Conversie profesională, Educație tehnologică

Anul I (2019-2020)

Semestrul I

Elemente de simbolizare și tehnici de reprezentare a produselor și

proceselor tehnologice

GEOGRAFIE

Tema: ATMOSFERA

Schiță lecție pentru clasa a 5 a

student: Bărcăcianu (căs. Istrate) Florentina

ATMOSFERA

1. Atmosfera – caracteristici generale

2. Temperatura

3. Presiunea aerului și vânturile

4. Precