avem o fapta comisa in legatura cu atributiile de serviciu, dar
nu in scop de intimidare. Aici avem ultraj simplu, avem o protectie, dar una mai usoara pentru ca
intentia legiuitorului a fost a se proteja in plus solemnitatea actului de justitie, in primul rand cel din
instanta, dar si in alte locuri in exercitarea atributiilor de serviciu, un semnal particular la alin 2
pentru actele de intimidare si razbunare.
Art 280. Cercetarea abuziva
Art 281. Supunerea la rele tratamente
Art 282. Tortura
Art 283. Represiunea nedreapta
Art 284. Asistenta si reprezentarea neloiala
Nu le vom analiza, nu le avem la examen ca subiecte de analiza, ci doar chestiuni punctuale la grila
sau subiecte mici ce tin de subiectul activ etc – comentariul din cod.
Art 285. Evadarea
VECHIUL COD
Are drept corespondent art 269 din VCP. Retinem ca, spre deosebire de vechiul articol, exista unele
modificari, dar la varianta tip acestea se refera doar la limita maxima a pedepsei, in rest este
nemodificat. In privinta variantei agravata la alin 2 a disparut ipoteza comiterii faptei de doua sau mai
multe persoane impreuna, urmand a se aplica dispozitiile din partea generala – art 77 lit a).
Apar doua variante asimilate la alin 3: lit a) neprezentarea nejustificata si lit b) parasirea fara
justificare. Nu erau prevazute expres in VCP, dar jurisprudenta le-a asimilat in mod constant evadarii.
Practic, aici legiuitorul a venit si a prevazut expres in textul de lege ceea ce practica deja asimila
infractiunii de evadare si sanctiona astfel de fapte, nu mai ca era o interpretare putin pe langa text si
era nevoie de aceasta clarificare.
O ultima modificare apare la regimul sanctionator, de fapt o clarificare - in acord cu jurisprudenta, in

sensul ca asa cum se arata in alin 4 pedeapsa aplicata pentru evadare se adauga la restul ramas de
executat. In VCP se referea la pedeapsa ce se executa. Fireste ca era vb tot de restul neexecutat, dar
au fost unele solutii contrare, astfel s-a dat un RIL care a interpretat insa in acest sens
OBIECT JURIDIC
Relatiile privind infaptuirea justitiei care presupun respectarea starii de retinere sau detinere dispusa
de organul competent.
Subiectul activ este circumstantiat, respectiv persoana aflata in stare privativa de libertate, adica
persoana aflata fie sub puterea unei ordonante de retinere, fie sub puterea unui mandat de arestare
(preventiva), atentie!!! inclusiv arestul la domiciliu, fie in baza unui mandat de executare a pedepsei.
Participatia este posibila doar in varianta instigarii, coautoratul nu este posibil caci fiecare va
raspunde pentru evadare, iar actele de complicitate intra sub incidenta art 286 - inlesnirea evadarii.
Subiect pasiv generic – statul prin institutia ce aveam paza persoanei respective.
SITUATIE PREMISA
Starea privativa de libertate, fara de care infractiunea nu exista. In primul rand, retinerea sau
detinerea, in bazele explicate anterior, dar atentie!!! sunt asimilate acestei stari si ipotezele
prevazute in alin 3.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material la varianta tip si varianta agravata - alin 1 si 2- consta in actiunea de evadare
din starea de retinere sau detinere. Modalitatile concrete sunt multiple, evadeaza fie din locul de
detinere care poate fi arest in penitenciar. Se poate evada in timpul transportului cu escorta, dar
si din sediul politiei sau parchetului unde o persoana aflata sub mandat este ascultata. Au fost
cazuri si din sediul instantei de judecata, cel putin tentative au fost mai multe.
Modalitatile concrete sunt variate, ingeniozitatea infractorilor este variata.
La varianta asimilata de la alin 3, la lit a) elementul material consta intr-o omisiune, respectiv
neprezentarea nejustificata. La lit b) avem de-a face cu actiunea de parasire a locului de munca fara
autorizare. In cazul lit a) conditia este sa fie nejustificata. Ipoteza de la lit b) se ref la sit in care
condamnatul se afla in exteriorul locului de detentie fara paza! Cei aflati in regim deschis, altfel ar fi
evadare in varianta tip.
2) Urmarea imediata – stare de pericol

3) Legatura de cauzalitate- rezulta in mod direct
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia - sub forma intentiei.
La primele doua variante infractiunea se consuma in momentul in care autorul iese din starea de
retinere sau de detinere, fie paraseste incinta in care este retinut sau detinut, fie scapa de sub
escorta.
La alin 3 lit a) fapta se consuma in momentul in care expira perioada pentru care a primit practic
invoirea. La lit b) in momentul parasirii locului de munca.
Atentie!!! Tentativa se pedepseste numai in variantele de la alin 1 si 2. La varianta asimilata de la alin

3 lit a) fiind vorba de inactiune, tentativa nici nu ar fi posibila.
VARIANTE
La alin 2 observam ca avem o modalitate specifica de comitere a infractiunii, respectiv prin folosirea
de violente sau arme. Retinem doar ca la aceasta varianta fapta va intra in concurs cu infractiunile
rezultate in urma violentelor, fie ca e vorba de violente psihice ( amenintare), fie fizice( vat corp,
omor) sau o infractiune la regimul armelor.
Varianta asimilata de la alin 3 lit a) – neprezentarea nejustificata – trebuie examinata cu multa

atentie latura subiectiva pentru ca ar putea exista evenimente ce ar justifica neprezentarea:
accidente, boala, intemperii etc. De asemenea, la lit b) trebuie o examinare atenta a laturii subiective
in sensul de a se constata ca subiectul a avut reprezentarea faptului ca nu are autorizare de a parasi,
o chestiune mai complicata.
SANCTIONATOR si PROCEDURAL
In privinta sanctiunilor, specific este cumulul cu restul de pedeapsa – alin 4. Procedural nu sunt
probleme.
Art 286. Inlesnirea evadarii
Avem practic o complicitate la evadare. Elementele de analiza sunt asemanatoare cu cele de la

evadare, daca nu chiar identice. Ceea ce este de precizat aici : fapta are in varianta agravata un
subiect activ calificat-> persoana care are indatorirea de a pazi – gardianul, politistul din escorta etc.
Retinem ca in ipoteza subiectul activ circumstantiat fapta se sanctioneaza si din culpa, este o
neglijenta in serviciu, deci este normal.
Art 287 si 288 - nu intra in materia de examen

Curs 5
22-03-2016
Titlul V. INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI DE SERVICIU
In NCP avem o redefinire a acestui titlul si vorbim de infractiuni de coruptie de serviciu, dar in
realitate cele de coruptie sunt tot infractiuni de serviciu.
Legiuitorul a reasazat incriminarile din acest titlu, exemplu infractiunea de primire de foloase
necuvinite nu o mai regasim actualmente in cod, la prima vedere ar fi o dezincriminare, dar citind
luarea de mita vom vedea ca actele materiale de la primirea de foloase necuvinite se regasesc acum
la luarea de mita.
 Legea 78/2000 legea speciala privind infractiuni de coruptie.
Art 289. Luarea de mita

VECHIUL COD
Principalele modif intervenite in NCP – VECHIUL COD PENAL
Daca ne referim la calitatea subiectului – functionar public. In VCP prevedea ca si subiectiv activ al
acestei infractiuni -> functionarul care era definita in art 147, astazi desi textul se refera la
functionarul public (art 175), dar art 308 din CP ne spune ca infractiunea de luare de mita poate avea
ca subiect activ si alte persoane [ persoana fizica care functioneaza pentru un functionar asimilat (art
175 alin 2) sau care lucreaza pentru o persoana juridica, in cadrul persoanei juridice].
In realitate daca mergem la art 308 o sa ajungem la concluzia ca sfera persoanelor care pot savarsi
aceasta infractiune este sensibil aceeasi cu cea din vechea reglementare.
O a doua modificare – prin NCP s-a renuntat la varianta elementului material constand in
nerespingerea promisiunii. In VCP aveam 4 modalitati ale elementului material, in NCP avem doar 3.
Pentru ca este greu indentificabila in practica.
Acceptarea promisiunii – fapta reprezenta infractiune la acceptarea promisiunii.
Sintagma inlocuita! „in scopul de a” – „ in legatura cu urgentarea....” pt ca putea induce in eroare cu

privire la latura subiectiva a infractiunii, ca ar fi savarsita cu intentie directa calificata prin scop! Cel
care isi incalca atributiile de serviciu nu urmarea o afectare a relatiilor de serviciu, el in realitate era
interesat de primirea unei sume de bani, deci scopul nu califica intentia, deci putea fi comisa atat cu
intentie directa, cat si cu intentie indirecta.
Aceasta sintagma mai introducea o nuanta: in VCP aveam 2 infractiuni de coruptie care vizau aceeasi
situatie, diferenta intervenea in momentul la care era facuta oferta de a da o suma de bani. Daca
aveau loc inainte ca functionarul sa intomeasca actul pentru ca primea folosul aveam luare de mita,
daca intre cei doi nu exista nicio intelegere, dar persoana care primise una act de la un functionar
public sau persoana pentru care intocmea un functionar public si care era foarte bucuroasa de
intocmirea acelui act, venea dupa intocmirea actului (ulterior) si din recunostinta ii lasa o atentie
substantiala, comparabila cu intocmirea actului – primirea de foloase necuvenite pentru functionar,
dar persoana care dadea foloasele NU ERA SANCTIONATA PENAL, nu aveam dare de foloase
necuvenite.
Prin inlaturarea sintagmei si introducerea noii sintagma nu mai are importanta atunci cand s-a facut
propunerea de mituire in raport cu momentul intocmirii actului. Daca propunerea sau folosul
material este dat fie inainte, fie dupa intocmirea actului avem aceeasi infractiune de luare de mita.
Nu a fost schimbata sintagma doar pentru a inlatura banuiala intentiei, ci prin inlocuire a fost largita
sfera de aplicare a infractiunii de luare de mita.
Extinderea sferei de conditionare a efectuarii actului prin includerea celei privind urgentarea
indeplinirii actului -> nu exista in VCP, dar textul vorbea de intocmirea defectuoasa a unui act si unii
autori spuneau ca puteam include aici aceasta urgentare. Nu trebuie sa avem un abuz in serviciu
pentru a avea luare de mita, si atunci cand sunt intrunite in mod corect actele se poate retine
infractiunea.
Eliminarea variantei agravate in care era sanctionat functionarul de control! Functionar cu functii de
control – au exitat tot felul de probleme in practica, de multe ori prin rechizitorii se retinea agravanta
si acolo unde nu era cazul. Speta : judecatoare de la ICCJ – initial in varianta tip, dar procurorul apoi a
schimbat incadrarea in varianta agravata considerand ca ar fi un functionar cu functii de control. S-a
repins cererea procurorului.
„supra control” – organe sau persoane care verifica pe cei care verifica pentru a se retinea aceasta
agravanta.
In legea speciala se prevede o agravanta – luarea de mita comisa de o persoana care exercita o
functie de deminitate publca : judecator, procuror, organ de cercetare penala etc – limitele de
pedeapsa se majoreaza cu 1/3!
OBIECT JURIDIC
Relatii sociale privind interdictia obitinerii unor foloase necuvenite in legatura cu indatoririle de
serviciu de catre functionarii publici sau de alte persoane, respectiv de cele prevazute la art 308. Sunt
ocrotite relatiile de serviciu, pe scurt.
OBIECT MATERIAL - NU AVEM.
In doctrina mai veche unii au considerat ca obiectul material este reprezentat de banii sau foloasele
ce nu i se cuvin functionarului public. Aceastea pot fi cel mult PRODUSUL infractiunii, dar nu
reprezinta obiectul material.
Subiectul activ – art 175 functionarul public. Persoanele prevazute la art 308.
In practica judiciara pe VCP – spete in care judecatorul, politistul, medicul, administratorul unei
societati comerciale, expertul din cadrul unui birou de expertize tehnice, angajatul unei banci,
lichidatorul judiciar pot fi subieccti activi ai acestei infractiuni.
AVOCATUL nu poate fi subiect activ pentru ca nu este functionar public si nu este nici persoana din
cele prevazute la art 308. Avocatii salariati intr-o mare casa de avocatura? -> probabil ca daca pornim
de la ipoteza ca acolo avem PJ si ei sunt simpli salariati am putea discuta, desi din aceasta perspectiva
lucrurile nu sunt foarte clare. Profa crede ca fiecare isi pastreaza calitatea de avocat si au o
colaborare la nivelul unei societatii mult mai mari, natura profesiei fiind aceea ce liber profesionist.
S-a sustinut ca medicii nu sunt functionari publici din interpretarea unei dispozitii dintr-o lege
speciala (legea medicilor) care spune ca medicii nu sunt functionari publici. -> DAR medicii sunt
functionari publici.
CCR a spus atunci cand textul din legea speciala se refera la calititatea de functionar public se refera
doar la calitatea administrativa. CP functioneaza cu o definitie autonoma de functionar public, iar un
text dintr-o lege speciala nu are relevanta asupra acestei calitati, din punct de vedere penal
functionarul public este definit in art 175 CP.
Medicii – s-a mai spus cu prilejul unei HP (o instanta de ultim grad are o nelamurire cu privire la o
problema de drept si ICCJ dezleaga acea problema de drept). S-a pus problema daca medicul este
functionar public si daca sunt aplicabile dispozitii;e art 175 alin 2. Medicul angajat la stat este un
functionar asimilat conform alin 2? Notari, executorii judecatoresti intra la alin 2, care functioneaza
sub autorizarea unei institutii si chiar primesc bani de la clienti si ca atare fapta devine infractiune in
situatia in care notarul primeste bani nu ca onorariu, ci ca sa nu indeplineasca un act.
Daca faceau asta la medici de fiecare data cand primeau bani de la pacienti – ajungeam sa
dezincriminam pt medici luarea de mita, dar doar o partea a modalitatilor, dar erau acelea care ii
interesau pe ei (nu acealea in care ii spune ca iti dau bani ca sa nu ii faci cuiva nu stiu ce, medicul nu
primeste bani ca sa nu faca ceva, ci sa faca).
Medicul nu este un functionar care exista un serviciu de interes public investita de o institutie
publica. Medicul este functionar din perspectiva art 308, este salariat al unei institutii publice si din
aceasta perspectiva este functionar.
Decizia 26/ 2014 – HP privind statutul medicului
HP 20/2014 cu privire la expertul judiciar – acesta este considerat functionar public asimilat, conform
alin 2. Indeplineste o functie publica sub autoritatea Ministerului Justitiei.
In doctrina s-au conturat ca si conditii pentru aplicabilitatea art 175 alin 2, pentru a vorbi de un
functionar asimilat, urmatoarele aspecte:
- Autorit publica de control sau investire sa fie una din cele prevazute in Titlul 3 din Constitutia
Romaniei
- Investirea sa priveasca executarea unui serviciu public si nu drept de practicare a profesiei
- Intre persoana abilitata si autoritatea publica sa nu existe raport de serviciu.
Notarul public care este secretar de stat la MJ, este salariat la o autoritate de stat si atunci avem 175
alin 1 pt ca exista o relatie de serviciu si nu o relatie de patronat, de autoritate asupra unui personaj.
SITUATIA PREMISA
Trebuie sa existe in sensul unor indatoriri de serviciu in legatura cu care sa se comita fapta, anterior
comiterii faptei sa constam afectarea unor relatii de serviciu. Functionarii nu trebuie angajati cu un
contract de munca. De exemplu, magistratii si parlamentarii nu au contract de munca.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul mat consta intr-o actiune ( in VCP aveam si inactiune). O actiune ce poate imbraca
trei modalitati:
- De a pretinde bani sau alte foloase (a cere)
- Actiunea de a primi bani sau foloase (a intra in posesia lor)
- Fapta de a accepta promisiunea unor bani sau unor foloase (a fi de acord cu promisiunea
lansata)
 Toate aceste actiuni pot fi facute direct/indirect pentru sine sau pt altul. Conditia atasata
elemetului material este ca fapta sa se produca in legatura cu indeplinirea/ neindeplinirea/
urgentarea sau intarzierea unui act.
Daca indeplinirea/ neindeplinirea reprezinta in sine o infractiune vom putea retine in concurs intre
infractiunea de luare de mita si o alta infractiune, spre exemplu: un politist de la rutiera intocmeste
un proces-verbal in care consemneaza neadevarat o contraventie, dar lucrurile erau mai grave (o
contraventie mai grava sau chiar o infractiune) si nu il duce la sectie cum ar fi trebuit pentru ca
primeste o recompensa, aici putem retine infractiunea de fals intelectual in concurs cu infractiunea
de luare de mita.
Atunci cand se emite un act cu incalcarea atributiilor de serviciu (de la primarie, functionarul care ar
putea elibera o autorizatie de contructie constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru eliberarea
autorizatiei, dar primeste bani si elibereaza un certificat – abuz in serviciu in concurs cu luare de mita
pentru ca acea autorizatie a fost eliberata cu incalcarea atributiilor de serviciu si in schimbul unei
sume de bani).
Bani / foloase  in practica anterioara, termenul foloase trebuie interpretat ca foloase materiale sau
pur si simplu foloase materiale sau nemateriale. Textul nu facea o distinctie clara, deci ne raportam la
orice foloase (exemplu, eliberez un act in schimbul promisiunii ca va fi avansat in functie; un
judecator a fost abordat de un inculpat caruia ii judeca dosarul care in schimbul promisiunii
judecatorului ca ii va aplica o pedeapsa mai mica atunci o trimite pe fiica sa prostituata care sa ii
presteze un serviciu).
S-a mai pus problema cat de mare sau de mica trebuie sa fie folosul si la fel si la bani -> proportionale
cu beneficiul pe care il are mituitorul in urma eliberarii acelui act! De multe ori este imposibil sa
cunoastem care ar fi proportionalitatea, este greu de cuatificat in bani eliberarea unei adeverinte sau
unui certificat. In practica judiciara, s-a retinut daca folosul este unul simbolic nu putem vorbi despre
infractiunea de luare de mita. Spre exemplu: Daca mergem la secretariat si solicitam o adeverinta si
ii ducem secretarei o floare, fapta nu este infractiune pentru ca e presupus a fi un dar simbolic, un
gest simbolic; salariatii pentru care exista o cutuma sa se lase o „atentie” – ospatari, frizeri etc daca
primesc bani sau produse nu se considera infractiune de luare de mita. Cutuma ca pentru serviciile
prestate se poate lasa o asemenea suma simbolica.
2) Urmarea imediata - o stare de pericol pentru relatiile de serviciu ale institutiei publice sau
ale PJ pentru care lucreaza.
3) Leg de cauzalitate - fiind infractiune de pericol rezulta din materialitatea faptei, ca atare nu
trebuie dovedita pentru relatiile sociale.
LATURA SUBIECTIVA
-intentie directa sau indirecta
Tentativa nu se sanctioneaza, dar indirect de fapt este sanctionata prin intermediul modalitatii
„acceptarea promisiunii” . Daca nu am avea aceasta modalitate s-ar spune ca aceasta este tentativa.
Consumarea are loc la momentul pretinderii sau la momentul realizarii oricareia din modalitatile
elementului material.
Atentie!!! Putem avea realizarea mai multor modalitati ale elementului material – faptutorul
pretinde, dupa care primeste o suma de bani. Aici nu retinem o pluralitate de infractiuni, ci una
singura de luare de mita in varianta pretinderii, a doua modalitate nu mai are relevanta pentru ca
infractiunea s-a consumat deja in modalitatea pretinderii.
La flagrant -> acesta reprezinta probarea infractiunii pentru ca infractiunea s-a comis inca din
momentul pretinderii. Daca vin si recunosc amandoi acesta va fi momentul savarsirii faptei, altfel
vom lua de buna faptul ca fapta s-a produs la momentul flagrantului pentru ca nu exista probe pt
intelegerea anterioara.
Poate fi si infractiune continuata atunci cand in baza aceleiasi rezolutii infractionale si in legatura cu
aceleasi acte ce tin de indatoririle de serviciu se primesc in mod repetat bani sau alte foloase (bani si
foloasele trebuie sa se primeasca de la aceeasi persoana).
In practica mai veche, s-a spus ca daca s-a promis o suma de bani, dar ea s-a remis in transe vorbim
de o infractiune continuata. Profa crede ca solutia este gresita pentru ca fapta s-a consumat la
momentul promisiunii, chiar daca banii se platesc in transe, nu inseamna ca se consuma prin diferite
acte materiale.
VARIANTE
Avem o varianta atipica, cea prevazuta in alin 2 si se refera la un subiect activ dublu circumstantiat
(functionarul public asimilat - art. 175 alin 2), cand infractiunea se poate realiza numai prin
modalitatile elementului material expres indicate in alin 2, respectiv neindeplinirea unui act,
intarzierea indeplinirii unui act sau efectuarea unui act contrar indatoririlor de serviciu. Sunt excluse
primele 2 variante ale elementului material, respectiv indeplinirea si urgentarea indeplinirii actului.
Avem in alin 3 si o dispozitie expresa cu privire la confiscarea obiectului mitei (dar nu este obiect
material al infractiunii).
PROCEDURA - dispozitiile din NCP si NCPP trebuie coroborate cu Legea 78/2000.
SANCTIONATOR
SE pedepseste cu inchisoarea de 3-10 ani + pedeapsa complementara obligatorie de interzicere a

exercitarii unor drepturi.
Art 290. Darea de mita

VECHIUL COD
Are drept corespondent art. 255 din VCP si modificarile intervenite tin de modificarile
intervenite la infractiunea de luare de mita, deoarece in ambele coduri darea de mita este o
infractiune care se raporteaza la luarea de mita. In doctrina se spunea ca darea de mita ar fi o
infractiune corelativa, dar aceasta calificare este partial adevarata. Este o infractiune aflata in stransa
legatura cu luarea de mita, pentru ca ar trebui ca ea sa nu poata exista decat atunci cand exista luare
de mita, insa adevarul e ca ea poate exista si separat, in sensul ca darea de bani sa fie refuzata de
catre functionar si deci avem doar dare de mita, nu si luare de mita.
Darea de mita este considerata coruptie activa, iar luarea de mita, coruptie pasiva. Daca
infractiunea de luare de mita era si este o infractiune de serviciu, darea de mita este o infractiune in
legatura cu serviciul.
OBIECTUL JURIDIC
Sunt protejate relatiile in legatura cu activitatea de serviciu, relatii incompatibile ca faptele de

corupere a functionarului.
Subiectul activ este necircumstantiat, poate fi orice persoana care apeleaza la serviciile unui
functionar. Atentie!!! E posibil ca functionarul la serviciul caruia apeleaza subiectul activ sa nu fie
subiect activ pentru infractiunea de luare de mita. Mituitorul promite o suma de bani, dar
functionarul refuza banii -> vom retine dare de mita, dar nu si luare de mita.
Sub pasiv- unitatea/institutia sau PJ unde isi desfasoara activitatea persoana abordata de catre cel
care da mita.
SITUATIA PREMIUSA
Existenta unor indatoriri de serviciu in legatura cu care sa se comita fapta.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta tot intr-o actiune ce poate imbraca trei modalitati:
- Promisiunea de bani ori alte foloase, ceea ce inseamna un angajament ca va remite bunul
sau alte foloase;
- Oferirea de bani sau alte foloase, ceea ce presupune prezentarea folosului injust in vederea
insusirii de catre functionar daca acesta este de acord;
- Darea de bani sau alte foloase, care presupune o remitere efectiva a bunului sau folosului
respective
Modalitatile sunt alternative, realizarea uneia duce la consumarea infractiunii, daca se realizeaza
doua modalitati nu vom retine concurs, ci o singura infractiune.
Conditia atasata elementului material este ca banii sau foloasele sa fie date in legatura cu atributiile
de serviciu ale functionarului.
Se sanctioneaza si darea unor bani sau a unor foloase dupa momentul intocmirii unui act -> pentru
cel care dadea foloase necuvenite nu exista infractiune, acum cel care ofera bani sau foloase se face
vinovat de infractiunea de dare de mita.
2) Urmarea imediata - o stare de pericol pentru relatiile de serviciu

3) Legatura de cauzalitate – rezulta ex re
Tentativa nu este incriminata, dar daca ne referim la promisiunea unor bani sau foloase putem spune
ca ar reprezenta o tentativa, dar fiind incriminata ca fapt consumat nu este tentativa.
Cauza de excludere a infractiunii – in situatia in care mituitorul a fost constrans prin orice mijloace
(fizic, psihic) de catre functionarul care a luat mita.
Cauza de nepedepsire - nu se pedepseste daca denunta fapta – alin 3
Cauza de restituire a bunurilor - pentru ipoteza prevazuta in alin 2 sau 3
Alin 5 – confiscarea banilor, bunurilor, foloaselor date cu titlu de mita. Cine confisca? -> statul
confisca in folosul sau.
Curs 6
29.03.2016
Art 291. Traficul de influenta

VECHIUL COD
Are drept corespondent in VCP art 257, care avea aceeasi denumire marginala. Apar modificari destul
de importante fata de vechiul text, in sensul ca la una din conditiile atasate elementului material
aceasta precizeaza acum: cel care promite ca va determina. Este o clarificare care in vechiul text nu
aparea. O alta modificare, in VCP se preciza ca pretinderea, primirea de bani se face cu scopul de a-l
determina pe functionar sa faca sau sa nu faca un act, acum se precizeaza foarte clar ce anume se
promite. Apare o modificare si cu privire la pedeapsa, limita minima este mai mica (7 ani in loc de
10).
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile de serviciu a caror normala desfasurare este periclitata, lezata de suspiciunea ca functionarii
publici sau functionarii privati (incident art 308) ar putea sa se lase manipulat de persoane care au o
influenta reala sau presupusa asupra lor. Sunt tot relatiile de serviciu, aici in NCP legiuitorul face o
diferenta intre infractiunile de serviciu si cele de coruptie, dar asta nu inseamna ca nu sunt protejate
tot relatiile de serviciu, chiar daca sunt tratate separat.
OBIECTUL MATERIAL – NU AVEM

Nu are fiind o infractiune de coruptie. Banii sau valorile nu reprezinta obiect material al infractiunii,
desi in practica si doctrina mai veche s-a opinat in acest sens.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Orice persoana poate comite aceasta infractiune pentru ca
daca e sa ne raportam la vechea delimitare : infractiuni de serviciu si in legatura cu serviciul, proprie
vechiului cod, practic aici avem o infractiune in legatura cu serviciu, deci nu este necesara
circumstantierea. Participatia penala este posibila in toate formele.
La instigare – se determina o persoana sa pretinda sau sa primeasca. Complicitatea exista in masura

in care se da sprijin celui care trafica influenta – o persoana care deja pretinde o suma de bani
apeleaza la o persoana care sa il ajute sa intre in posesia sumei de bani. Daca il ajuta pe cel care
cumpara influenta – „uite vorbesc eu cu cineva care are influenta”.
Coautorat - mai multe persoane promit ca vor influenta un anumit functionar public – exemplul cu
judecatorul sindic si avocatul.
Atentie!!! Subiectul activ poate fi inclusiv un functionar public! Intr-o asemenea ipoteza exista
inclusiv posibilitatea sa avem concurs cu luarea de mita : speta din comentariu in care un agent de
politie judiciara pretinde niste bani pentru a duce cercetarile intr-o anumita directie si in acelasi timp
promite ca va vorbi si cu procurorul ca va fi de acord cu solutia – concurs ideal, prin aceeasi fapta
pretinde pentru sine si spune ca-l va si influenta pe procuror.
Exista si o varianta agravata cand un anumit gen de functionar public comite infractiunea.
Subiectul pasiv este institutia la care lucreaza presupusul functionar, real sau presupus.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune care se poate realiza in trei modalitati:
- Pretinderea de bani sau alte foloase – inseamna fireste solicitarea banilor sau alte foloase
- Primirea – intrarea in posesie
- Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase
Sunt aceleasi ca la infractiunea de luare de mita si sunt valabile si aici.
Conditii atasate elementului material care completeaza latura obiectiva, fara ele nu avem
infractiune:
a) calitatea subiectului activ – acesta sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta
asupra unui functionar public.
A avea influenta – a fi intr-o relatie speciala cu functionarul respectiv, fie o relatie de rudenie sau
prietenie, de munca, uneori chiar o relatie de autoritate. Orice fel de relatie care ar presupune ca
subiectul activ are capacitatea de a-l determina pe functionarul public.
A-l lasa sa creada ca are influenta – se creeaza o aparenta in legatura cu relatiile de mai sus.
Atentie!!! aceasta aparenta poate fi creata de subiectul activ sau acesta poate foarte bine sa lase sa
persiste o prezumtie creata de alte persoane sau de alte imprejurari. Daca este notoriu ca X are
legaturi cu Y si el profita de aceasta notorietate avem realizata aceasta conditie a elementului
material.
b) Functionarul despre care se pretinde sau asupra caruia sa se pretinde sa aiba competenta de
a face actul la care urmeaza sa fie determinat. Atentie!!! aici lucruruile trebuie privite destul
de flexibil, in sensul ca exista posibilitatea ca functionarul respectiv sa nu aiba el insusi in
atributie un anumit act, dar prin modul in care isi desfasoara activitatea sa conduca la
realizarea actului la care se doreste sa fie determinat.
Speta ICCJ in care subiectul activ pretinde niste bani pentru a influenta niste agenti de politie ca
acestia sa actioneze de asa maniera incat o anumita persoana sa fie pusa in libertate si sa nu fie
trimisa in judecata – aici s-a mers pe aceasta idee pt ca nu politistul da solutia in dosar, dar in modul
ca in care construieste ancheta se poate ajunge la solutiile respective.
c) Aceasta promisiune de a determina pe functionarul respectiv trebuie sa existe, promisiune

care nu era ceruta de vechiul text. Este o conditie bine-venita pentru ca textul era oarecum
incert.
Functionarul- acesta nu trebuie sa fie neaparat individualizat, nominalizat, sunt sufieciente referirile
cu privire la calitatea acestuia, la functia pe care o indeplineste. Daca functionarul asupra caruia se
pretinde influenta nu exista in realitate, eventual nu exista nici functia respectiva, fapta va fi
incadrata in inselaciune.
 Fapta subzista chiar in cazul in care interventia pe langa functionarul public a esuat, mai mult
chiar si in cazul in care interventia promisa nu se realizeaza.
Daca fapta este savarsita de un functionar care are el insusi atributii in realizarea actulu in cauza si
daca acesta il asigura pe cumparator ca va ajuta si el la realizarea sau nerealizarea actului vom avea si
aici un concurs de infractiuni IDEAL intre luare de mita si trafic de influenta. Ar fi un concurs real
daca odata promis ca va face el un act si cere niste bani si daca cu alta ocazie, legat tot de situatia
respectiv, promite ca va interveni pentru alta persoana – doua acte diferite, deci concurs real.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol

3) Raportul de cauzalitate rezulta in mod direct.
LATURA SUBIECTIVA
In opinia prof, vinovatia este ceruta in forma intentiei directe sau indirecte. Atentie!!! in comentariu
apare ideea ca ar fi vorba ca ar fi numai intentie directa, motivat de faptul ca autorul actioneaza in
scopul de a-l determina pe functionarul public, iar aici scopul nu are legatura cu urmarea imediata
care este o stare de pericol. In cele mai multe cazuri infractiunea se realizeaza cu intentie indirecta
pentru ca autorul nu urmareste lezarea relatiilor de serviciu.
Tentativa nu este incriminata, dar se poate afirma ca pretinderea reprezinta un inceput de
executare, practic o tentativa care este asimilata faptului consumat – valabil si la luarea de mita.
Consumarea are loc in momentul realizarii elementului material in oricare din modalitatile prevazute.
Atentie!!! Chiar daca se realizeaza mai multe modalitati, unitatea infractiunii subzista, spre exemplu
daca la un moment se pretinde o suma de bani dupa care suma de bani se primeste avem
consumarea in momentul pretinderii nu la primire. Chiar daca vom avea o plata in transe succesive
dar pe o suma stabilita vom avea o singura infractiune care se comite in momentul pretinderii,
independent de celalalte modalitati ale elementului material care se realizeaza ulterior. Uneori este
important mai ales in raport cu participatia penala.
SANCTIUNILE
Pedeapsa cu inchisoarea in limite normale puse in acord cu celalalte sanctiuni. Limita maxima a fost
redusa fata de textul anterior (7 la 10 ani)
Avem la alin 2 o dispozitie care prevede confiscarea banilor sau valorilor ori alte bunuri PRIMITE. In
ipoteza in care nu se mai gasesc se dispune confiscarea prin echivalent. Bunurile pretinse sau cele cu
privire la care s-a acceptat o primisiune nu sunt confiscate.
 COMPLETAM CU COMENTARIUL PE JURISPRUDENTA!!!
Atentie!!! Aici avem o varianta agravata care este prevazuta in art 7 din Legea 78/2000 legea privind
combaterea coruptiei. Toate aceste infractiuni de coruptie trebuie privite si prin prisma acestei legi.
La art 7 apare un subiect activ dublu circumstantiat, pe langa faptul ca e functionar public trebuie sa
aiba anumite calitati: exercita o functie de deminatate publica, este judecator sau procuror, este
organ de cercetare penala sau are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor, fie
este una din pers prev la art 293 CP (persoanele chemate sa solutioneze litigii de arbitraj). Aici
limitele pedepsei se majoareaza cu 1/3.
De asemenea avem o varianta atenuata a infractiunii prin raportare la art 308 CP, articol care se
refera la persoanele care exercita temporar sau permanent un serviciu in slujba personalului asimilat
sau cel care exercita o insarcinare in cadrul oricarei persoane juridice. Aici limitele pedepsei se reduc
cu 1/3.
Art 292. Cumpararea de influenta

VECHIUL COD
Nu avea corespondent in VCP, dar avea in legea 78/2000 la art 6¹. Spre deosebire de vechiul text si
aici apare o detaliere a activitatilor la care ar urma sa fie determinat functionarul. Putem spune ca
art 6 indice 1 spre deosebire de art 292 ar avea o sfera la restransa de aplciare, in sensul ca toate
dispozitiile legii 78 se aplicau anumitor functionari publici, ceea ce inseamna ca traficantul de
influenta trebuia fie el insusi o persoana la care se referea legea 78 (un functionar determinat), fie ca
persoana pe langa care se pretindea sa fi avut acea calitate si din aceasta perspectiva putem spune
ca sfera era ceva mai restransa.
Atentie!!! Cumparatorul de influenta putea fi si in acel caz orice persoana. In codul comentat colega
profului este in eroare pentru ca spune ca in baza art 6 indice 1 nu putea fi oricine cumparator.
In plus, daca ne referim la sanctiune si aici pedeapsa a fost redusa si a fost pastrata in limitele
infractiunii corelativa – trafic de influenta.
Exista aceeasi relatie intre traficul de influenta si cumpararea de influenta ca la luarea si darea de
mita. Sunt doua infractiuni aflate in stransa legatura, dar nu corelative in sensul pur al cuvantului
pentru ca putem avea cump fara trafic
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile sociale care presupun interdictia influentarii sau manipularii activitatii de serviciu a
functionarilor publici prin oferirea de bani sau foloase necuvenite.
Valabil si pentru trafic  in conjunctura in care asistam de multe ori in practica la o fortare a textelor
de lege mai ales la infractiunile de coruptie. Atentie!!! „PILA” in sine nu este trafic de influenta : Daca
Grigore ii spune Mariricai ca vorbeste el cu primul ministru si o sa o faca mare sefa este doar o fapta
imorala, nu infractiune pentru ca nu este vorba de bani sau alte foloase. Condamnabila moral, dar nu
penal.
La fel si la cumparerea de influenta - daca vine roaga pe cineva sa intervina la un fuctionar si nu e

vorba de bani, nu avem de a face cu o infractiune.
Ideea la aceste infractiuni de coruptie, chiar daca sunt infractiuni de serviciu, este ca functionarii sa
nu se imbogateasca de pe urma serviciului, sa nu existe nici suspiciunea ca s-ar putea imbogati (la
trafic de influenta).
OBIECT MATERIAL - NU AVEM
Subiect activ necircumstantiat, orice persoana poate fi subiect activ. Participatia este posibila in
toate formele.
Atentie!!! Daca o persoana care cumpara influenta ofera bani printr-o alta persoana aceasta din
urma va fi complice, iar cumparatorul va fi autor. Dar la actele de complicitate, ca in orice alt caz,
trebuie sa existe un ajutor sau o inlesnire legate stric si direct de fapta respectiva. Falsa complicitate :
opinii juridice, opinia nr 6 – s-a retinut complicitate la cumparare de influenta intr-o ipoteza absurda.
Speta cu examenul picat la INM (examenul de ocupare de functii) – functia de procuror sef la un
anumit judet si respectivul procuror sef impreuna cu un alt procuror si un alt judecator au fost sa
discute de examenn cu un alt procuror de la ICCJ. Initial a parut o chestiune colegiala, asa rezultand
din dosar si la un moment dat are loc o intalnire intr-o carciuma la care se vorbeste pt prima oara de
o suma de bani ( 50 000 de euro). Se pare ca ei au convenit asupra unei sume de 25 de mii, dar la
aceasta masa au participat cumparatorul de influenta si inca doua persoane printre care si cel care
ajunge complice care au stat la o alta masa si nu au avut cum sa auda aceasta discutie(asta rezulta
din dosar), rezulta ca a fost o rezolutie infractionala spontana. Ala a pretins ( ok, trafic) si aceastia au
fost de acord sa plateasca. In momentul acela cand a existat acordul s-a produs infractiunea. Nu
exista o posibilitate ca cei de la masa vecina sa fi sprijinit aceasta rezolutie spontana care se consuma
exact in momentul acela -> de aceea avem o falsa complicitate.
Subiectul pasiv – avem institutia sau persoana juridica sau una din cele de la 308 in care persoana isi
desfasoara activitatea.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material – avem trei modalitati (actiune):

- Promisiunea
- Oferirea
- Darea de bani sau alte foloase
Sunt exact aceleasi variante ca la darea de mita. Diferenta intre promisiune si oferire este ca in cazul
oferirii se prezinta vizual bunul oferit. La promisiune se face referire la o suma de bani, un bun care
nu are o reprezentare in fata celui care va trafica influenta
Conditia atasata elementului material – promisiunea, oferirea, darea de bani sa se realizeze in raport
cu un traficant de influenta (sau un posibil traficant) pentru ca acesta sa il determine pe un
functionar public la o anumita conduita prevazuta de lege.
Atentie!!! Daca persoana de la care se incearca a se cumpara influenta nu are si nici nu a lasat sa se
creada ca ar avea vreo influenta asupra unui functionar public avem de-a face cu o fapta putativa :
Grigore se duce la Maririca si ii spune ca ii da 40.000 de euro daca il ajuta sa vorbeasca cu Gigel sa il
ajute cu nu stiu ce si ea spune ca nu il cunoaste.
Fapta trebuie sa se realizeze anterior si in mod exceptional concomitent cu indeplinirea sau

neindeplinirea atributiei respective. Atentie!!! Daca se ofera bani dupa ce actul s-a efectuat fara ca
cel care cumpara influenta sa stie acest lucru (el cere ceva ce se realizase ceva) pentru el este tot o
fapta putativa, dar pentru „traficant” in aceasta ipoteza nu va mai fi trafic de influenta, ci inselaciune:
Daca Grigore ii zice Maricicai ca ii da 20 000 de euro pentru o solutie favorabila in dosar si ea zis ok
da-mi bani, dar daca la momentul in care s-au dat banii solutia se pronuntase deja, pentru Grigore
cumparatorul de influenta nu avem nimic, iar pentru Maricica daca accepta banii in schimbul
promisiunii ca va actiona pe langa un functionar vom retine inselaciune.
2) Urmarea imediata – stare de pericol pentru relatiile de serviciu

3) Legatura de cauzalitate – rezulta din materialitatea faptei
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta, in opinia profului, sub forma intentiei directe si indirecte. Si aici cumparatorul
nu are nicio intentie de a leza, nu urmareste punerea in pericol a relatiilor de serviciu, si ca atare
proful crede ca sunt ambele modalitati ale intentiei.
Consumarea are loc la momentul realizarii elementului material in oricare din modalitatile prevazute
de legiuitor. Si in acest caz in momentul in care elem material se realizeaza prin modalitati succesive
vom avea tot o unitate infractionala.
Revenind la opinia 6 si din acest punct de vedere instanta a rationat gresit pentru ca a socotit ca
fapta de cumparare si trafic de influenta s-ar fi consumat in momentul primirii banilor, ceea ce are
niste consecinte teribile asupra participantilor pentru ca daca s-a consumat in momentul promisiunii,
dupa eventuale elemente de sprijin, de ajutare a autorului nu mai realizeaza elementele
complicitatii, eventual vom avea o alta infractiune.
Tentativa nu se pedepseste.
Avem o varianta atenuata prin raportare la art 308.
SANCTIUNILE
O pedeapsa proportionala cu infractiunea corelativa si o pedeapsa mai mica ca in VCP.
Avem o cauza de nepedepsire in ipoteza in care fapta este denuntata mai inainte ca organul de UP sa
fi fost sesizat cu fapta respectiva.
Avem o dispoz referitoare la confiscare in alin 4, unde retinem ca sunt supuse confiscarii in aceasta
ipoteza bunurile, banii – nu numai cele data, ci si cele oferite : infatisate, prezentate.
Atentie!!! La dispozitiile de la alin 3 care excepteaza de la confiscare bunurile care au fost date dupa
realizarea denuntului de la alin 2. Aceste bunuri se restituie cumparatorului de influenta care de fapt
foloseste in acest caz bunurile pentru flagrant cu acordul organelor de ancheta.
Atentie!!! Cumparatorul meu de influenta se poate duce la parchet sau politie sa spuna: domne, uite
cineva mi-a pretins sau uite nu pot sa rezolv decat daca dau cuiva bani sa rezolve etc si in acest caz
organele procedeaza la realizarea unui flagrant. Este normal ca aici banii sa se intoarca la cel care a
denuntat si care nici nu va fi pedepsit. Dar atentie!!! se poate autodenunta si dupa ce a comis fapta,
adica i-a dat banii lui Grigore care a promis ca va vorbi cu un functionar si dupa care i-a venit mintea
la cap si se duce si spune : In nemernicia mea ca un caine turbat am dat nu stiu ce suma de bani, ok
nu se pedepseste e valabil alin 2, dar banii se confisca.
Art 293. Fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in
legatura cu acestia
Aceasta infractiune nu are corespondenta nici in VCP, nici in Legea 78/2000. Ea a fost preluata ca
urmare a ratificarii de catre Romania a unui protocol aditional la Conventia Penala a Consiliului
Europei privind coruptia.
Retinem ca art 293 se completeaza cu dispozitiile art 243 din LPA a CP care prevede ca textul art 293
se aplica indiferent daca membrii instantelor de arbitraj sunt romani sau straini.
Atentie!!! Avem o varianta agravata in art 7 din Legea 78 care se refera la arbitrul care ia mita sau
face trafic de influenta. Aici avem practic un articol ce priveste un subiect activ circumstantiat.
Fapte savarsite de catre functionari straini sau in legatura cu

Art 294 .
acestia
Acest art 294 corespunde art 8 indice 1 din Legea 78/2000 mai putin lit g) care a fost adaugata odata
cu introducerea in CP a acestei fapte. Era necesar acest articol, deoarece toate aceste persoane nu
intrau nici in categoria de functionari publici de la art 175 si nici in ceea ce doctrina numeste
functionari privati de la art 308.
Curs 7
05.04.2016
Art 295. Delapidarea
VECHIUL COD
Infractiunile de serviciu incepeau in VCP cu art 246, fiind un capitol din Titlul 5 din VCP. In noul titlu 5
se incepe cu infractiunile de coruptie si apoi se trece la infractiunile de serviciu. Capitolul 2 din NCP
nu incepe cu infractiunile traditionale din VCP, ci incepe cu un articol nou in aceasta parte a Codul,
respectiv art 295 Delapidarea.
Art 295 are un corespondent in vechiul cod art 215¹, articol care se afla in titlul infractiunilor
patrimoniale si era sub forma indice 1 fiindca fusese importat din titlul 4 al VCP care fusese abrogat,
fiind singurul supravietuitor din acel titlu – printr-o reevaluare a obiectului juridic a infractiunii si s-a
considerat ca in primul rand sunt vatamate relatiile de serviciu si in subsidiar relatiile patrimoniale.
Spre deosebire de vechea reglementare, in NCP pare ca lipseste o varianta agravata si care se referea
la delapidarea care a avut consecinte deosebit de grave, leguitorul nu a renuntat la ea, dar o avem
tratata separat la art 309 si care se refera la mai multe infractiuni care au avut consecinte deosebit
de grave – art 183
Art 295 alin 1 - varianta tip - reia identic reglementarea din VCP cu o singura diferenta care apare la
majoritatea infractiunilor si in special la cele patrimoniale, respectiv diferente la nivelul pedepsei (1-
15 ani in VCP).
OBEICTUL JURIDIC
Avem un obiect juridic principal ce se refera la normala desfasurare a relatiilor de serviciu, ceea ce
presupune ca functionarii publici/privati sa isi exercite atributiile cu buna-credinta. Acest obiect
juridic principal rezulta din realocarea infractiunii in acest titlu si acest capitol. Ramane un obiect
juridic secundar fostul obiect juridic principal al infractiunii din VCP si anume relatiile patrimoniale
privind corecta gestionare sau administrare a bunurilor aflate in patrimoniul unei PJ.
OBIECTUL MATERIAL – NU AVEAM unul principal, dar avem un obiect material secundar care consta
in bunurile mobile aflate in gestiunea sau administrarea functionarului public.
Observam ca leguitorul se refera expres la bani si valori. O face pentru ca aceastea reprezinta, de
regula, obiect material al infractiunii (bani – bancnote sau monedele care circula la momentul
respectiv, valori – instrumente de plata, tiluri de credit, cambia, bilet la ordin). Pe langa acestea avem
si o formula foarte larga menita sa cuprinda toate ipotezele, respectiv toate bunurile din gestiune sau
administrare, respectiv alte bunuri – orice alt bun mobil, in masura in care acestea sunt administrate
sau gestionate de functionarul public. De regula, intra aici bunuri care au fie destinatie de vanzare, fie
de inchiriere, fie de utilizare intr-o activitate, intr-un proces productiv, dar pot intra si bunuri usor
atipice cum ar fi : marcile comerciale care pot reprezenta obiect material al infractiunii  speta cand
director unei SC foloseste marca unor vinuri pentru a o aplica pe alte produse si pentru a obtine un
anumit pret pe vinul respectiv.
Bunul pentru a fi obiect material al infractiunii trebuie sa fi intrat in sfera de gestionare sau de
administrare a functionarului public, dar atentie!!! aceasta situatie de fapt nu este neaparat nevoie
sa fie formalizata, sa fie confirmata in mod formal : gestionarul poate sa ia in primire anumite bunuri
pe care urmeaza sa le introduca in gestiune si inainte sa faca formele de intrare in gestiune sustrage
din bunurile respective, acele bunuri sustrase vor face obiect infractiunii.
Poate reprezenta obiect material al infractiunii de delapidare inclusiv bunul unei alte persoane, care
nu apartine patrimoniului PJ in care lucreaza functionarul public gestiona, exemplu in practica
sustragerea banilor care sunt destinati platii salariilor sau pensiilor – factorul postal. Pensia nu
apartinea patrimoniului postei, ci pensionarilor si sustragerea lor a fost considerata delapidare.
Poate reprezenta bun material – bunul ajuns din eroare in gestiune. Se livreaza un anumit numar de
produse, trebuie inregistrate, introduse in gestiune. Pleaca din fabrica 100 biciclete si trebuiau sa fie
trimise 90, daca se sustrag cele 10 care sunt in plus avem obiect material al infractiunii.
Reprezinta obiect material : plusurile in gestiune. Chiar daca sunt obtinute in mod fraudulos, aici vom
avea un concurs de infractiuni intre delapidare si cel putin cu infractiunea de creare de plusuri in
gestiune care este probabil cea mai veche incriminare dintr-o lege speciala : art 35 din Legea 22/1969
lege care reglementeaza si calitatea de gestionar.
 Retinem ca pe de-o parte bunul trebuie sa se afle in sfera faptica de gestiune, nu neaparat in
gestiunea scriptica a PJ, iar pe de alta parte ca nu este obligatoriu ca bunul respectiv sa faca parte
din patrimoniul PJ pentru care functionarul public gestioneaza sau administreaza bunurile.
Subiectul activ – sunt mai multe probleme pentru ca este dublu circumstantiat. Pe de-o parte el
trebuie sa aiba calitatea de functionar public/ privat, iar pe de alta parte trebuie sa fie gestionar sau
administrator.
In legatura cu prima circumstantiere, pentru notiunea de functionar public facem raportare la art 175
CP atat la alin 1 – functionarul clasic- cat si la alin 2 – functionarul asimilat-. Atentie!!! In ceea ce
priveste functionarul asimilat intra in aceasta categorie si lichidatorul sau administratorul judiciar
pentru care pana la NCP aveam o reglementare distincta in art 145 din Legea 85/2006 care a fost
abrogata (acum este legea 85/2014).
In privinta celei de-a doua circumstantieri – trebuie sa existe calitatea de gestionar sau administrator
- notiunea de gestionar este definita de Legea 22/1969 si, in principiu, este acea persoana angajata
care are atributii de primire, pastrare si eliberare de bunuri – cand exista in fisa postului aceste
atributii inseamna ca avem de-a face cu un gestionar care poate fi subiect activ. Notiunea de
administrator – a mai fost explicata la gestiunea frauduloasa - este acea persoana care are in
atributiile de serviciu efectuarea de acte de dispozitie cu privire la situatia juridica a bunurilor
societatii la care functioneaza. De regula, spre deosebire de gestionar, administratorul nu are
contactul direct, material cu bunurile, dar are posibilitatea de a dispune cu privire la acestea(sa le
instraineze). De regula, calitatea de administrator o are directorul sau directorul executiv al unei PJ,
contabilul sef etc.
 Dosar mediafax – patron mediafax trimis in judecata alaturi de mai multi directori generali de la
filiale sau de la societati comerciale prin care se rulau bani ( evaziune, spalare de bani si
delapidare). Acei directori care au luat din fondul sociectatii bani sunt trimisi in judecata inclusiv
pentru delapidare.
Trebuie sa retinem ca pentru varianta atenuata de la art 308, subiectul activ este persoana care
exercita o insarcinare de orice natura in serviciul unei PF dintre cele prevazute la art 175 alin 2 ori in
cadrul oricarei alte persoane juridice. Pe de-o parte, putem avea o persoana ca lucreaza la un birou
notarial, la un executor judecatoresc (deci nu notarul, executorul, ci persoanele angajate la
functionarul public asimilat), iar pe de alta parte avem orice persoana care are o insarcinare la o
persoana juridica – inclusiv PJ, inclusiv Maricica care este casiera la un magazin alimentar.
In legatura cu acesti functionari privati si calitatea lor de a putea fi subiecti activi se reia din
perspectiva lor o polemica si o discutie care a existat sub imperiul VCP in ceea ce priveste situatia
gestionarului de fapt.
Problema : in Legea 22/1969 se vorbeste inafara de gestionarul de drept si despre un gestionar de

fapt, fiind definit ca acea persoana angajata la o PJ care are in fisa postului alte atributii de serviciu,
dar care in realitate, in fapt, exercita atributiile unui gestionar – realizeaza acte de primire, etc. Si in
vechea doctrina si jurisprudenta s-a admis cu referire la acest text ca si acest gestionar de fapt poate
fi subiectiv activ, numai ca sub imperiul VCP jurisprudenta a scapat putin de sub controlul legalitatii
pentru ca in problema s-a admisa ca gestionar de fapt poate fi inclusiv o persoana care nu are niciun
fel de raport de munca cu PJ si care in mod ocazional pe o perioada de timp limitata exercita acte de
gestionare. Spre exemplu, fiica, sora, cumnatul gestionarului care vin si il inlocuiesc pentru cateva
ore. O asemenea interpretare, din punctul de vedere al profului, era exagerata pe care a criticat-o si
pe vechiul cod spunand ca se ignora obiectul juridic secundar de atunci si anume relatiile de munca,
cu atat mai mult acum cand relatiile de serviciu sunt obiectul juridic principal.
Subiectul pasiv – PJ ale carei bunuri sunt gestionate sau administrate
SITUATIA PREMISA – aceasta relatie intre functionarul public si PJ, aceasta relatie de gestionare sau
de administrare.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material – consta intr-o actiune care poate imbraca trei modalitati:
 Insusirea
 Folosirea
 Traficarea de bani, valori sau alte bunuri
Insusirea – scoaterea bunului din posesia patrimoniului gestionat si trecerea acestuia in stapanire
proprie.
Folosire - scoaterea temporara a bunului din gestiune si intrebuintarea/utilizarea lui, dupa care bunul
urmeaza sa fie reintegrat, readus in gestiune, altfel am avea insusire.
Traficarea - scoaterea bunului din gestiune si darea lui in folosinta spre utilizare unei alte persoane
contra unui avantaj material, contra cost, urmand si aici ca bunul sa fie readus in gestiune, reintra in
gestiune.
Diferenta intre aceste modalitati – exemplul cu bicicleta:
Insusire : Grigore care e gestionar la magazin ia bicicleta si o duce acasa
Folosire: Grig se duce in fiecare seara cu bicicleta acasa, se intoarce cu ea dimineata, o repune in
gestiune si face asta in mod repetat
Traficare: Aceeasi bicicleta o scoate din gestiune si o da in folosinta unei alte persoana castigand un
folos material.
In toate aceste situatii, indiferent de modalitate, avem de-a face cu o scoatere a bunului chiar si
temporara in cazul folosirii sau traficarii din patrimoniul gestionat – caracteristica elementului
material.
2) Urmarea imediata principala consta intr-o stare de pericol pentru relatiile de serviciu, iar
urmarea imediata secundara consta in deposedarea vremelnica sau definitiva a PJ de un anumit
bun si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului. Retinem ca aceasta urmare secundara
presupune in mod implicit si crearea unei pagube, unui prejudiciu care este mai mult sau mai
putin evaluabil – in cazul insusirii paguba este evidenta si este reprezentata de contravaloarea
bunului, in cazul folosirii si traficarii in principiu se admite ca paguba este data de uzura bunului si
de contravaloarea utilizarii. Determinarea certa a pagubei nu este de esenta infractiunii, acesta
lucru era valabil si pe textul vechi in care infractiunea era patrimoniala, dar cu atat mai valabila
este acum cand avem de-a face cu o infractiune de serviciu.
3) Legatura de cauzalitate – rezulta din materialitatea faptei, dar atentie!!! In ceea ce priveste
urmarea secundara nu orice constatare a diminuarii patrimoniului gestionat presupune existenta
unei delapidari si din aceasta cauza urmarea secundara trebuie analizata cu atentie – pot avea o
diminuare a patrimoniului care sa aiba alta cauza, sa fie pierdut un bun, sa se degradeze un bun
si sa fie aruncat – o marfa perisabila- ea dispare din gestiune si se diminueaza patrimoniului, dar
nu avem una din modalitatile de la delapidare sau poate fi sustras de o alta persoana alta decat
gestionarul si putem retine o alta infractiune
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei directe sau indirecte.
Tentantiva se pedepseste – incepe activitatea de sustragere, dar nu este dusa pana la capat: Grigore
vrea sa fuga cu bicicleta, dar vine patronul si il surprinde si astfel nu o mai ia.
Consumarea infractiunii are loc in momentul in care actiunea de sustragere este terminata, adica in
momentul in care bunul iese din gestiune, chiar vremelnic. Din aceasta cauza, in opinia profului,
consumarea are loc tot la acest moment si in cazul folosirii sau traficarii. O sa gasim opinia contrara
ca, spre exemplu, daca s-a scos din gestiune si nu ar fi putut sa il foloseasca ar fi o tentativa la
delapidare. In momentul in care este sustras si imediat dupa sustragere autorul este depistat, se
constata fapta in forma consumata.
Voi avea delapidare sub forma folosirii sau traficarii ori de cate ori constat fapta dupa folosire sau
traficare si reintroducerea bunului in gestiune (adica dupa ce il foloseste si il aduce inapoi).
 Vom tine seama la individualizarea pedepsei de modalitatile elementului material- este mai putin
grav folosirea decat insusirea.
Delapidarea poate avea si forma continuata daca exista in baza aceleiasi rezolutii infractionale o
activitate repetata.
Avem o varianta atenuata raportat la art 308 – calitatea speciala a subiectului activ, avand ca efect
reducerea limitelor de pedeapsa cu 1/3.
Avem si o varianta agravata obtinuta prin raportare la art 309 si care tine de valoarea pagubei,
respectiv producerea de consecinte deosebit de grave si aici limitele pedepselor se majoreaza cu ½.
PROCEDURAL
Nu sunt probleme, se urmareste din oficiu si urmeaza procedura comuna.
SANCTIONATOR
Inchisoare in limite normale + interzicerea exercitarii dreptului de a exercita o functie publica.

Art 296. Purtarea abuziva
VECHIUL COD
Are o corespondenta partiala in art 250 din VCP pentru ca fata de vechiul text s-a renuntat la o
varianta agravata care privea vatamarea corporala. In aceste conditii, sigur ca daca se produc
consecintele de la art 194 si daca se produc consecintele de la 195 sau 188, vom avea concurs de
infractiuni.
In varianta de origine a CP de la 1968, aceasta infractiune era o infractiune in oglinda cu ultrajul. A

intervenit o modificare, in sensul ca s-a spus ca sunt prea protejati functionarii si este un dezechilibru
in raport cu cetatenii si atunci s-a renuntat la dipozitia ce se refea la insulte si jigniri si a ramas numai
amenintarea si violenta. Oglinda s-a cam spart, pentru ca la purtare abuziva au ramas si insultele sau
jignirile.
Spre deosebire de art 250, subiectul activ nu mai este functionarul public sau simplul functionar cum
era in VCP prin raportare la fostul art 258, legiuitorul a preferat sa se foloseasca de expresoa
„persoana aflata in exercitarea atributiilor de serviciu”.
O alta diferenta, in timp ce art 250 stabilea pedepse de sine statatoare pentru varianta agravata, in
NCP varianta agravata se raporteaza la infractiunile de baza, ceea ce ii poate oferi calitatea de
varianta agravata in raport cu infractiunele de baza: amenintarea sau lovituri si alte violente.
OBIECTUL JURIDIC
Obiectul juridic principal se refera la relatiile de serviciu ce presupun o conduita adecvata din partea
celor aflati in exercitarea atributiilor de serviciu. Practic, se protejeaza imaginea persoanei juridice la
care isi exercita atributiile persoana respectiva.
Obiectul juridic secundar care se refera la valori legate de persoana: respectiv demnitatea la alin 1,
libertatea psihica pe de-o partea, integritatea corp si sanatatea la alin 2.
Putem avea un obiect material secundar care poate fi corpul persoanei, numai in masura in care se
exercita violente – doar la alin 2 teza a 2-a.
Subiectul activ este circumstantiat – persoana aflata in exercitarea atributiilor de serviciu. Intra aici
atat functionarul public (art 175), cat si persoanele la care se refera art 308, atata timp cat se afla in
raport de serviciu cu un angajator. Atentie!!! Sfera este mai inguista decat cea la care se refera art
308 pentru ca se iau acolo in calcul si ipoteze in care nu exista raporturi de serviciu.
In practica nu au existat ipoteze de purtare abuziva din partea functionarilor privati, sunt in cifra
neagra a criminalitatii. De regula, „vedetele jurisprudentei” in aceasta materie au fost agentii de
politie.
Sunt cateva exemple de practica in codul comentat: ofiterul loveste o persoana arestata aflata la
interogatoriu care intra in conflict cu o alta persoana si pentry a atenua conflictul foloseste violenta.
Un alt exemplu cu seful de post care foloseste violente impotriva unei persoane care nu s-a prezentat
la o chemare la post. Asociatul unei SC care deplasandu-se la un conflict de munca loveste un
angajat.
Subiectul pasiv principal este PJ in beneficiul careia se exercita atributiile de serviciu, iar subiectul
pasiv secundar este persoana fizica lezata.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material – in varianta tip se realizeaza prin adresarea de expresii jignitoare – utilizarea
unor cuvinte ce lezeaza onoarea sau/si demnitatea victimei: insulte, injurii samd. Atentie!!! Fiind
vorba de expresii jignitoare nu ne referim la gesturi obscene.
In varianta agravata elementul material corespunde celor doua infractiuni de baza – amenintarea
repectiv lovirea sau alte violente.
Atentie!!! Alin 2 face trimitere la alin 1 ceea ce inseamna ca avem de-a face cu o varianta agravata. In
comentariul la cod colega profului se afla intr-o eroare in sensul ca a consid ca este vorba de o
infractiune cu continut alternativ si in ipoteza in care am avea fapta pe alin 1 urmata de o fapta pe
alin 2 ( injura si dupa loveste) avem un concurs de infractiuni  GRESIT!
2) Urmarea imediata – cea principala este o stare de pericol, iar cea secundara este lezarea
libertatii sau integritatii persoanei.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati.
Tentativa nu se pedepseste si realizam ca ea nici nu este posibila in varianta tip sau in varianta
amenintarii (prima teza de la alin 2), iar consumarea are loc in momentul realizarii elementului
material.
VARIANTE
Avem o varianta tip la alin 1 si o varianta agravata la alin 2.
SANCTIONATOR
Specific sanctionator la alin 2 unde se face trimitere la infractiunile de baza, cu limitele majorate cu
½.
PROCEDURAL

Curs 8
12.04.2016
Art 297. Abuz in serviciu

VECHIUL COD
Nu este o reglementare noua, exista si in VCP, dar acolo existau 3 infractiuni de infractiuni de abuz in
serviciu. Abuzul in serviciu are o varianta tip (alin. (1)), o varianta asimilata (alin. (2)), o varianta
atenuata (art. 308) si 2 variante agravate (art. 309 si art. 13 indice 2 Legea 78/2000).
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile sociale privind buna desfasurare a atributiile de serviciu. O sa mai intalnim si opinia potrivit
careia se poate vorbi si de un obiect juridic secundar: patrimoniul.
OBIECTUL MATERIAL
Lipseste in principiu. Mai exista si opinia ca atunci cand abuzul vizeaza un bun determinat, acel bun o
sa fie obiect material subsidiar.
O alta problema care s-a pus in practica, desi profului i se pare stupida -> legata de subiectul activ si
anume daca PJ poate fi subiect activ al infractiunii de abuz in serviciu. Opinia nr 2 -> o banca trimisa
in judecata, inculpata pentru abuz in serviciu. Poate fi subiect activ al infractiunii? Profului i se pare ca
NU, avem subiect activ calificat functionarul public, or PJ nu poate avea calitatea de functionar
public. Mai mult, persoana juridica nu poate avea atributii de serviciu, in sensul legii penale. Daca
mergem la analiza obiectului juridic, am vazut ca in principal sunt lezate relatiile de serviciu, in mod
absolut eronat am putea crede ca PJ este subiect activ cand obiectul juridic il reprezinta relatiile de
serviciu si cand urmarea imediata este o vatamare a interesului PJ insasi. Atunci ar insemna ca PJ sa
aiba in acelasi timp calitatea de subiect activ si de subiect pasiv – Putin de SF asa ) => PJ NU poate
fi subiect activ al infractiunii de abuz in serviciu.
In privinta subiectului pasiv principal este institutia pe care o reprezinta functionarul public/privat.
Putem vorbi si de un subiect pasiv adiacent atunci cand sunt lezate drepturile sau interesele unei alte
persoane fizice sau juridice.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta fie intr-o inactiune, fie intr-o actiune. Respectiv inactiunea – fapta
functionarului care nu indeplineste un act, iar actiunea se refera la indeplinirea defectuoasa a
unui act. Retinem!!! ca prin actiune intelegem orice activitate pe care persoana trebuie sa o
indeplineasca in virtutea atributiilor de serviciu. Acesta actiune nu se refera doar la un act juridic
sau un act scris, ci orice activitate.
In practica mai veche sau mai noua s-au retinut urmatoarele ipoteze in care se constata realizarea
infractiunii:
 Spre exemplu, un politist retine un permis de conducere, partea vatamata obtine o hotarare
judecatoreasca prin care i se restituie permisul, iar politistul refuza restituirea – nu
indeplineste un act.
 Agentul procedural (agentul postal) care trebuie sa comunice o sentinta unei persoane, in loc
sa o inmaneze personal o introduce cumva in șipcile gardului de la locuinta, instiintarea nu
ajunge la partea vatamata, aceasta pierde un termen de judecata si ii sunt vatamate
interesele procedurale.
 Speta in care gardienii din penitenciar l-au impiedicat pe detinut sa comunice si sa aibe o
corespondenta in limite normale.
 Persoana care trebuie sa remita o diploma de licenta unui absolvent si nu o face si acesta nu
se poate inscrie la un examen din lipsa diplomei.
 Administratorul unei SC care nu inregistrat un contract de munca al unei persoane ce trebuia
sa fie angajata, iar persoana nu poate beneficia ulterior de drepturile ce decurg din
contractul demunca.
In doctrina se spune ca este o infractiune cu caracter subsidiar si trebuie retinuta doar in masura in
care nu se poate retine o fapta mai grava sau mai precisa, spre exemplu: purtari abuzive – in
momentul in care un functionar foloseste violente fata de o persoana.
Legaturi in abuz in serviciu si fals intelectual – functionarul intomeste proces-verbal in fals. Practica a
oscilat, dar acolo in principiu practica mai noua considera ca avem concurs de infractiuni intre fals
intelectual si abuz in serviciu.
Distinctia intre inselaciune si abuz in serviciu – intr-o ipoteza a directorului de banca care ajuta o alta
persoana sa obtina un credit fraudulos si asta produce bancii civile o paguba. Initial s-a mers pe
inselaciune, insa mai nou se merge pe abuz in serviciu, dar este discutabl.
Varietatea concreta, modalitatile normative concrete prin care se realizeaza elementul material la
aceasta infractiune sunt extrem de variate, dar proful semnaleaza o tentinda in jurisprudenta
actuala, practica parchetului, de a introduce in sfera abuzului in serviciu tot felul de acte comise cu
ocazia exercitarii atributiilor de serviciu fara a fi clar daca exista. Din cauza modificarii textului in
NCP? Proful zice ca NU pentru ca modificarile sunt minore. Interpretarea textului de lege intr-un sens
foarte larg a dus in ultima vreme la retinerea multor infractiuni de abuz in serviciu, unori in variante
destul de ciudate.
Exista o conditie atasata elementului material si anume ca actiunea sau inactiunea sa se realizeze in
exercitarea atributiilor de serviciu si actul respectiv sa tina de atributiile de serviciu. Atentie!!! Daca
functionarul in exercitarea atributiilor de serviciu realizeaza un act care nu ii statea in atributii nu
avem infractiune sau eventual avem infractiunea de uzurparea functiei - art 300.
La varianta asimilata neindeplinirea actului sau indeplinirea defectuoasa se realizeaza intr-o

modalitate concreta, respectiv prin ingradirea exercitarii unui drept sau prin crearea unei situatii de
inferioritate – o identitate intre formularea elementului material si urmarea imediata asa cum am
avut partial si la infractiunea de distrugere.
2) Urmarea imediata – este o infractiune de rezultat, fiindca e vorba de perturbarea relatiilor de

serviciu printr-o paguba sau o vatamare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei
persoane, in varianta tip. In varianta asimilata vatamarea este particularizata si consta in
ingradirea unui drept, fie in crearea unei situatii de inferioritate. La varianta agravata de la art
309, urmarea imediata consta intr-o paguba mai mare de 2 milioane de lei, aici iarasi avem o
diferenta fata de vechiul cod nu se mai ia in calcul pertubarea activitatii.
3) Legatura de cauzalitate trebuie dovedita
Aceasta infractiune se consuma in momentul in care se produce vatamarea sau dupa caz paguba,
adica nu avem neaparat ca la alte infractiuni o coincidenta in momentul realizarii elementul material
si momentul consumarii infractiunii, poate exista un mic decalaj. Important este sa retinem ca
tentativa nu se pedepseste si nici macar nu este posibila in varianta neindeplinirii unui act.
O alta mare suparare a profului – sunt in lucru, in judecata, persoane pentru tentativa la abuz in
serviciu! Sub ce forma? Abuz in serviciu prin raportare la art 13² din Legea 72/2000 unde este o
varianta agravata in care functionarul public comite un abuz in serviciu, dar in acelasi timp obtine un
folost material pentru sine sau pentru altul. Art 13² face trimitere clara la art 297 din NCP cum facea
la art 248 din VCP – este o norma de trimitere, o norma incompleta. Aceasta norma de trimitere ia
absolut totul de la norma la care face trimitere, inclusiv formele infractiunii si daca spun infractiune
de abuz in serviciu din CP comisa de X se pedepseste mai grav eu ma refer si la formele infractiunii si
nu pot sa sanctionez tentativa pentru ca fac raportare la abuz. Ideea gresita – in aceeasi lege exista
un art 15 care spune „tentativa la infractiunile din aceasta sectiune se pedepseste” (punct!). „Cineva
a gandit ca acest CP este o anexa la aceasta lege speciala, altfel nu se intelege de ce s-ar sanctiona
tentativa, V. Cioclei”)))))
 Opinia nr 9.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia – in varianta tip este ceruta intemtia directa sau indirecta, iar in varianta asimilata
(atentie!!!) si aici avem intentie in ambele modalitati, cu precizarea ca aici latura subiectiva are si o
conditie atasata (esentiala a laturii subiective de la varianta asimilata) intentiei si anume este vorba
de un mobil: fapta trebuie sa se comita din motive, din ratiuni discriminatorii, adica din ura sau
desconsiderare, pe temei de rasa, nationalit etc.
In principiu, este vorba de un mobil: cineva ii uraste pe romi, pe gay si se formeaza o situatie de
inferioritate. Acest mobil nu califica intentia! Pe langa ura poate exista si un scop, dar care nu are
legatura cu atributiile de serviciu: un primar refuza sa acorde persoane de etnie rroma ajutorul social
pentru a le determina sa se mute din comuna respectiva – aici mobilul este dublat de un scop, dar nu
putem vorbi neaparat de intentie directa, pentru ca se face cu intentie indirecta.
SANCTIONATOR
Specificul ca pe langa inchisoare avem interzicerea exercitarii unei functii publice. Limitele de
pedeapsa sunt aparent mai mari fata de VCP. Daca luam in calcul si varianta agravata se observa ca
limitele sunt mai mici ca pe legea veche, la art 248 aveam un maxim de 15 ani si aici se poate ajunge
la 14 ani.
PROCEDURAL
Din oficiu si avem procedura comuna.

Art 298. Neglijenta in serviciu
VECHIUL COD
Observam ca are corespondent in VCP art 249. Retinem ca pe langa aceasta varianta tip de la 298
avem o varianta atenuata prin raportare la art 308 si o varianta agravata prin raportare la art 309.
Diferenta fata de abuzul in serviciu este data doar de latura subiectiva, in sensul ca aici avem ca
forma de vinovatie culpa, in rest este valabila analiza de la abuz in serviciu. Pentru exemple de
practica -> comentariul codului penal:
- Ipoteza unui politist care avea datoria sa verifice niste procese-verbale si sa le dea in plata,
nu a facut acest lucru si prin aceasta s-a cauzat o paguba unitatii la care lucra.
- Gardienii care avand datoria de a pazi detinutii se ocupa cu alte lucruri si apare o altercatie
intre detinuti si unul este vatamat
- Inspector de la ANPC care nu a verificat niste produse si s-au produs niste imbolnaviri la
consumatori.
Art 299. Folosirea abuziva a functiei in scop sexual

VECHIUL COD
Nu are un corespondent in VCP. Aceasta infractiune are o corespondenta partiala in hartuirea sexuala
din VCP, art 203¹, mai exact alin 2 se suprapune oarecum cu textul de la hartuirea sexuala. In plus,
retinem ca art 299 se aseamana cu infractiunea de luare de mita, in sensul ca se pretinde sau se
obtine un folos „special” si spunem ca este o infractiune speciala a luarii de mita. Pe VCP in practica
primirea de astfel de foloase era luare de mita.
OBIECT JURIDIC
Obiect juridic principal – relatiile de serviciu care in acest caz special presupun ca functionarul sa nu
obtina favoruri de natura sexuala de pe urma exercitarii atributiilor de serviciu. Obiectul juridic
secundar- libertatea sexuala a persoanei.
OBIRCT MATERIAL – NU AVEM
Subiectul activ- functionarul public si functionarul privat la varianta atenuata la art 308. La alin 2,
subiectul activ este dublu circumstantiat, in sensul ca pe langa calitatea de functionar public sau
privat se adauga conditia ca subiectul activ sa se afle intr-o situatie de autoritate sau superioritate
fata de victima.
Participatia penala este posibila in varianta instigarii si a complicitatii, nu putem avea coautorat la
aceasta infractiune. Daca mai multi functionari pretind sau obtina favoruri de la aceeasi persoana si
chiar in exercitarea aceluiasi act fiecare este autor deoarece aceasta interdictie este persoanala.
Subiectul pasiv – principal este reprezentat de unitatea la care lucreaza functionarul. Subiectul pasiv
secundar circumstantiat la alin 1 -> este vorba de o persoana interesata direct sau indirect de
efectuarea actului de serviciu, iar la alin 2 este vorba de o persoana fata de care subiectul activ are
un ascendent, este intr-o situatie de autoritate sau superioritate.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material – in ambele variante consta intr-o actiune ce se poate realiza in doua
modalitati: pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala. Pretinderea are acelasi sens
ca la luarea de mita, adica se solicita un favor sexual, iar obtinerea este practic echivalentul
primirii de la luarea de mita.
Atentie!!! La alin 1 se pastreaza configuratia textului de la luare de mita din vechiul cod, in sensul ca
fapta trebuie sa fie facuta in scopul de a indeplini un act, de a nu indeplini etc nu in legatura cu actul
asa cum este actualmente textul de la luare de mita.
Ce consecinte are aceasta configuratie a textului? -> daca pretinderea sau obtinerea de favoruri
sexuale se realizeaza dupa efectuarea actului, fara o intelegere prealabila, atunci nu voi avea
infractiune. Practic, in acest caz, spre deosebire de luarea de mita nu sunt absorbite faptele ce intrau
sub incidenta infractiunii de primire de foloase necuvenite, art 256 din VCP.
Exemplu: Daca Grigore primeste de la Maricica un plic cu bani dupa ce i-a dat o casa nu e nimic. Daca
Grigore primeste de la Maricica un favor sexual dupa ce a primit casa fara a avea o intelegere
prealabila nu este infractiune.
Conditia atasata elementului material la alin 1 se refera la existenta unui interes direct sau indirect in
legatura cu actul respectiv din partea persoanei fizice in raport cu care se realizeaza elementul
material. Interesul poate fi patrimonial, cum ar fi obtinerea unor drepturi banesti, unor indemnizatii,
unor inlesniri fiscale – ce poate omul sa ofere – dar si un interes nepatrimonial, spre exemplu o nota
de trecere la un examen.
La alin 2 spre deosebire de hartuirea sexuala corespodenta in VCP, dar si spre deosebire de hartuirea
din actualul cod nu este nevoie de repetarea actelor pentru existenta infractiunii.
Conditia atasata elementului material la alin 2 consta in aceea ca subiectul activ trebuie sa se
prevaleze sau sa profite de situatia de autoritate sau de superioritate. Adica nu e suficient ca aceasta
relatie sa existe, ci trebuie sa si profite de ea.
In cazul ambelor variante sintagma „favoruri sexuale” trebuie inteleasa in sensul larg al elementului
material de la infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale - raport sexual, act sexual oral, anal
etc
2) Urmarea imediata – avem o urmare principala -> punerea in pericol a relatiilor de serviciu, iar
secundar este lezarea libertatii sexuale a persoanei.
3) Legatura de cauzalitate - in principiu, se poate spune ca rezulta din materialitatea faptei, avand
in vedere ca cel putin pe urmarea principala avem o infractiune de pericol, totusi trebuie stabilit
si dovedit ca elementul material are intr-adevar legatura cu indeplinirea actului de serviciu la alin
1 si ca subiectul activ se prevaleaza sau profita de situtia de autoritate in cazul alin 2.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei - directa sau indirecta. Atentie!!! In comentariul codului
penal avem opinia cum ca in acest caz e vorba de intentie directa si doar atat pe motivarea gresita si
in capcana aceasta au cazut multi autori pe vechiul cod cand se vorbea de luarea de mita ca ar fi
necesar in cazul acesta un scop, aici scopul nu are nimic de-a face cu latura sub, ci cu latura obiectiva
pe care o intregeste prin indicarea actelor obiective materiale pe care ar trebuie sa le faca subiectul
activ. Autorul nu va urmarii punerea in pericol a relatiilor de serviciu, ci alte scopuri „îl mână pe el
aici”))))))
Fapta se consuma fie in momentul pretinderii, fara sa fie necesara obtinerea, fie in momentul
obtinerii, adica primirii favorului sexual. Daca pretinderea este urmata de obtinere fapta se considera
evident comisa in momentul pretinderii si evident se pastreaza unitatea infractionala, nu vom avea
doua fapte. Tentativa nu este incriminata, dar pretinderea poate semnifica o tentativa asimilata
faptei consumate. In privinta variantelor prin raportare la art 308 rezulta o varianta atenuata cu un
subiect activ diferit circumstantiat.
SANCTIONATOR
Pe langa pedeapsa inchisorii se aplica si pedeapsa interzicerii dreptului de a ocupa o functie publica,
de a exercita activitatea care a permis savarsirea faptei.
PROCEDURAL
Procedura comuna
Curs 9
19.04.2016
Art 300. Uzurparea functiei

VECHIUL COD
Nu are corespondenta directa cu VCP, este o incriminare noua. Pe VCP a existat posibilitatea in
anumite circumstante sa incadram in abuz in serviciu, in modalitatea indeplinirii defectuoase a
actului, insa ar fi fost o interpretare extensiva a textului. Mai poate fi asemanata si cu art 258.
OBIECTUL JURIDIC
Avem ca obiect juridic -> relatiile de serviciu care presupun respectarea compententelor functionale,
respectiv este interzis functionarului public de a realiza in timpul serviciului acte care nu intra in
atributiile sale si care produc pagube sau care lezeaza anumite drepturi sau interese.

Subiectul activ – este vorba de functionarul public in varianta tip art 175, dar atentie!!! avem o
varianta atenuanta in care avem ca subiect activ functionarul privat in art 308.
Subiectul pasiv principal este unitatea la care isi desfasoara activitatea functionarul public. Avem si
un subiect pasiv secundar, respectiv PF sau PJ ale carei drepturi sau interese au fost vatamate.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune, respectiv indeplinirea unui act ce nu intra in atributiile
subiectului activ, practic nu are competenta necesara sa exercite acel act – aici trebuie verificate
de fiecare data atributiile functionarului !!!
Atentie!!! Se realizeaza elementul material in ipoteza in care actul nu intra pur si simplu in atributiile
de serviciu, dar si in ipoteza in care functionarul public avusese dreptul de a intocmi un act, dar
pierduse acest drept. Situatia in care unui functionar i se scot din competenta anumite atributii,
sarcini de serviciu.
2) Urmarea imediata – este o infractiune de rezultat, iar urmarea consta fie intr-o paguba
(prejudiciu material), fie intr-o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei PF sau PJ.
Observam ca este aceeasi urmare ca cea de la abuzul in serviciu.
Este o infractiune noua, nu avem jurisprudenta aici. In doctrina se da exemplul unui functionar de la
primarie care elibereaza un certificat sau o autorizatie de constructie si nu era el competent sa o
faca. Presedintele de instanta care participa la deliberare intr-o cauza, desi nu fusese in dezbaterea
cauzei respective.
3) Legatura de cauzalitate trebuie dovedita, fiind infractiune de rezult pentru ca s-ar putea ca
paguba respectiva sa nu aiba legatura cu actul realizat de functionarul public si atunci chiar in
conditiile depasirii competentei nu vom avea infractiunea daca paguba nu se cauzeaza de
functionar.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei - directa sau indirecta.
Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul producerii pagubei ori in

momentul in care se produce vatamarea intereselor unei persoane. Este posibil, prin urmare, sa nu
existe o coincidenta intre data la care se realizeaza elementul material si data la care se consuma
infractiunea.
VARIANTE
Avem o varianta atenuata care priveste functionarul privat prin raportarea la art 308, dar avem si
doua variante agravate, o varianta agravata rezulta prin raportare la art 309 din acest capitol si care
se refera la fapta care a produs consecinte deosibit de grave (textul trebuie interpretat in lumina art
183). A doua varianta agrav care se obtine prin raportare la art 13² din legea 78/2000.
SANCTIONATOR
Pedeapsa este una normala, avem si varianta amenzii alternativa la inchisoare.
PROCESUAL
Procedura comuna
Art 301. Conflictul de interese

VECHIUL COD
Are drept corespondent in VCP in art 253¹. Textul a fost pastrat in linii mari, ceea ce s-a modificat este
referitor la pedepse, mai exact limita maxima s-a pastrat, dar in VCP limita minima era mai mica, 6
luni in loc de 1 an.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile de serviciu a caror buna derulare presupune ca functionarul public sa se abtina de la

indeplinirea unor acte sau sa ia decizii prin care el sau persoanele apropiate sa obtina direct sau
indirect un folos patrimonial.
Subiectul activ - functionarul public in aceasta varianta tip, dar atentie!!!! este si functionarul privat
prin raportare la art 308 (din nefericire, art 308 s-a refera si la conflictul de interese). Decizia CCR
603/2015 – cu privire la functionarul privat.
Participatia este posib sub forma instigarii si a complicitatii, dar atentie!!! coautoratul nu este posibil
deoarece interdictia este persoanala si fiecare va raspunde ca autor al propriei fapte.
Subiectul pasiv este reprezentat de unitatea la care lucreaza functionarul public.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune care se poate realiza prin doua modalitati, fie prin
indeplinirea unui act, fie prin participarea la luarea unei decizii. Atentie!!! Sunt excluse din
sfera elementului material actele sau deciziile care privesc emiterea/adoptarea/emiterea
actelor normative conform alin 2.
Conditie atasata – actul sau decizia sa genereze un folos material in favoarea functionarului sau a
uneia dintre persoanele enumerate de text.
Folosul poate fi pentru functionar, pentru sotul sau, afin pana la gradul 2 inclusiv sau o alta persoana
cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat de foloase –
sfera persoanelor susceptibile de a primi folosul patrimonial.
Decizia 603/2015 a pus problema constitutionalitatii intregului text, in ideea de imprevizibilitate, dar
CCR a declarat ca textul este neconstitutional numai in ceea ce priveste expresia „raporturi
comericiale” – CCR trebuia sa constate neconstitutionalitatea cuvintelor comerciale pentru ca s-ar
putea crea senzatia ca si notiunea de raporturi ar fi neconstitutionala si s-ar duce la concluzia ca
raporturile de munca ar fi neconstitutionale, in opinia profului. Doar raporturile comerciale sunt
supuse acestei decizii de neconstitutionalitate pentru ca prin aparitia NCC si prin abrogarea Vechiului
Cod Comericial si a textelor de legislatie comerciala aceasta notiune de raporturi comericiale nu mai
exista, nu mai este definita ca atare intr-un text de lege si de aceea textul este neclar, neconventional
si neconstitutional.
In acest moment, textul este valabil, dar in sfera laturii obiective a conditiei elementului material nu
vor mai intra acele raporturi comerciale pe care le-a avut functionarul in ultimii 5 ani pentru ca
notiunea de raporturi comerciale nu poate fi deslusita, nu poate fi previzibila.
2) Urmarea imediata – o stare de pericol pentru relatiile de serviciu
Atentie!!! Nu este necesara producerea unei pagube, chiar daca exista conditia obtinerii unui folos
material. Poate fi o situatie in care toata lumea castiga, deci nu este o infractiune de rezultat.
3) Legatura de cauzalitate rezulta in mod direct
Aici practica unitara este destul de numeroasa, atat pe VCP cat si pe NCP. In principiu, aici au intrat
functionarii publici care au inlesnit incheierea unor contracte civile cu rude apropiate : primarii care
dadeau contracte ale primariei unor societati in care se aflau fiul, sotia, o ruda etc. In ultima vreme s-
a pus problema parlamentarilor care au folosit la biroul parlamentar sotia, copilul etc. – pentru
practica -> COMENTARIUL LA COD
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati. Atentie!!! existenta intentiei, asa cum
am anticipat, deci trebuie sa se faca dovada ca autorul a cunoscut faptul ca actul sau decizia au adus
un folos uneia dintre persoanele mentionate. Avand in vedera sfera larga a persoanelor si a
raporturile cu privire la care se aplica interdictia exista posibilitatea ca faptuitorul sa fi fost de buna-
credinta. Aceasta infractiune trebuie foarte atent dovedita pe latura subiectiva.
Se consuma in momentul in care s-a obtinut folosul patrimonial, momentul in care se realizeaza
practic conditia laturii obiective. Tentativa nu se pedepseste
VARIANTE
Avem o varianta atenuata prin raportare la art 308, dar atentie!!! sunt excluse persoanele care sunt
angajate ale PJ conform deciziei CCR pentru ca, asa cum am anticipat, Curtea declara ca sintagma „ori
in cadrul oricarei PJ din cuprinsul art 308” cu raportare la art 301 neconstitutionala -> inseamna ca
restul textului de la 308, adica angajatii functionarilor asimilati raman subiecti activi pe varianta
asimilata si textul de la 308 in privinta functionarilor privati autentici (persoane care sunt angajate la
alte PJ) ramane valabil si ei pot comite celelalte infractiuni la care se raporteaza art 308. Expresia
este necontitutionala numai in raport cu art 301.
Art 302. Violarea secretului corespondentei
VECHIUL COD
Aceasta infractiune are drept corespondent art 195 din VCP si in acelasi timp art 19 din Legea
51/1991 care se regaseste acum in varianta de la alin 6.
Art 195 din VCP se afla in titlul al doilea, capitolul 2 - infractiuni contra libertatii persoanei. El apare
acum la infractiuni de serviciu. Este evident ca secretul corespondentei si protectiei acestui secret al
corespondentei se refera la o libertate fundamentala (art 28 Constitutia Romaniei + conventia
internationala cu privire la drepturile omului). Aducerea acestui art in titlul 5 la capitolul 2 a avut ca
ratiune faptul ca, de regula, sunt comise fie prin participatie a unor persoane care au atributii in
circulatia corespondentei sau a comunicatiilor, fie din cauza neglijentei acestor persoane. Mai mult,
in acest titlu si capitol imediat la art 303 si 304 avem infractiuni care fac parte din aceeasi categorie
cu aceasta si din logica de a le avea pe toate la acelasi loc a fost mutata aici.
Nu schimba cu nimic obiectul juridic principal al protectiei aducerea ei in acest titlu, respectiv capitol.
Tot in raporat cu art 195, textul a fost restructurat si actualizat din punct de vedere al mijloacelor
tehnice utilizate in comunicare, mai concret a fost scoasa din text notiunea de telegraf, vechiul text
referindu-se la acest mijloc. Acum este vorba de telefon si orice mijloc electronic de comunicatii,
practic s-a adus la zi textul. In principiu, se acopera aceeasi arie faptica ca pe vechea reglementare.
Fapta este incriminata intr-o varianta tip la alin 1. Avem trei variante speciale, cele de la alin 2,4 si 6 si
o varianta agravata cea de la alin 3 care se raporteaza la primele 2 variante.
OBIECTUL JURIDIC
Infractiunea de violare a secretului corespondentei are ca obiect juridic libertatea persoanei de a

comunica in siguranta fara a fi supusa cenzurii, unor indiscretii sau alta imixiune. In cazul variantei
agravate, obiectul juridic principal consta in relatiile de serviciu care presupun respectarea secretului
profesional si confidentialitatea informatiilor in posesia carora intra functionarul. In aceast varianta
agravata libertatea persoanei de a comunica ramane ca obiect juridic secundar.
OBIECT MATERIAL
Deoarece valoarea ocrotita este reprezentata in acest caz printr-un drept subiectiv (libertatea de
comunicare), in principiu, aceasta infractiune nu are obiect material.
Poate sa existe totusi un obiect material in masura in care cele comunicate au un suport material si
se actioeaza asupra lui  in ipoteza in care se actioneaza asupra corespondentei, fie prin deschidere,
fie prin sustragere, fie prin distrugere, ipoteza in care obiectul mat este chiar corespondenta violata
care poate fi reprezentata de o scrisoare etc.
Nu sunt circumstantiati in varianta tip si variantele speciale, iar in aceste cazuri participatia penala
este posibila sub toate formele. La varianta agravata apare un subiect activ circumstantiat,
functionarul public care are obligatia legala de a respecta secretul profesional. Retinem ca in aceasta
ipoteza din perspectiva participatiei, coautoratul nu este posibil deoarece este vorba de o obligatie
persoanala.
SITUATIA PREMISA
Avem o situatie premisa si ea este reprezentata de existenta unei corespondente ori a unei
convorbiri, ori a unei comunicari efectuate prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicatie.
Prin corespondenta se intelege o comunicare scrisa indiferent de continutul acesteia, indiferent de

modul in care este redactata si independent de modul de transmitere.
Convorbirea este discutia purtata intre doua sau mai multe persoane care in acest caz nu are
importanta continutul respectivei discutii.
Prin comunicare se intelege o informare, o transmitere de date catre o alta persoana.
Atentie!!! Pentru a se realiza situatia premisa este necesar ca atat convorbirea, cat si comunicarea sa
fie efectuate prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicatie. Ca atare, convorbirea sau
comunicarea directa intre persoane care se afla in acelasi loc impreuna nu reprezinta o situatie
premisa pentru violarea secretului corespondentei.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material este reprezentat de o actiune ce se poate realiza in diferitele modalitati

prevazute fie in varianta tip, fie in variante speciale.
In varianta tip, elementul material se poate realiza prin 5 modalitati, respectiv:
 deschiderea, sustragerea, distrugerea sau retinerea corespondentei, precum si divulgarea

continutului unei corespondente.
Sigur ca, dintre aceste cinci modalitati, retinerea poate fi socotita si ca o inactiune.
La prima varianta speciala, elementul material consta in interceptarea unei convorbiri – alin 2.
La a doua varianta speciala, respectiv alin 4, elementul material consta in divulgarea, difuzarea,
prezentarea sau transmiterea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate.
La a treia varianta speciala, elementul material consta in detinerea sau confectionarea de mijloace
specifice de interceptare sau inregistrare a comunicatiilor.
Avem o conditie atasata elementului material valabila pentru toate modalitatile de la toate
variantele : fapta sa fie realizata fara drept!!!.
 Din aceasta perspectiva, in doctrina si in practica, au existat controverse cu privire la ipoteza

in care din ratiuni ce tin de cresterea si educarea copilului parintii, tutorii sau educatorii
verifica sau deschid corespondenta minorilor pe care ii au in ingrijire si in principiu s-a admis
in mod majoritar ca in aceasta situatie fapta nu se realizeaza fara drept.
O alta problema controversata s-a referit la posibilitatea sotului de a deschide corespondenta sotiei
sau invers. Aici, in doctrina si in practica, s-a dat o decizie a ICCJ de prin 2003 prin s-a admis ca in
aceasta ipoteza avem violarea secretului corespondentei mergandu-se pe ideea ca relatiile de
casatorie nu sunt de natura sa ingradeasca secretul corespondentei, iar obligatia de fidelitate este
gresit invocata intr-o asemenea situatie de catre sotul care violeaza corespondenta.
Tot cu privire la conditie, trebuie sa retinem ca libertatile si drepturile fundamentale, printre care si
dreptul la secretul corespondentei pot fi ingradite in anumite limite, dar numai in limitele speciale
prevazute de art 53 din Constitutia Romaniei, limite la care face referire si art 8 din Conventia
Europeana in alin 2. Sigur ca printre aceste limitari intra si aceste cazuri foarte numeroase legate de
interceparile telefonului, dar care in masura in care sunt efectuate cu respect legii (in cursul unei
anchete penale, spre exemplu) ele nu pot fi socotite ca fiind fara drept.
Atentie!!! Tot in aceasta ipoteza de excludere a conditiei atasate se afla si ipoteza prevazute la alin 5,
ipoteza care exclud existenta infractiunii.
Mai exista si alte conditii ale laturii obiective la alte variante, dar principala este cea fara drept.
2) Urmarea imediata – lezarea libertatii persoanei de a comunica nestingherita si periclitarea

relatiilor de serviciu in cazul agravantei.
3) Legatura de cauzalitate -
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei directa sau indirecta.
Tentativa nu se pedepseste, iar consumarea are loc in momentul realizarii elementului material in
oricare din modalitatile prevazute de textul incriminator.
VARIANTE
Varianta agravata – ea are ca particularitate subiectul activ circumstantiat – functionar public – iar
obiectul juridic este dat de relatiile de serviciu .
SANCTIONATOR
Toate variantele, cu exceptia variantei agravate, sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii alternativ cu
amenda.
Specific sanctionator retinem ca in cazul variantei agravate pe langa pedeapsa inchisorii apare
pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi.
PROCESUAL
Un singur lucru de semnalat, conform alin 7, in ipoteza alin 1 actiunea penala se pune in miscare la
plangere prealabila – firesc sa se intample asa pentru ca este protejat un drept subiectiv al persoanei
si este legata de viata intima a persoanei.
Jurisprudenta – completam din comentariu.Retinem ca infractiunile urmatoare din acest capitol nu

intra la examen si nu le analizam. Dar atentie nu excludem din pregatire art 308 si 309 pt ca acelea
au legatura cu anumite infract din capitol.
Curs 10
24.04.2016
Titlul VI. INFRACTIUNI DE FALS

 Caracterizarea generala a titlului in caietul de seminar
Capitolul 1. Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori
Art 310. Falsificarea de moneda

VECHIUL COD
O simplificarea fata de vechiul cod, art 282 din VCP reglem falsificarea de monede sau de alte valori,
precum si punerea in circulatie si detinerea de astfel de valori, art 310 se ocupa doar de falsificarea
de moneda, art 311 prevede falsificarea tilurilor de credit sau instrumentelor de plata, iar punerea in
circulatie de valori falsificate art 313 => ceea ce gaseam in art 282 VCP gasim acum in 3 art distincte.
De asemenea, o noutate introdusa de art 310 – se sanctioneaza si flasificarea monedelor de catre

autoritatile competente inainte de punerea lor in circulatie.
OBIECTUL JURIDIC
Este alcatuit din relatiile sociale privind increderea publica acordata realitatii si autenticitatii
monedelor cu valoare circulatorie (la fel si la titluri si inscrisuri).
OBIECTUL MATERIAL
Distinctie – infractiunea se produce prin alterare sau contrafacere.
Alterare -> obiectul material pe care sau asupra caruia fac modificari (exemplu, am o moneda pe care
o modific: moneda de metal ii maresc dimensiunea sau fac alte ștanțări)
Contrafacere -> imitarea de la 0 a unei valori la care vreau sa ajung (exemplu, fac o moneda dintr-un
alt material).
Daca vorba despre alterare, obiectul material este constituit din vechea moneda asupra careia se fac
interventiile. La contrafacere, obiectul material ar fi alcatuit din materialele folosite la producerea
monedei falsificate (hartie, cerneala, metal) -> hartia, cerneala nu reprezinta obiect material al
infractiunii pentru ca nu putem spune ca este falsificata hartia, cerneala etc
De asemenea si atunci cand avem de-a face cu o contrafacere de moneda ea va reprezenta produs al
infractiunii.
Subiect activ poate fi orice persoana, iar participatia este posibila sub orice forma. Desi unii autori
spun in doctrina ca subiectul activ trebuie sa fie o PF, profa crede ca este o infractiune la care foarte
usor ne putem imagina o ipoteza in care PJ sa fie subiect activ -> exemplu: o tipografie poate fi usor
subiect activ pentru ca poate foarte usor imprima bancnote avand toata apartura necesara.
Subiectul pasiv principal este institutia emitenta a monedei sau am putea considera ca subiect pasiv
chiar statul pentru ca in realitate moneda este o valoare protejata de catre stat, de multe ori
reprezinta un element de identitate al statului.
LOCUL SI TIMPLUL - nu prezinta relevanta
SITUATIA PREMISA
Nu poate fi conceputa infractiunea fara existenta in prealabil a unei monede aflata in circulatie care
sa serveasca drept model -> exemplu: daca tiparesc o bancnota de 10 000 de lei si o sa ma duc in
targ si cumpar o vaca profitand de ignoranta celui care accepta o astfel de moneda avem inselaciune,
nu fals de moneda – trebuie sa aiba corespondent intr-o moneda aflata in circulatie.
In VCP, se sanctiona cu texte distincte falsifarea unei monede nationale si falsificarea unei monede
straine, dar desi nu mai sunt incriminate astfel, asta nu inseamna ca ar fi fost dezincriminate (pe VCP
erau protejate cele doua valori in articole separate) ->in prezent, art 310 se refera atat la moneda
nationala, cat si la moneda straina.
Daca in urma falsificarii se obtine o moneda iesita din circulatie nu vom avea infractiunea prevazuta
de art 310, ci daca acea moneda este dupa aceea utilizata vom avea o infractiune de inselaciune –
daca o falsifica de placere si o tine in casa nu reprezinta infractiune.
Cand vorbim de moneda aflata in circulatie ne referim la valoarea deja falsificata, nu ne referim la
situatia in care o moneda actuala aflata in circulatie este modificata –> exemplu: daca luam o
bancnota veche de 100 lei si o transformam intr-una actuala vorbim despre infractiunea de falsificare
de moneda, dar daca luam o moneda actuala si incercam sa o modificam astfel incat ea sa para a fi o
moneda existenta in circulatie pe vremea Republicii Populare Romane fapta nu va fi infractiunea
falsificare de moneda pentru ca nu este o moneda in circulatie moneda rezultanta (cea falsificata)
trebuie sa fie asemanatoare cu una din circulatie.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material se realizeaza prin actiunea de falsificare a unei monede. Aceasta actiune
poate consta in contrafacere sau plasmuire care inseamna producerea unei monede false prin
imitarea unei monede adevarate sau prin intermediul alterarii, adica modificarea continutului
sau aspectului unei monede deja existente, in scopul de a crea aparenta unei monede in
circulatie - pot lua o bancnota de 10 dolari si s-o transform in 100 de dolari, important e ca
bancnota rezultanta sa fie in circulatie.
In practica judiciara s-a retinut ca nu e infractiune fapta de a contraface o moneda in scop publicitar.
Speta se referea la o persoana care savarseste fapta prin Columbia unde participase la o serbare a
unui oras si obiceiul local era ca la astfel de sarbatori sa se imparta copii ale unor bancnote, cu
simbolul ca asta aduce prosperitate – nici nu se urmarea o copiere de buna calitate a monedei reale
pentru ca astfel s-ar fi facilitat producerea falsului.
Legea 312/2004 art 12 – BNR drept exclusiv de a emite moneda
Pentru intregirea laturii obietive trebuie indeplinita o conditie atasata si anume ca moneda sa fie
asemanatoare cu o moneda aflata in realitate, sa fie o asemanare 1 la 1, sa nu fie un fals grosolan.
Daca se reuseste inducerea in eroare a unei persoane care nu este cea mai vigilenta, profa crede ca
se poate retine infractiune.
2) Urmarea imediata este ca la orice infractiune de fals o stare de pericol pentru increderea publica
in asemenea valori.
3) Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, nu trebuie demonstrata.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia trebuie sa existe sub forma intentiei directe sau indirecte. Scopul si mobilul nu prezinta
relevanta pentru tipicitatea faptei, ele pot fi avute in vedere la individualizarea pedepsei.
Actele preparatorii, desi posibile, nu sunt sanctionate prin intermediul art 310 din CP, deoarece
reprezinta o infractiune distincta – cea prevazuta in art 314 CP, ca atare in realitate actele
preparatorii sunt sanctionate, dar nu in cadrul acestui text, ci intr-o alta infractiune.
Tentativa la fals de moneda este sanctionata si poate fi retinuta atunci cand activitatea de falsificare
a fost demarata, dar intrerupta sau ramasa fara rezultat. Daca fapta a ramas fara rezultat din cauza
mijloacelor sau materialelor folosite care sunt improprii pentru producerea unei monede
asemanatoare cu cea reala nu vom avea infractiune.
Consumarea are loc atunci cand activitatea de fals este dusa la capat, iar moneda obtinuta poate fi
pusa in circulatie. Pentru consumare nu este necesar ca moneda sa fie pusa in circulatie, este
suficient sa se obtina o moneda care poate fi pusa in circulatie.
VARIANTE
Infractiunea prezinta o varianta tip in alin 1 si o varianta asimilata in alin 2 unde se sanctioneaza
falsificarea unei monede emise de autoritatile competente inainte de punerea acesteia in circulatie.
Daca faptuitorul falsifica in aceeasi imprejurare moneda prevazuta la alin 1 si cea de la alin 2 nu vom
avea de-a face cu doua infractiuni de falsificare de moneda in concurs, ci cu o singura infractiune
prevazuta de art 310 prevazuta de alin 1 si 2. In realitate, textul nu reglementeaza doua infractiuni
distincte, ci o singura infractiune, alin 2 reprezinta aceeasi infractiune de la alin 1, doar ca moneda
este alta decat cea de la alin 1, nu este o agravanta, de aceea este o varianta asimilata.
SANCTIONATOR
Fapta savarsita in varianta tip si in varianta asimilata se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 3 la

10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Art 311. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata
VECHIUL COD
De regula, titlurile de credit sau intrumentele de plata sunt utilizate pentru a asigura, in general,
circulatia marfurilor. Sunt mai usor de manipulat decat banii.
Falsificarea titlurilor de credit sau a instrumentelor de plata era incriminata in VCP in art 282 (o parte
din acest articol), iar in prezent nu doar ca este reglementata intr-un text distinct, dar are si o sfera
de cuprindere mai mare, in sensul ca pe langa titlurile de credit si intrumentele de plata prevazute si
de VCP, in NCP se sanctioneaza si falsificarea de instrumente de plata electronica, varianta agravata
care prevede falsificarea de instrumente de plata electronica este o preluare a art 24 alin 1 din Legea
365/2002 privind comertul electronic. Ca atare, in textul de la 311 regasim o parte din ceea ce facea
obiectul infractiunii de la 282 si preluarea in intregime a infractiunii din art 24 din legea 365/2002.
OBIECTUL JURIDIC
Este constituit din relatiile sociale bazate pe incredere publica in tilurile de credit, intrumentele de
plata sau instrumentele de plata electronica.
OBIECTUL MATERIAL
La fel ca si la art 310, atunci cand se produce prin alterare avem un obiect material constand in titlul
de valoare initial, intrumentul de plata, instrumentul de plata electronic asupra caruia opereaza
modificari.
Atunci cand avem o falsificare prin contrafacere, cand se plasmuieste un astfel de titlu sau
instrument de plata NU AVEM OBIECT MATERIAL.
Subiectul activ este necircumstantiat. Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiectul
activ poate fi si o PJ.
Subiectul pasiv principal este statul prin institutia care a emis titlul de credit sau instrumentul de
plata electronica si de asemenea subiectul pasiv secundar este persoana care a sufera o paguba de
pe urma folosirii tilului de credit sau instrumentului de plata falsificat.
LOCUL SI TIMPUL nu prezinta relevanta
SITUATIA PREMISA
Pentru savarsirea infractiunii este necesar sa existe un titlu sau instrument de plata real care sa fi
servit drept model faptuitorului pentru obtinerea tilului sau instrumentului falsificat. Daca titlul de
credit obtinut nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege putem fi eventual in prezenta
unei infractiuni de inselaciune.
Aceasta situatie premisa nu este necesara si in cazul in care avem un instrument de plata electronica,
in sensul ca instrumentul obtinut in urma falsificarii nu trebuie sa fie asemanator din punct de vedere
fizic instrumentului de plata real – exemplu: daca clonez un card de debit sau de credit nu este
necesar ca acest card sa aiba toate mentiunile unui card real : sa aiba emblema bancii, sa aiba
numele detinatorului – putem avea un card fara nicio informatie pe el, important este ca cele inscrise
pe el sa dea posibilitatea extragerii sumelor de bani – identitate care sa permita efect unor plati, nu
identitate fizica.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material – actiunea de falsificare care poate fi realizata fie prin contrafacere (imitare
sau confectionare), fie prin alterare (modificarea unui titlu sau instrument deja existent).
Titluri de credit – in doctrina dreptului comercial : ar reprezenta un inscris in temeiul caruia posesorul
legitim este indrituit sa exercite la o data determinata cuprinsa in acel inscris a dreptului aratat in
inscris. Prin titluri de credit intelegem titluri de valoare, dar denumirea mai corecta ar fi titluri de
valoare pentru ca nu toate reprezinta tiluri de credit, mai multe din ele reprezinta mai mult
instrumente de plata.
Tot in doctrina comerciala se spune ca pentru a fi in prezenta unui titlu de valoare ar trebui sa
identificam niste caracteristici:
- Titlul de valoare are un caracater literal – intinderea si natura drepturilor sunt determinate
exclusiv de cele cuprinse in inscris.
- Confera un drept autonom – pe de-o parte dreptul si obligatia corelativa nascute din titlu
sunt idependente fata de actul juridic din care decurg, iar pe de alta parte pentru ca
dobanditorul unui astfel de titlu va deveni titularul unui drept nou, originar, iar nu un drept
derivat din cel al transmitatorului
- Este un inscris formal, trebuie sa imbrace in mod obligatoriu forma ceruta de lege
- Un titlu cu caracter constitutiv, adica dreptul incorporat in titlu poate fi exercitat doar in
temeiul acestuia – nu pot sa spun ca am o creanta si sa fac dovada cu o alta proba
- Pot fi nominative, atunci cand in cuprisul inscrisului se nominalizeaza titularul respectivului
titlu (drept), iar ele se transmit prin cesiune : obligatiunile si actiunile din societati. Mai pot fi
titluri la ordin, inscisurile care incorporeaza anumite drepturi fara a fi determinata persoana
care detine acele drepturi si putem include aici cambia, biletul la ordin sau cecul (se transmit
prin intermediul girului) si pot fi definite ca fiind titluri sau inscrisuri ce pot cuprinde drepturi
care urmeaza a fi exercitate numai de o persoana determinata. Titlurile la purtator unde nu
se mentioneaza cine este detinatorul si se pot transmite prin simpla remitere.
- Se mai face impartirea acestora in functie de continutul lor in efecte de comert : cambie,
bilet la ordin si cecul; in valori mobiliare: actiunile si obligatiunile; de asemenea titluri
reprezentative ale marfurilor: conosamentul (atesta ca marfa de pe un vapor iti apartine),
recipisa de depozit sau warantul.
In reglementarea anterioara textul de lege enumera pe langa titlurile de credit public si titlurile de
orice fel pentru efectuarea platilor, precum si cecurile. Faptul ca NCP textul nu se mai refera expres la
cecuri nu inseamna ca acestea sunt excluse, nu a avut loc o dezincriminare pentru ca cecurile
reprezinta titluri de credit, iar legiuitorul nu a mai simtit nevoia sa le indice in mod expres.
S-a mai retinut in practica veche ca ordinul de plata nu constituie titlu pentru efectuarea platilor –
speta de la Curtea Suprema Dec 3309/13 dec 2000 – fals in inscrisuri sub semnatura privata. In
reglementarea prezenta cand textul vorbeste si despre instrumente de plata, ordinul de plata este un
instrument ca atare si poate exista infractiunea de la art 311.
Textul de lege mai face referire la alte valori asemanatoare !  de cautat.
Pe langa titluri de credit mai exista anumite titluri care imprumuta caracteristici de la acestea, dar nu
sunt titluri de valoare : biletele de calatorie, biletele de intrare la teatru, loto, biletele de odihna intr-
o statiune – probeaza existenta unor raporturi juridice, dar nu incoporeaza in ele drepturi, de aceea
sunt considerate contrasemne de legitimare.
Plecand de la aceasta precizare dam de o problema in dreptul penal -> vezi cod: cand se ajunge la
notiunea de alte valori asemanatoare nu prea se precizeaza nimic, pentru ca cele de mai sus intra la
art 320, iar pe vechea reglementare era o incriminare care pedepsea falsificarea biletelor de tren si a
timbrelor. Biletele de transport reprezinta inscrisuri oficiale?
In practica, lozul si biletul la loto -> s-a retinut falsificare de titluri de credit, fiind asimilate titlurilor de
credit.
Biletele de tren etc – instrumente prin care sunt accesate serviciile pentru care au fost platiti banii
(nu poti merge cu un bilet de tren cu metroul).
Instrument de plata electronica – in CP avem o definitie, dar profa crede ca este una generala
utitlizata pentru notiunea folista in mai multe infractiuni din CP. Cand vorbim de falsificarea
instrumentelor de plata electronica profa crede ca trebuie sa individualizam, nu toate valorile
prevazute in textul general trebuie avute in vedere. Doctrina trimite la Reg 6 din octombrie 2006 al
BNR in care se dau exemple de instrumente de plata electronica. Profa nu crede ca toate valorile care
se folosesc astazi pot fi avute in vedere, ci un mijloc de plata care un raport cu o exitenta fizica : un
card de credit sau de debit poate fi falsificat; la internet banking este greu de apreciat la aceasta
metoda de a face plati.
2) Urmarea imediata tot o stare de pericol

3) Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
LATURA SUBIECTIVA
Intentie directa si indirecta.
Scopul si mobilul nu prezinta relevanta.
Tentativa este posibila si se sanctioneaza. Se consuma in momentul finalizarii activitatii de falsificare.
VARIANTE
Prezinta o varianta tip in alin 1 si o varianta calificata in alin 2.
SANCTIONATOR
Alin 1 – pedeapsa inchisorii + pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi
Alin 2 – pedeapsa inchisorii de la 3-10 ani + pedeapsa complentara a interzicerii exercitarii unor
drepturi
La falsificarea de timbre sau efecte postale – art 312 - preluam ceea ce am scris la 310 si 311.
Art 313. Punerea in circulatie de valori falsificate

VECHIUL COD
Aceasta incriminare era prevazuta in art 282. In NCP se rezolva, in primul rand, problema ridicata in
doctrina daca cel care falsifica moneda, titluri, instrumente trebuie sa raspunda in mod obligatoriu si
pentru detinerea acestor valori falsificate, pentru ca unii spuneau ca se pedepsea si detinerea.
Legiuitorul a rezolvat problema si se prevede expres ca autorul infractiunii de falsificare poate fi si
autor al punerii in circulatie a valorilor falsificate, insa nu si al faptei de detinere a valorilor falsificate,
deci nu avem doua infractiuni in concurs (intre detinere si punere in circulatie). Avem concurs intre
falsificare si punerea in circulatie, daca dupa ce falsifica pune in circulatie.
Legiuitorul a sanctionat pentru infractiunea de punerea in circulatie a valorilor falsificate pe cel care a
primit astfel de valori falsificate, fara sa aiba cunostinta ca ele nu sunt reale, dupa care le-a repus in
circulatie - dezbatere in doctrina! – exemplu: cel care ia de la o casa de schimb 200 de euro si afla ca
sunt falsi dupa care ii repune in circulatie! Se retine intentia, chiar daca cel care repune in circulatie
suma de bani vrea sa scape de un prejudiciu care i s-a produs in mod injust.
Legiuitorul a creat un articol in care spune ca fapta de repunere in circulatie a unor valori despre care
faptuitorul nu stia in momentul in care le-a primit ca sunt falsificate – sunt reduse la jumatate
limitele de pedeapsa.
OBIECTUL JURIDIC
Increderea publica in autenticitatea valorilor falsificate.
OBIECTUL MATERIAL
Reprezentat de monedele false, titlurile de crtedit, instrum de plata, de plata electronica, timbrele
falsificate etc.
Subiectul activ este necircumstantiat, iar participatia penala este posibila in toate formele si autorul
poate fi chiar persoana care a falsificat respectivele valori.
Subiectul pasiv principal este statul prin institutia care emite respectivele valori.
SITUATIA PREMISA
Este nevoie in prealabil de comiterea unei infractiuni de falsificarea unor monede, titluri, valori etc
Trebuie sa avem infractiunea de falsificare pentru a avea punere in circulatie.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta in actiuni alternative de punere in circulatie de valori falsificate,

primire, detinere, transmitere de valori falsificate, respectiv repunerea in circulatia a uneia dintre
valori.
Ca si noutate introdusa in actuala reglementare este prevederea ca elementul material se realizeaza

si prin actiunile de primire si de transmitere a unor valori falsificate. S-a optat pentru cuprinderea lor
pentru ca in VCP exista o disputa cu privire la intervalul de timp pentru care o persoana trebuie sa
detina astfel de valori pentru a vorbi de aceasta infractiune. Termenul de detinere se referea la o
actiune contiunua- un subiect primeste si da imediat intrumentul falsificat -> era greu sa vorbim de
detinere de instrumente falsificate.
Infractiunea prevazuta de art 313 este o infractiune cu actiuni alternative, ca atare producerea
oricarei modalitati a elementului material conduce la consumarea infractiunii. Daca se produce una
din modalitati este suficient sa vorbim de consumarea infractiuni, iar daca se produc si alte
modalitati nu inseamna ca se produc mai multe infractiuni – cel care primeste suma de bani o pune
sub perna si nu o repune in circulatie, aici se poate tine cont la individualizarea pedepsei, dar daca si
o repune in circulatie va primi o pedeapsa mai mare.
In vechea reglementare s-a mai pus problema daca punerea in circulatie s-ar retine in concurs cu o
infractiune de inselaciune – nu este adevarat pentru ca pot pune in circulatie sumele falsificate fara
sa se intruneasca elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune – exemplu suma de 100 euro
falsificata i-o dau unui cersetor si aici nu s-ar indeplini urmarea imediata de la inselaciune (cauzarea
unui prejudiciu). Daca se realizeaza si urmarea imediata vom retine concurs.
Curs 11
10.05.2016
Capitolul 3. Falsuri in inscrisuri – pentru caracterizarea generala a capitolului -> caietul de seminar
Sunt cele mai importante infractiuni din acest titlu pentru ca ne vom intalni cel mai des in activitate.
Art 320. Fasul material in inscrisuri oficiale

VECHIUL COD
Are corespodent in art 288 din VCP, textul este aproape identic, nu sunt modificari de esenta. Exista
o modificare la pedepse, NCP fiind putin mai sever. Apare o diferenta la varianta de la alin 2 dictata
de celaltate modificari din CP (notiunea de functionar public, in VCP se mentiona notiunea de
functionar) si mai apare la alin 2 la nivel sanctionator pedeapsa complementara a interzicerii
exercitarii unor drepturi si in rest nu sunt modificari
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile privind increderea publica in inscrisurile oficiale (se regaseste si la falsul intelectual). Aceste
inscrisuri oficiale trebuie sa dea un sentiment de incredere cetatateanului, atat in privinta
autenticitatii, cat si cu privire la corectitudinea cu care sunt elaborate.
OBIECTUL MATERIAL
Aici in primul rand avem ca obiect material suportul care contine inscrsul oficial in cazul in care
acesta este contrafacut sau inscrisul oficial insusi in cadrul falsificarii prin alterare.
Aici este o discutie, sunt confuzii in doctrina -> exista opinii spun ca in momentul contrafacerii n-am
avea obiect material. E adevarat, dar in niste limite -> de exemplu daca eu fabric, contrafac o diploma
de licenta cu totul – iau o hartie o aranjez pe calculator - aici nu am obiect material pentru ca acea
hartie nu exprima inscrisul oficial in care trebuie sa am incredere -> diplomele sunt facute pe niste
suporturi tipizate de la minister, hartia este originala de la minister si exprima autoritatea, institutia
publica. In schimb, daca iau o diploma de doctorat (un suport oficial), atunci avem obiect material.
Atentie!!! Am intotdeauana obiect material la alterare -> iau o diploma autentica si modific nota! Am
inscris oficial si acesta reprezinta obiect material.
Inscris oficial – notiune definita la art 178 alin 2 CP. Textul de la art 178 trimite fie la art 176 unde se
vorbeste de notiunea de public, dar face trimitere si la notiunea de functionar asimilat 175 alin 2.
Toate actele care emana de la aceste institutii, entitati, reprezinta inscrisuri oficiale. In plus,
remarcam ca in alin 3 sunt asimilate inscrisurilor oficiale – deci reprezinta obiect material – biletele,
tichetele sau orice imprimate producatoare de consecinte juridice. Si aici e vorba de inscrisuri care
emana de la una din entitatile la care se refera art 178 alin 2, deci nu un bilet de spectacol la
„cascadorii rasului” – stand up comedy -> aici avem institutii private si putem avea eventual un fals in
inscrisuri sub semnatura privata, nu infractiunea de la art 320.
Subiectul activ in varianta tip nu este circumstantiat si practic aici participatia penala este posibila in
toate formele. In varianta agravata subiectul activ este functionarul public – art 175 - si aici e posibila
participatia, dar in varianta coautoratului trebuie ca toti participantii care pot fi coautori sa aiba
calitatea ceruta de lege, adica sa fie functionari publici si in exercitarea atributiilor de serviciu.
In exercitiul atributiilor de serviciu – actul respectiv sa aiba intr-un fel legatura cu atributiile de
serviciu ale functionarului, adica el sa fie de drept in posesia actului respectiv la un moment dat, chiar
daca nu el trebuie sa il intocmeasca, iar daca si el il intocmeste vom avea fals intelectual (gen, il
intocmeste direct falsificat).
Se poate comite inclusiv de functionarul care intocmeste actul, dar nu in momentul intocmirii, ci
dupa ce la intocmit. Daca a intocmit actul respectiv si dupa va face niste modificari, niste stersaturi ->
fals material in inscrisuri oficiale.
Trebuie sa aiba legatura cu atributiile de serviciu!!! -> de exemplu, daca am un functionar public un
parlamentar sau un ministru si ii trece prin cap sa falsfice o diploma si il loc de nota 6 scrie nota 10. El
este functionar public, falsifica un inscris oficial, dar nu are legatura cu atributiile de serviciu si vom
retine fals material in inscrisuri oficiale pe alin 1.
Subiectul pasiv este autoritatea publica, institutia publica sau PJ ce administreaza sau exploateaza
bunuri proprietate publica – art 176 CP – sau persoana care exercita un serviciu de interes public –
art 175 alin 2.
SITUATIA PREMISA
Ea consta intr-o stare de fapt sau de drept care face necesara intocmirea unui inscris oficial.
Aici au existat discutii, desi proful crede ca nu exista nicio discutie: „Ori de cate ori pot avea un fals
material in inscrisuri oficiale trebuie sa am o situatie de fapt sau de drept care sa necesite un inscris
oficial. Daca nu o am nu pot avea fals material. Exemplu : calitatea de absolvent de falcultate este
situatia de fapt si de drept care trebuie confirmata prin diploma de licenta, aceasta este situatia
premisa. Daca eu imi fac maine o diploma la calculator si spun acolo: „Domnul valerian cioclei a
capatat calitatea de fiinta umana si semnez acolo ministrul X”, aici nu avem fals.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune de contrafacere, fie intr-o actiune de alterare a unui
inscris oficial. Contrafacerea mai este definita in doctrina si limbaj curent plasmuire si consta in
confectionarea in mod artificial si fraudulos a unui inscris dupa un model autentic. Atentie!!! Nu
este necesar ca imitarea sa fie perfecta, ci este suficient sa existe un grad de asemanare ca sa
creeze aparenta originalului. Exemplu: Imi confectionez singur o diploma oficiala de licenta –
contrafacere- o intocmesc de la cap la coada. Alterarea consta in modificarea unui inscris oficial
preexistent, de asa maniera incat sa i se confere aparenta unui alt continut. Exemplu : am o
diploma de licenta si modific acolo nota ca asta ma intereseaza.
Conditia esentiala este ca inscrisul oficial falsificat sa fie susceptibil de a produce consecinte juridice
in cazul in care ar fi folosit. Atentie!!! Insa pentru existenta infractiunii nu este necesar ca inscrisul sa
fie folosit! Aici trebuie sa poate produce consecinte juridice, dar nu neaparat sa fie folosit. -> pot
falsifica diploma si dupa sa o tin in sertar, este fals material in inscrisuri oficiale.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol cu privire la increderea in inscrisurile oficiale.

3) Legatura de cauzalitate rezulta in mod direct din materialitatea faptei.
LATURA SUBIECTIVA
Avem intentie in ambele modalitati directa si indirecta.
La alin 4 remarcam ca tentativa se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in care se incheie
actiunea de falsificare, fie prin contrafacere, fie prin alterare – am terminat de falsificat diploma,
daca am furat suportul material de la minster si ma pregatesc atunci avem tentativa.
Daca inscrisul este folosit ulterior vom avea concurs intre fals material in inscrisuri oficiale si uzul de
fals (art 323).
VARIANTE
Avem o varianta agravata la alin 2, ea se deosebeste numai prin calitatea subiectului activ care este
functionarul public. Atentie!!! Aici nu mai opereaza ceea ce vorbeam la infractiunile de coruptie, aici
subiectul activ este fct public si punct (nu cum era acolo cu art 308-309). Daca actioneaza asupra unui
inscris oficial un functionar privat vom avea in schimb varianta tip, nu varianta agravata.
SANCTIONATOR
A crescut limita minima in NCP, dar avem limite normale si apare in plus pedeapsa complementara a
interzicerii exercitarii unor drepturi la alin 2.
PROCEDURAL
JURISPRUDENTA
Nu are importanta daca s-a falsificat actul original sau copia legalizata – este si ea act oficial – si vom
avea infractiune. S-a retinut fals material in inscrisuri oficiale si atunci cand s-a contrafacut o copie a
unui act inexistent: nu falsific diploma, ci falsific o copie legalizata a diplomei respective.
Sunt inscrisuri oficiale : procesele-verbale intocmite de agentii constatatori, actul notarial etc
Speta unde se retine un concurs de infractiuni cu falsul intelectual in momentul in care notarul
intocmeste, redacteaza actul in fals (intelectual) stiind ca acesta contine fapte neadevarate si, in plus,
falsifica semnatura si comite un fals material in inscrisuri oficiale.
Art 321. Falsul intelectual
VECHIUL COD
Are drept corespondent art 289 din VCP. Si aici singura modificare apare la limita minima a pedepsei
care este mai mare in NCP, in VCP era de 6 luni.
OBIECTUL JURIDIC
Este acelasi ca la 320 – relatiile privind increderea publica in inscrisurile oficiale.
OBIECTUL MATERIAL
Este in acest caz intotdeauna inscrisul oficial pentru ca intotdeauna voi avea aici inscris oficial, nu se
pune problema de o plasmuire integrala, inclusiv cu privire la suport, aici e vorba de redactarea unui
inscris oficial.
Subiect activ este doar functionarul public competent sa intocmeasca actul oficial care este falsificat.
Participatia penala este posibila in toate formele. Pentru existenta coautoratului este necesar ca toti
participantii sa aiba calitatea de functionar public si sa aiba competenta de a face actul respectiv, este
vorba de un act colectiv aici.
Subiectul pasiv este unitatea de la care emana inscrisul falsificat.
SITUATIA PREMISA
Este data de acea realitate preexistenta in legatura cu care inscrisul oficial constata diferite date sau
fapte care pot fi ulterior utilizate in valorificarea unor interese legitime. Deci si aici e vorba de o stare
de fapt sau de drept, dar de o realitate completa care trebuie completata in inscrisul respectiv,
exemplu: Are loc o sedinta de Guvern si se consemneaza un procesul-verbal al sedintei respective in
care s-a hotarat cutare, cutare, cutare si acest act s-a intocmit in mod neadavarat.
Sau revenind la diploma si aici poate fi un fals intelectual ->Exemplu: Maricica a absolvit si i se
intocmeste diploma de licenta si functionarul care intocmeste diploma ii trece cu buna-stiinta note
mai mari. In principiu, aici nu ar trebui sa se mearga pe autorat si pe o participatie improprie, in
sensul ca instiga o persoana nevinovata care este in eroare sa comita practic falsul intelectual (in
cazul in care atunci cand duce diplomele la semnat la decan acesta nu stie despre modificarea
notelor aceasta va fi instigarea).
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune. In privinta actiunii avem de-a
face cu actiunea de atestare mincinoasa de fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului. In privinta omisiunii este vorba de omisiunea de a consemna, de a insera unele date
sau imprejurari. Deci functionarul public care trebuie sa intocmeasca actul fie strecoara niste
date neadevarate (exemplu: La sedinta de Guvern au participat 50 de oameni si el scrie ca au
participat 80 sau omite sa scrie ce s-a discutat).
Existe niste cerinte esentiale:
 Elementul material sa se realizeze cu prilejul intocmirii inscrisului de catre functionarul care

avea aceasta atributie -> este o diferenta fata de alin 2 de la falsul material in inscrisuri
oficiale, fapta comisa tot de functionarul public, dar acolo nu e vorba de realizarea, de
intocmirea actului.
 Faptele sau imprejurarile necorespunzatoare adevarului sau datele sau imprejurarile omise
sa se refere exact la acea situatie de fapt pentru a carei constatare se intocmeste inscrisul ->
La sedinta de Guvern, functionarul mentioneaza in procesul-verbal ca in aceeasi perioada s-a
desfasurat meciul Real-Barcelona, aici nu e fals intelectual pentru ca nu are legatura cu
situatia de fapt.
 atestarea mincinoasa sau omisiunea sa fie producatoare de consecinte juridice ->
functionarul scrie corect ca la sedita de GuvERN au participat 50 de oameni si spune CA
dintre functionarii respectivi majoritatea au fost imbracati in costum negru, acest lucru nu
are relevanta juridica.
2) Urmarea imediata – crearea unei stare de pericol pentru relatiile sociale ocrotite.
3) Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati.
Tentativa se pedepseste dupa cum observam la alin 2. Consumarea are loc in momentul in care
inscrisul al carui continut a fost alterat este perfectat, este finalizat.
SANCTIONATOR
Avem limite normale.
PROCEDURAL
-procedura normala, comuna.
Art 322. Falsul in inscisuri sub semnatura privata

VECHIUL COD
Corespondent cu art 290 din VCP care avea aceeasi denumire. Avem o modificare majora fata de
incriminarea anterioara, in sensul ca in NCP se modifica elementul material al infractiunii deoarece,
spre deosebire de VCP care facea trimitere doar la falsul material in inscrisuri oficiale, textul actual
face referire si la falsul intelectual.
Pe VCP leguitorul se referea doar la falsul material, deci puteam sa comit un fals in inscrisuri sub
semnatura privata doar daca contrafaceam inscrisul sau il alteram. Daca eu insumi intocmeam
inscrisul respectiv il concepeam, teoretic nu era infractiune, adica daca procedam ca in cazul falsului
intelectual. Inainte de 1989 nu era nicio problema era normal sa fie asa pentru 99,99% din actele
care contau erau acte oficiale, inclusiv tot ce se intampla in sistemul comercial fiind un sistem de stat.
Cu aparitia proprietatatii privata si societatilor comericiale apar acte ale societatilor comerciale: „in
momentul in care cineva intocmeste o factura in fals, consemneaza lucruri neadevarate”, aici ar fi
vorba de un fals intelectual, dar conform textului din cod care a ramas asa si dupa 1990 nu se putea
comite infractiunea sub aceasta forma. Ca sa nu lase neacoperite fapte grave jurisprudenta de la ICCJ
a spus ca nu e neaparat nevoie sa consemneze textul ca se refera si la falsul intelectual!! -> abuziv
dupa parerea profului si au fost critici in doctrina, dar jurisprudenta a mers asa pana la intrarea in
vigoare a NCP. Insa unele instante nu au imbratisat aceasta practica a ICCJ. Sesizand aceasta
anomalie in NCP s-a indreptat acest decalaj legilativ pentru ca textul nu mai corespundea cu
realitatea.
OBIECTUL JURIDIC
Este reprezentat de relatiile privind incredere si sinceritatea, veridicitatea inscrisurilor sub semn
privata care se folosesc in circuitul civil. Sigur ca un inscris sub semnatura privata nu are aceeasi
statura ca a unui inscris oficial, dar si aici inscrisul trebuie sa inspire incredere.
Simulatia -> e fals in inscrisuri sub semn privata? -> instantele zic ca da, proful zice ca nu. Dosarul
Monica Iacobriti „Dosarul 2 mai” – speta in care instanta a spus ca e vorba de fals in inscrisuri sub
semnatura privata si atunci cand este vorba de un contract simulat.
OBIECTUL MATERIAL
Inscrisul sub semnatura privata.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila in toate formele.
Subiectul pasiv principal este statul, dar avem si un subiect pasiv adiacent, respectiv persoana
impotriva careia este folosit inscrisul, daca este folosit impotriva unei persoane anume.
SITUATIA PREMISA
Si aici tot o stare de fapt sau de drept impotriva careia urmeaza sa se foloseasca inscrisul. Un astfel
de inscris are „rolul” de a denatura o situatie de drept sau de fapt.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune sau o actiune+omisiune, in exact conditiile de la art 320
si 321.
Cerinta esentiala – inscisul sa fie folosit de autorul falsului sau sa fie incredintat de acesta altei
persoane spre a fi folosit. Atentie!!! Spre deosebire de infractiunile anterioare, aici tine de esenta
obiectiva a infractiunii folosirea sau incredintarea spre folosire a actului, la celelalte nu era
obligatoriu ca actul sa fie folosit.
Atentie!!! Daca autorul falsului foloseste el insusi actul respectiv nu voi avea concurs de infractiunii
intre fals in inscrisuri sub semnatura privita si uz de fals, ci doar fals in inscrisuri sub semnatura
privata, uzul fiind absorbit in aceasta infractiune.
Atentie!!! Daca inscrisul sub semnatura privata este autentificat si dupa aceea se intervine asupra lui
avem un fals material in inscrisuri oficiale fiind deja autentificat.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol.

LATURA SUBIECTIVA
Avem vinovatia sub forma intentiei in ambele modalitati. Atentie!!! Aici vom gasi si alta opinie,
respectiv aceea ca s-ar comite numai cu intentie directa caracterizata prin scop. Profului i se pare
stupid, exemplu: Grigore sa aiba el in minte, sa urmareasca lezarea, in 99% din cazuri el accepta o
asemenea lezare si nu urmareste direct acest lucru.
Tentativa este incriminata si aici, dar atentie!!! e putin ciudat, dar tentativa trebuie sa o raportam la
cerinta esentiala de la latura obiectiva, deci dupa parerea profului avem tentativa atunci cand
actiunea de incredintare sau folosire incepe si nu este dusa pana la capat.
E posibil sa gasim prin diferite lucrari – mai ales la prof Rotaru – ca folosirea inscrisului sau
incredintarea spre folosire ar tine tot de elementul mat, dar proful prefera sa o foloseasca ca cerinta
atasata elementului material.
Consumarea are loc in momentul in care se creeaza starea de pericol si anume in momentul folosirii
sau incredintarii spre folosire, deci nu in momentul falsificarii propriu-zise (Daca vreau sa falsific
inscrisul si sa il tin in buzunar toata viata nu e nicio problema).
SANCTIONATOR
Nu exista probleme, inchisoare alternativ cu amenda.
PROCEDURAL
Procedura comuna.
Curs 12
17.04.2016
Art 323. Uzul de fals

VECHIUL COD
Corespunde art 291 din VCP si este absolut identic cu art respectiv, o singura diferenta apare la nivel
sanctiunilor, in sensul ca apare alternativ amenda si la varianta folosirea unui fals in inscrisuri oficiale.
OBIECTUL JURIDIC
Fiind o infractiune derivata, obiectul juridic este comun cu cel al infractiunilor la care se raporteaza
uzul de fals, adica fie la falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, fie la fals in inscrisuri sub
semnatura privata, imprumuta practic obiectul juridic de la celelalte cele trei infractiuni.
OBIECTUL MATERIAL
Inscrisul fals de care se uzeaza.
Subiectul activ este necircumstantiat, dar atentie!!! daca este vorba de un inscris sub semnatura
privata, autor al infractiunii de uz nu poate fi autorul falsului in inscrisuri sub semnatura privata. In
schimb, daca e vorba de un inscris oficial pot avea concurs de infractiuni.
Subiectul pasiv principal coincide cu cel de la infractiunile de baza si cel adiacent este persoana
impotriva careia eventual se utilizeaza inscrisul respectiv.
SITUATIA PREMISA
Diferita de infractiunile anterioare, aici fiind o infractiune derivata, situatia premisa este preexistenta
unui inscris fals oficial sau sub semnatura privata capabil sa produca consecinte juridice.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material consta intr-o actiune, respectiv de folosire a unui inscris fals oficial sau privat.
Atentie!!! Simpla detinere in vederea unei folosiri eventuale nu reprezinta infractiunea. Deci
existenta acestei infractiuni este conditionata de folosirea efectiva a inscrisului. Inscrisul trebuie sa
aiba aptitudinea de a produce consecinte juridice, dar nu este necesar ca o asemenea consecinta sa
se produca efectiv.
2) Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol in increderea in inscrisurile oficiale sau private.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia – intentia in ambele modalitati. Atentie!!! Aici scopul, adica producerea de consecinte
juridice, este conditie a laturii subiective, dar nu califica intentia, nu o transforma intr-o intentie
directa.
Tentativa nu se pedepseste, iar consumarea are loc in momentul folosirii concrete a inscrisului, nu
are importanta daca s-au produs sau nu consecinte juridice si cand anume eventual s-au produs daca
s-au produs, simpla folosire duce la consumarea infractiunii.
SANCTIONATOR
Nu sunt probleme, inschisoarea alternativ cu amenda.
PROCEDURAL
Procedura comuna.
Art 324. Falsificarea unei inregistrari tehnice

Nu are corespondent in VCP, nici in legi speciale.
Expunere de motive – sunt sanctionate interventiile frauduloase asupra aparatelor de masurare sau
inregistrare prin care se pot obtine atesatari neconforme cu realitatea, precum concentratia de
alcool in aerul respirat, concentratia gazul de esapament etc
Alin 1 are aceeasi structura cu cea a falsului in inscrisuri sub semnatura privata, deci elementul
material coincide practic cu cel de la art 320 sau cel de la art 321.
Exista aceeasi conditie esentiala a laturii obiective ca la fals in inscrisuri sub semnatura privata,
respectiv ca inregistrarea sa fie folosita de falsificator sau acesta sa o incredinteze unei alte persoane
spre folosire. Si aici ca la fals in inscrisuri sub semnatura privata, alin 1 absoarbe uzul de fals. La alin 2
avem practic un corespondent al uzului de fals. Atentie!!! Subiectul activ este o alta persoana decat
cea care falsifica inregistrarea, deoarece falsificatorul raspunde pentru alin 1, nu vom avea concurs –
exact ca la fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Alin 3 defineste notiunea de inregistrare tehnica, iar acceptiunile sunt simple, textul de lege este clar.
 Pentru completare la falsul in inscrisuri sub semnatura privata.

Art 325. Falsul informatic
VECHIUL COD
Are corespondent in art 48 din Legea 161/2003, de unde a fost adus in cod. Este o lege stufoasa care
a incriminat in mai multe domenii, ea se refera la transparenta exercitarii functiilor publice si la
prevenirea si sanctionarea coruptiei.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile privind incredere publica in datele informatice.
OBIECTUL MATERIAL
Il reprezinta datele informatice care sunt explicate in CP in art 181 alin 2 – prin date informatice se
intelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi
prelucrata printr-un sistem informatic.
Subiectul pasiv este reprezentat de persoana sau entitatea careia ii apartin datele informatice.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila in toate formele.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material este reprezentat printr-o actiune in patru modalitati:
-introducerea de date informatice – singura ipoteza in care datele informatice nu exista sau se pot
adauga alte date, dar este o ipoteza in care datele introduse nu exista, restul ipotezelor se refera la
date existente.
-modificarea de date
-stergerea de date
-restrictionarea accesului la date
Cerinta esentiala pentru toate modalitatile este ca actiunea sa se faca fara drept. Aceasta sintagma
fara drept este explicata in legea speciala in art 35 alin 2 din Legea 161/2003, de unde a fost preluata
infractiunea si presupune sa nu existe o autorizatie in temeiul legii sau al unui contract si o a doua
ipoteza este aceea in care se depasesc limitele autorizarii sau contractului si o alta ipoteza nu exista
permisiunea sau acordul PF sau PJ competente de a folosi, administra sau controla un sistem
informatic.
2) Urmarea imediata – o sa gasim diferite formulari in doctrina : exista autori care sustin ca si aici
avem o stare de pericol privind veridicitatea datelor informatice. Conform opiniei profului,
urmarea imediata este un rezultat si anume ca prin fapta sa rezulte date necorespunzatoare
adevarului, adica sa rezulte niste date mincinoase. Proful crede asta pentru ca altfel s-ar ajunge la
solutii absurde in care fiecare modificare sau stergere de date informatice care nu ar avea
aptitudinea de a altera adevarul sa reprezinte infractiune – exemplu: avem date informatice sub
forma unui text si cineva schimba dimensiunea sau caracterul textului, iar aceasta chestiune nu
are relevanta din punct de vedere al veridicitatii.
3) Legatura de cauzalitate – trebuie dovedita -> trebuie demonstat ca intre interventia asupra
datelor si alterarea adevarului exita o legatura.
LATURA SUBIECTIVA
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati: directa si indirecta.
Avem o condiitie atasata laturii subiective, adica intentiei si anume scopul utilizarii datelor
necorespunzatoare adevarului in vederea producerii unei consecinte juridice. Atentie!!! Si aici
suntem in ipoteza in care scopul nu califica intentia, nu o transforma intr-o intentie directa, desi si
aici vom gasi in doctrina opinia contrara.
Tentativa nu se pedepseste. Fapta se consuma in momentul producerii rezultatului, respectiv in

momentul in care rezulta date necorespunzatoare adevarului.
VARIANTE - Nu avem variante, in afara de varianta tip.
SANCTIONATOR
Nu exista probleme
PROCESUAL
Procedura comuna.
Art 326. Falsul in declaratii

VECHIUL COD
Are o corespondenta cu art 292 din VCP. Textul a fost preluat aproape in aceeasi configuratie, singura
diferenta este data de redefinirea notiunii de functionar public, diferenta intre actualul art 175 si
fostul 145 din codul anterior.
OBIECTUL JURIDIC
Este reprezentat de relatiile sociale privind increderea in declaratiile date in fata functionarului
public.
Inscrisul prin care se consemneaza declaratia reprezinta produs al infractiunii, iar nu obiect material.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila in forma instigarii si
complicitatii. Nu este posibila in forma coautoratului pentru ca fiecare va raspunde pentru propria
declaratie.
Subiectul pasiv este PF sau PJ impotriva drepturilor sau intereselor careia au operat consecintele
juridice, in masura in care exista astfel de consecinte.
In doctrina mai veche, se spune ca avem la aceasta infractiune si un asa-zis subiect auxiliar, respectiv
functionarul public in fata caruia se da declaratia. Atentie!!! Acesta nu este subiect pasiv al
infractiunii, ba mai mult de atat, el poate fi la un moment dat participant la infractiune ca instigator
sau complice.
SITUATIA PREMISA
Existenta unei situatiii in care simpla declaratie a unei persoane in fata functionarului public este
producatoare de consecinte juridice.
In practica s-a decis ca reprezinta situatie premisa, spre exemplu declaratia data in fata notarului
public, pe de alta parte s-a decis ca nu este realizata situatia premisa in ipoteza in care se fac, spre
exemplu, declaratii necorespunzatoare adevarului in continutul unei cereri de chemare in judecata.
S-a motiv ca cererea de chemare in judecata, in sine, nu este producatoare de consecinte juridice
doarece sustinerile din cererea de chemare in judecata trebuie sa fie dovedite prin proba.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material este reprezentat de actiunea de a declara in mod necorespunzator adevarul,

declaratie ce poate fi facuta fie oral, fie in scris. Declaratia poate sa fie totala, dar si partial
mincinoasa, avem trei cerinte care se ataseaza elementului material necesare existentei
infractiunii:
 Declaratia sa fie data in fata unui functionar public sau unei unitati la care acesta isi
desfasoara activitatea. Ceea ce inseamna ca functionarul respectiv sa fie prezent, se poate
depunne o declaratie la institutia respectiva.
 Declaratia sa fie dintre acelea care potrivit legii produc consecinte juridice directe. Cum ar fi
cele prind actele de stare civila, declaratiile notariale samd.
 Este o conditie negativa – declaratia nu trebuie sa fie supusa unei reglementari penale
speciale, cum ar fi denuntul, marturia (declaratia de martor) sau declaratia vamala. Pentru
toate aceste ipoteze avem infractiune speciale – marturia mincinoasa, inducerea in eroare a
organelor judiciare, fie o infractiune din legea speciala vamala.
2) Urmarea imediata este o stare de pericol.
LATURA SUBIECTIVA
Avem vinovatia sub forma intentiei in ambele modalitati : directa indirecta. Se adauga o conditie a
laturii subiective si anume scopul producerii unor consecinte juridice.
Tentativa nu este pedepsita. Fapta se consuma in momentul in care declaratia a fost in mod legal
consemnata.
VARIANTE – NU AVEM
SANCTIONATOR
Nu avem probleme
PROCESUAL
Procedura comuna
Art 327. Falsul privind identitatea

VECHIUL COD
Are o corespodenta cu art 293 din VCP. Spre deosebIRE de vechiul text apare o conditie atasata
elementului material : prin folosirea frauloasa a unui act ce serveste la identificare, legitimare ori la
dovedirea starii civile sau a unui astfel de act falsificat. Aceasta precizare a fost necesara din cauza
unor solutii divergente, in practica desi doctrina pe vechiul cod s-a exprimat in mod constat ca este
necesara prezentarea unui act.
Apare ca varianta agravata, spre deosebire de vechiul cod, varianta de la alin 2. Aici noutatea este ca
avem o varianta agravata pentru ca pe VCP si aceasta ipoteza era avuta in vedere, dar era avuta in
vedere in varianta tip.
OBIECTUL JURIDIC
Relatiile sociale privind increderea publica acordata identitatii persoanelor, adica increderea ca
acestea se prezinta in fata autoritatii sau institutiei publice sub adevarata identitate. Prin identitate
intelegem nu numai numele persoanei, dar si alte elemente de identificare: CNP, seria si numarul
cartii de identitate, domiciliul, locul si data nasterii etc.
Subiectul activ nu este circumstantiat. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a
complicitatii. Va raspunde pentru complicitate la aceasta infractiune persoana care procura alteia un
pasaport falsificat pentru ca aceasta din urma sa il foloseasca pentru legitimare. Nu se va retine insa
complicitate, ci autorat in varianta de la alin 3, atunci cand actul incredintat spre a fi folosit fara drept
este real, nu falsificat.
Participatia poate imbraca si forma coautoratului, atunci cand fapta se realizeaza prin atribuirea unei
identitati false unei alte persoane – spre exemplu, sotii care prezinta doi copii care nu erau ai lor spre
a fi trecuti in pasaportul sotiei si ulterior scosi din tara, atribuidu-le identitatea propriilor copii.
Subiectul pasiv este persoana prev in art 175 CP sau unitatea in care aceasta isi desfasoara
activitatea. Atentie!!! nu reprezinta infractiune prezentarea sub o alta identitate in fata unei PF sau
PJ care nu indeplineste calitatea ceruta de lege. Deci nu exista infractiune daca ma duc la
supermarket si spuneca sunt Popescu si vreau un kg de lapte.
Putem avea subiect pasiv secundar- persoana a carei identitate este folosita de faptuitor.
SITUATIA PREMISA
Consta in preexistenta unei stari de fapt ce face ca dovedirea identitatii unei persoane sa produca
efecte juridice. Trebuie corelate starile de fapt cu existenta subiectului pasiv principal – functionarul
public sau unitatea in care isi desfasoara activitatea.
LATURA OBIECTIVA
1) Elementul material in varianta tip de la alin 1 se realizeaza sub forma unei actiuni in doua
modalitati: prezentarea sub o identitate falsa si atribuirea unei alte identitati unei alte persoane.
Prin prezentarea sub o identitate falsa se intelege atribuirea de care subiectul activ a unei alte
identitati decat cea reala sau asumarea de catre subiectul activ a unei alte identitati alta decat cea
reala, fie ca aceasta identitate apartine in realitate unei alte persoana, fie ca este imaginara. In
ipoteza in care prezentarea s-a facut prin intrebuintarea identitatii reale a unei persoane se va retine
varianta agravata de la alin 2.
Atribuirea unei identitati false unei persoane se presupune a afirma, a declara sau a atesta ca
persoana respectiva are o identitate diferita de cea reala. Se poate retine o astfel de fapta atunci
cand cel caruia ii este atribuita o alta identitate este fie un minor, un incapabil, fie o persoana care
vremelnic pentru o perioada de timp nu se poate exprima.
In momentul si in masura in care persoana respectiva se poate exprima singura si isi atribuie o alta
identitate cel care confirma aceasta identitate nu va raspunde pentru atribuirea unei identitati false
altei persoane, ci va fi complice la prezentarea sub o alta identitate.
Pentru existenta infractiunii in aceasta varianta tip – alin 1 - este necesara indeplinirea unor cerinte
esentiale, respectiv prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei astfel de identit sa se faca
fata de o persoana dintre cele prevazute la art 175 sau sa fie transmisa unei unitato in care aceasta
isi desfasoara activitatea.
O a doua conditie este ca prezentarea sau atribuirea sa se realizeze prin folosirea frauduloasa a unui
act ce serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii civile.
In varianta de la alin 3, varianta speciala, elementul material consta tot intr-o actiune,respectiv
aceea de incredintare a unui act ce serveste la indentificare, legitimare ori la dovedirea starii civile.
Avem si aici o conditie atasata elementului material: actul sa fie incredintat spre a fi folosit fara
drept.
Atentie!!! Din modul in care este reglementata cerinta esentiala aici rezulta ca in acest alineat, in
aceasta varianta este incriminata fapta de a incredinta un act real care serveste la identificare,
legitimare sau dovedire a starii civile. Textul nu face distinctie intre actul care apartine subiectului
activ sau altei persoane, ca atare poate fi vorba de actul propriu subiectului activ sau actul unei alte
persoane, dar care a ajuns in posesia subiectului activ.
2) Urmarea imediata- avem in cazul tuturor variantelor o stare de pericol pentru increderea
acordata identitatii persoanelor si capacitatea institutiilor sau a unitatilor publice de a stabili
corect o astfel de identitate.
LATURA SUBIECTIVA
Avem intentie in ambele modalitati. Observam ca la alin 1 intentia este conditionata de un dublu
scop: inducerea sau mentinerea in eroare a functionarului public ca un scop imediat si pe de alta
parte urmarirea producerii unor consencinte juridice ca un scop subsecvent.
Pentru existenta infractiunii nu are import daca consencinta juridica s-a produs sau nu. Si in varianta
de la alin 3 putem vorbi de un scop – faptuitorul incredinteaza actul persoanei in scopul ca acel act sa
fie folosit pe nedrept – nici in acest caz nu avem intentie directa calificata prin scop.
Tentativa nu se pedepseste. Infractiunea in varianta de la alin 1 se consuma in momentul in care

faptuitorul se prezinta sub o identitate falsa sau atribuie unei alte persoane o identitate falsa. In acel
moment indiferent daca functionarul in ipoteza in care se prezinta direct in fata unui functionar este
indus sau nu in eroare. In var de la alin 3 fapta se consuma in momentul incredintarii actului in
vederea folosirii pe nedrept. Nici in aceasta varianta pentru existenta infracatiunii nu are importanta
daca actul a produs sau nu o consecinta juridica.
VARIANTE
Avem o varianta tip la alin 1, o varianta agravata la alin 2 – in ipoteza in care prezentarea se
realizeaza prin incredintarea identitatii reale a unei alte persoane – si o varianta speciala la alin 3
care este un fel de complicitate la varianta tip.
Atentie!!! In legatura cu varianta de la alin 2 aici au existat niste probleme in practica in sensul ca s-a
pus problema daca si la aceasta varianta este necesar ca la varianta de la alin 1 folosirea efectiva a
unui act fraudulos si a ajuns aceasta problema la ICCJ si s-a dat o HP nr 20/2015 prin care se arata ca
si in aceasta varianta este necesara folosirea actului.
SANCTIONATOR
In privinta sanctiunilor nu sunt chestiuni deosebite.
PROCESUAL
Procedura comuna.
Art 328. Infractiuni de fals comise in legatura cu autoritatea de stat

Infractiune noua fara corespondent in codul anterior sau in legi speciale.
Practic aici avem o norma incompleta care se completeaza cu dispozitiile celorlalte texte din capitol
si practic aceast articol extinde sfera de aplicare a infractiunilor de fals in inscrisuri la ipotezele in care
este vorba de acte emise de o autoritate competenta a unui stat strain sau de o organizatie
internationala instituita printr-un tratat la care RO este parte sau cand este vorba de declaratii sau
identitati asumate in fata unei astfel de organizatii, ca atare nu se impune o analiza a acestui articol,
se face trimitere la celelalte infractiuni din capitol.
Data viitoare ->Titlul 7 – avem infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice + 2-3
infractiuni din infractiunile contra familiei.
Curs 13
24.05.2016
Titlul VII. Infractiuni contra sigurantei publice

Capitolul 2. Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice
- Pe aceasta portiune nu vom avea subiect mare la examen, pot fi subiecte mici: obiect juridic,
obiect material etc
Observam ca avem mai multe capitole, singurul la care se opreste tematica este capitolul 2 pentru ca
sunt infractiuni extrem de uzitate in practica si cu care ne putem intalni inca de la debutul in profesie,
mai ales ca se urmeaza procedura comuna.
A fost criticata aducerea lor in codul penal pentru ca aceste infractiuni pentru a fi intelese trebuie
coroborate cu alte concepte din OUG 195/2002. S-a considerat totusi necesara aducerea lor in CP
tocmai din cauza faptului ca ele sunt extrem de frecvente si s-a socotit necesar ca ele sa fie in acest
act normativ.
Art 334. Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul

neinmatriculat
VECHIUL COD
Are corespondent in art 85 din OUG 195/2002 – toate infractiunile din OUG au fost aduse in cod.
OBIECT JURIDIC
Este dat de acele relatii privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, relatii ce presupun
posibilitatea de a identifica vehiculele care sunt in trafic.
OBIECT MATERIAL – NU AVEM.
Desi o sa intalnim in doctrina ca are – eroarea ca obiectul material ar fi autovehiculul.
Subiectul activ nu este circumstantiat, poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila, mai
putin coautoratul in ceea ce priveste conducerea. In varianta punerii in circulatie a unui vehicul,
subiectul activ al infractiunii, poate fi inclusiv persoana juridica.
In principiu, nu avem subiect pasiv, in afara subiectului pasiv general -> statul.
SITUATIA PREMISA
Este data de necesitatea inmatricularii sau inregistrarii vehiculului care este pus in circulatie sau care
este condus. Este aceasta conditie pentru ca nu toate vehiculele sunt supuse inmatricularii
inregistrarii. Exemplu: bicicleta.
LATURA OBIECTIVA
Avem mai multe variante ale acestei infractiuni. In doctrina si in practica, pe vechea legislatie, adica
pe OUG 195/2002, majoritatea autorilor, dar si majoritatea solutiilor mergeau pe ideea ca ar fi vorba
de infractiuni distincte si inca este discutata si discutabila aceasta probleme pentru ca si pe NCP sunt
autori care sustin ca sunt mai multe infractiuni la acest articol.
In legile speciale care contineau incriminari a existat aceasta tehnica de legiferare, in sensul ca intr-
un singur articol, care de obicei nici nu avea denumire, exista aceasta tehnica de a avea mai multe
infractiuni in acelasi articol, care nu este specifica codului penal. Opinia profului este ca avem de-a
face cu o singura infractiune cu variante atenuate, agravate sau speciale – in 99% din cazuri este
exclus concursul de infractiuni. In principiu, cand se realizeaza mai multe din variante ale textului
respectiv, la incadrare trebuie luat in calcul o singura infractiune care sa se raporteaza la toate
variantele atinse si la individualizarea pedepsei se ia in calcul pedeapsa cea mai mare si tin cont daca
s-au realizat si alte variante sau nu. Si in acest caz, proful considera ca suntem in prezenta unei
infractiuni cu mai multe variante.
Problema se pune la conflictul de infractiuni – de cele mai multe ori apare stupid sa retin un concurs
de infractiuni intre variantele aceluiasi articol, cum de multe ori se retine in practica.
Concurs alin 1 si alin 3 – pun in circulatie un vehicul neinmatriculat, pun si o remorca neinmatriculata
si ar fi stupid sa avem un concurs de infractiuni. Daca as avea si numar fals de inmatriculare am avea
concurs intre alin 1, 2 si 3.
1) Elementul material
Pe alin 1 avem doua modalitati ale elementului material :
-punerea in circulatie a unui autovehicul/tramvai neinmatriculat sau neinregistrat
-conducerea unui autovehicul/tramvai neimatriculat sau neinregistrat
Conducerea unui autovehicul reprezinta efectuarea acelor manevre necesare deplasarii

autovehiculului pe drumurile publice. S-a pus si aceasta problema a notiunii de conducere.
Punerea in circulatie reprezinta autorizarea unui autovehicul pentru a fi condus pe drumurile publice
sau aprobarea ca autovehiculul respectiv sa fie condus pe drum public. Cine da
autorizarea/aprobarea? Poate fi o PF (seful unei autobaze), poate sa fie o PJ si sa raspunda ca autor
pentru aceasta infractiune (parc de tractiuni), dar poate sa fie si o PF care sa incredinteze spre
conducere unei alte persoane un autovehicul neinmatriculat.
Drumul public este acel drum care este accesibil circulatiei vehiculelor sau pietonilor. Autovehiculul
este acel vehicul care are un motor ce ii asigura propulsia, o autopropulsie, in vederea deplasarii pe
drumurile publice. Sunt autovehicule autoturismele, motocicletele si mopedele, troleibuzele si
tractoarele rutiere- cele care in mod normal circula pe drumurile public, conform OUG 195.
(*) tramvaiul alaturi de alte vehicule autopropulsate cum ar fi tractoarele agricole folosite special
pentru lucrarile agricole sau pentru activitatile forestiere sau acele utilaje folosite in diferite lucrari
de constructii nu reprezinta autovehicule, dar ele intra in categoria mai larga de vehicul.
Neinmatriculat/neinregistrat- inmatricularea si inregistrarea se fac potrivit OUG 195 si reprezinta

actul administrativ prin care vehiculul respectiv este luat in evidenta. Exista unele vehicule sau
autovehicule care nu sunt supuse inmatricularii si au un regim special, sunt inregistrate.
Autovehiculele MAPN, MAI, SRI pot fi dupa caz inmatriculate sau doar inregistrate.
Sunt supuse inregistrarii acele vehicule care nu sunt supuse inmatricularii, cum ar fi, spre exemplu:
acele tractoare in regim forestier, agricol sau acele utilaje de constructii – macarale, excavatoare etc.
La alin 2 avem exact acelasi element material, numai ca aici e vorba de autovehicule care au un
numar fals de inregistrare. Atentie!!! ele pot fi inmatriculate si neinmatriculate -> de aici a rezultat
cea mai puternica controversa in doctrina si in practica cu privire la acest text de lege.
O prima problema a fost ce se intampla si ce incadrare juridica voi aplica in ipoteza in care se circula
cu niste placute de inmatriculare expirate – numere provizorii care sunt valabile o luna. Speta in
practica – cineva a condus cu placutele respective de inmatriculare si aici s-au dat doua genuri de
solutii, doua solutii diferite:
-una a mers pe ideea ca avem de-a face cu varianta de la alin 1 (la fel era si art 1 pe vechiul text)
devreme ce ii expirase inmatricularea provizorie.
-alte instante au mers pe ideea concursului de infractiuni si au spus ca avem pe de-o parte un vehicul
neinmatriculat pentru ca a expirat inmatricularea provizorie, dar fiind expirat el este fals si astfel
avem concurs.
RIL 2012: Prin care s-a spus ca in aceasta situatie avem de-a face doar cu infractiunea de la alin 1
pentru ca placuta expirata nu reprezinta un numar fals de inmatriculare, este pur si simplu un numar
expirat. Cu aceasta ocazie ICCJ a explicat ceea ce inseamna numar fals de inamtriculare si a
enumerat ipotezele in care avem numar fals: cand se realizeaza o placa de inmatriculare total falsa,
se pune un numar oarecare, atunci cand se modifica o placa reala, cu numarul real pe care il are o
masina, dar ii modifica o cifra si tot numar fals de inmatriculare reprezinta si utilizarea ca atare a unui
numar de inmatric valabil a unui alt autoturism.
Ce se intampla in situatia in care avem o masina inmatriculata si i se pune un numar fals – avem alin
2. Aici problema e simpla. Ce se intampla daca avem un autovehicul neinmatriculat, dar la care
faptuitorul pune un numar fals de inmatriculare ca sa circule cu el – opinia majoritara conform careia
as avea de-a face cu doua infractiuni, un concurs de infractiuni – alin 1 cu alin 2 – pentru ca se
motiveaza ca am practic aici doua categorii distincte de valori atinse si se sustine ca e mai pericoloos
un autovehicul care nu a fost inmatriculat si practic nu a trecut prin etapele de control necesare –
RAR, ITP – si reprezinta un pericol si astfel trebuie luat in calcul si alin 1 – decat un autovehicul cu
numar fals si astfel se retine concurs.
Prof Cioclei – in opinia lui si in aceasta ipoteza ar trebuie retinuta o singura infractiune si anume
articolul 334, dar cu referire la alin 1 si 2 si la individulizarea pedepsei sa ne orietam spre o pedeapsa
mai mare fiind realizate variante de la ambele alineate.
La alin 3 avem de-a face aparent cu un alt element material si anume:
-tractarea unei remorci neinmatriculate/neinregistrate sau cu un numar fals de inmatriculare/

inregistrare. In realitate, acest element material este conditionat de conducerea autovehiculului
pentru ca o remorca nu poate sa fie tractata in alt fel decat conducand un vehicul la care este
atasata.
Atentie!!! Este vorba tot despre o conducere si o tractare pe drumurile publice pentru ca daca am
interpreta altfel am ajunge la situatia stupida la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice nu
ar reprezenta infractiune, dar tractarea ar reprezenta.
La alin 4 avem o varianta speciala care se refera tot la conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tractarea unei remeorci ale carei placute au fost retrase sau cand e vorbim de
autovehicul din alt stat care nu are drept de circulatie in RO – masini aduse din afara care circula cu
numere straine si nu sunt valabile in Romania.
Numar retras inseamna o operatiune decisa de autoritate si in principiu aceasta varianta a infractiunii
se refera la situatii speciale cand sistemul de numerotare autovehiculelor se schimba – dupa nr 90 in
Romania numerele vechi au fost retrase.
2) Urmarea imediata – o stare de pericol pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice.

LATURA SUBIECTIVA
Avem intentie, in ambele modalitati.
Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul punerii in circulatie sau in

momentul conduccerii, mai precis in momentul conducerii pentru ca punerea in circulatie neurmata
de conducere nu inseamna punere in circulatie, deci practic consumarea are loc in momentul in care
unul sau mai multe vehicule sunt conduse pe drumurile publice
SANCTIONATOR
Nu sunt probleme. In toate variantele este prevazuta pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda.
PROCESUAL
Procedura comuna
Art 335. Conducerea unui vehicul fara permis de conducere
Vechiul cod
Are drept coresp art 86 din OUG 195. Textul incriminatir orevede o var tip in alin 1, o var atenuata in
alin 2 si o varianta asimilata raportat la primele doua variante in alin 3. In var tip, cea de la alin 1, este
vorba despre conducerea unui autovehicul de catre o pers care nu poseda permis de conducere.
Chestiunile de la ob jurid, ob mat sunt ca la infract anterioara
Sub activ este nercircumst, orice persoana poate fi sub activ. Putem aveam participatie sub forma
instigarii si complicitatii, nu sub forma coautoratului
Sit premisa
Cexistenta unui autovehicul care necesita persmis
Elem mat se ref la conducere ins ensul explicat la infract ant.
Conditia atasata – activitatea de cond si punerea in circ sa se realiz pe un drum public.
Urmarea imed o stare de pericol
Leg de cauz rezulta direct
Formele infract
Se consuma i n mom cond autov oe drumul public. Tent nu se ped

La alin 2 avem o var atenuata care cuprinde mai multe modalitati de realizare. Aici e vb de vehicul, nu
de autovehicul ca in primul alin 1 – vehicul pentru ca intra aici si celelalte utilaje – macara, excavator
care au si ele nevoie de permis dar de o alta categ.
In prima modalit este vb de cond cu permis necoresp – ai permis categ B di tu conduci un autobuz pt
care este necesara o alta categ de permis.
Atentie!!! Se realiz modalit inclusiv daca am permis categ D si eu conduc o motocicleta. Nu se realiz
modalit inmas in care conduc o motoreta sub 50 cc unde este valabil permisul de categ B de la
autoturisme.
Se poate realiz var de la alin 2 si in ipot in care permisul a fost retras sau anulat ori exercitarea dr de a
conduce a fost suspendata sau i s-a interzis dr de a conduce autovehicule in Romania.
Retragerea si anularea permisului se face in cdt prev de OUG. Una din ipotezele in care permisul este
retras pe o anumita per este cea a acumularii unui nr de puncte care depaseste prevederea din OUG.
Aici au aparut ccele mai multe probleme, in sensul ca s-a pus problema daca exista sau nu infract
cand permisul a fost suspendat iar fapt nu i s-a comunicat sanct sau desi s-a comunicat nu a ajuns la
el.
Sol este simpla si fireasca pentru ca nu avem vinovatie, deci nu exista infractiune.
In ceea ce priveste suspendarea dr de a conduce/interdictia de a cond autovehicule aici este o decizie
a unei inst jud – o ped complementara sau apare in cazul unor masuri preventive.
La alin 3 avem o varianta asimilata care se raporteaza la ambele var – tip si atenuata – si care se
realizeaza prin incredintarea unui vehicul pt care e necesar permisul de cond unei pers despre care se
stie ca nu are permis, ca i-a fost suspendat etc. Aceasta var se raporteaza fie la varianta tip, fie la var
atenuata.
De ce avem var atenuat?-> pers care nu are abilitatile necesare pt a cond un autovehicul
Art 336 cond unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante
Avem o var tip la alin 1, o var asimilata la alin 2 si o var agravata la alin 3 – var care se rap atat la var
tip cat si la cea asimilata.
Text care provine tot din OUG 195, art 87. O singura modif majora a aparut aici si a fost declarata
neconstitutionala) decia 732/2014: sitagma „la momentul prelevarii probelor”
La un moment dat, infract se putea constata prin folosirea alcooltestului, acele fiole care masurau
concentratia de alcool in aerul exiprat – 0,80 grame la mie, iar fiolele respetive nu sunt capabile sa
exprime o realitate exacta, astfel ca s-a renuntat la acea varianta si s-a revenit la posib de a constata
infract doar pe baza probelor de sange, 0,80 g in sange, nu in aerul respirat.
De regula se ajunge la alcolemie dupa ce se face un test prealabil cu fiola – l-ai prins pe grigore
conducand si este mahmur si ii pui fiola si are peste 0,40 clar la sange e posibil sa aiba peste 0,80.
In practica, pentru ca textul nu prevedea ca 0,80 sa fie la mom prelevrii probelor conditia era sa aiba
0,80 in mom in care conduce, iar pana la prelevare trecea o perioada de timp si de aceea organele de
constatare erau obligate sa faca o dubla testare – luau de doua ori sange- pentru a vedea cum
progreseaza alcolemia. Pe baza unor calc matematice care avea niste indicatori foarte relativi,
subiectivi, care erau imbinati cu formula matematica ar fi rezultat alcolemia din mom conducerii. Dar
trebuiau introduse info cu priv la struct corp, tipul de alcool consumat etc.
Chiar daca intr-o prima faza iesea alcoolemie peste 0,80 se cerea un nou calcul de catre faptuitor
pentru ca in starea in care era se putea sa fi spus prostii si astfel pe baza recalcularii se ajungea la sub
0,80 grame de alcool in sange.
Astfel pentru a face legea aplicabila si pentru a scapa de aceste situatii au decis in comisie (inclusiv
proful care e foarte suparat ) ) s-a ajuns la formula „la momentul prelevarii probelor” coroborata cu
oblig org constatator sa il duca de urgenta la recoltare pt ca timpul sa fie cat mai scurt.
Exista o oarecare problema si cu var asimilata de la alin 2 – aici poate spune cineva ca subst
psihoactive nu sunt foarte stabile in legislatie, se modif periodic si aici ar putea aparea o problema de
imprevizibilitate a textului, la fel si la infract de trafic de droguri.
La var agravata nu sunt probleme. Este mai grava fapta instructorului auto care in procesul de
invatare se afla sub influenta alcoolului.
Este semnalata in doctrina o eroare a textului ( sergiu bogdan de la cluj – semnif nastrujnice) –
intructorul are aceleasi oblig si resp ca cel care conduce si daca se urca beat langa cel care nu stie sa
conduca clar fapta este mult mai grava si rasp pt fapta proprie nu este o analagoie cum zice sergiu
bogan
Art 337. Refuzul
Are coresp in art 87 alin 5 din ordonanta. Avem doua modalitati ale elem mat:
-refuzul – o inactiune
-sustragerea – nu admite recoltarea probei

Este o infract ajutatoare pentru infractiunea anterioara. Ina cest caz nu au existat probleme in
practica.
Art 338. Parasirea locului accidentului ori modif sau stergerea urmelor acestuia
Are coresp in art 89
Avem var tip la alin 1, avem o var asimilata care se ref la stergerea urm accidentului si avem – in
doctrina multe interpretari – o clauza care inlatura infractiunea cu mai multe ipot.
In practica, problemele care s-au pus au fost cele legate de notiunea de accident, aici textul e putin
neclar si aici trebuie sa avem in ved dupa ved profului art 3 lit a). Deci in prima ipot, cea de la var tip.
Practic nu ai voie sa pleci de la locul accidentului – orice coliziune dintre doua masini. Dar in mom in
care pe langa pagube mat s-au produs si suferinte fizice din partea unei pers – adica pers sa declare
in urma accidentelor i s-au produs anumite vatamari.
Atentie !!! poate fi sub activ al infract orice pers implicata in accident, nu neaparat cel care il
produce. Daca sunt 4 infract in coliziune si tu esti una din ele esti obligat sa ramai la locul
accidentului.
Interpret dif cu priv la retinerea var tip sau var asimilate si daca pot intra in concurs, dar dupa
parearea profului nu pot intra in concurs pentru ca ar insemna ca orice parasire la locul accidentului
ar fi un concurs pentru ca plecand cu masina modifici si locul faptei.
Din titlul 8 avem pentru examen nu sub mare – bagamia, incestul – spre deoseb de textul ant aici se
vb de rap sexual consimtit astfel incat violul in var agravata nu absoarbe act de incest, ci rel
incestuoase. Atentie doar raport sexual, nu act sexual oral,anal etc.
Abandonul de familie – fostul 305 VCP
Neresp masurilor privind incredintarea minorului – fostul art 307 VCP

Drept Penal Special

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Penal Special

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2

Titlul IV. INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI

Art 266. Nedenuntarea

Obiectul material la aceasta infractiune nu avem.

Subiectul activ nu este circumstantiat, dar atentie ca sunt lucruri de discutat:

In explicatii se spune ca nu este posibila complicitatea, adica sa ajuti pe cineva sa nu denunte. In

caror activitate risca a fi perturbata prin nedenuntare.

O pedeapsa normala, inchisoarea alternativ cu amenda (6 luni – 2 ani/amenda) pentru a da

Avem la alin 2 si 3 doua cauze de nedepsire.

Avem procedura comuna.

Art 267. Omisiunea sesizarii

Subiectul pasiv ca si la infractiunea anterioara: statul si organele de justitie penala.

Intra de asemenea si constituie situatie premisa infractiunile pe care functionarul cu atributii de

1) Elementul material este reprezentat tot de o omisiune, respectiv neinstiintarea, nesesizarea

2) Urmarea imediata este o stare de pericol pentru infaptuirea justitiei penale.

In privinta sanctiunilor nu sunt chestiuni de semnalat: inchisoare alternativ cu amenda (3 luni- 3

Procedura este cea comuna.

Art 268. Inducerea in eroare a organelor judiciare

Subiectul activ nu este circumstantiat, participatia penala posibila in toate formele.

Subiect pasiv general  statul

1) Elementul material in varianta de la alin 1 consta in actiunea de sesizare cu privire la existenta

Avem anumite conditii atasate elementului material :

Conditia atasata elementului material este ca probleme respective sa fie mincinoase,

Avem procedura comuna.

Art 269. Favorizarea faptuitorului

OBIECT MATERIAL  NU AVEM.

Subiectul activ nu este circumstantiat, iar participatia penala este posibila

Ca situatie premisa avem existenta unei fapte penale.

2) Urmarea imediata este data de o stare de pericol.

Se consuma in momentul realizarii elementului material, tentativa nu se pedepseste.

VARIANTE – NU AVEM VARIANTE

In privinta procedurii, procedura comuna.

Art 270. Tainuirea

Poate fi subiect activ si persoana juridica!

Art 271. Obstructionarea justitiei

Obiect material nu are.

Subiectul pasiv este organul judiciar a carei activitate este perturbata.

1. Impiedicarea sa fie fara drept;

2. Actul sa fie efectuat in conditiile legii;

 Si aici avem conditii atasate elementului material:

1. Trebuie sa fie vorba de o solicitare explicita si formulata in conditiile legii;

4. Subiectul trebuie sa fie atentionat asupra consecintelor faptelor sale.

2) Urmarea imediata este o stare de pericol

 INTENTIE directa sau indirecta

Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material

In privinta sanctiunilor si aspectelor procesuale nu sunt probleme.

Art 272. Influentarea declaratiilor

OBIECT MATERIAL – NU ARE

Subiectul activ nu este circumstantiat, participatia penala este posibila.

1. Cand e vorba de prima modalitate: determinarea se refera la nesesizarea organelor de

1) Elementul material - o actiune, respectiv aceea de incercare de a determina sau de determinare,

Atentie!!! La declaratii mincinoase, daca actiunea de determinare nu se realizeaza prin constrangere,

2) Urmarea imediata – o stare de pericol.

Vinovatia este ceruta sub forma intentiei, directa sau indirecta.

Nu sunt probleme sub aspect sanctionator, pedeapsa cu inchisoarea.

Avem procedura comuna.

Art 273. Marturia mincinoasa

OBIECT MATERIAL – NU AVEM

3) Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

Poate avea forma continuata - declaratii succesive in aceeasi cauza.

Art 274. Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei

-Situatia premisa se leaga de calitatea subiectului pasiv secundar.

1) Elementul material consta in savarsirea unei infractiuni.

InfractIunea se consuma in momentul consumarii infractiunii de baza si practic in privinta formelor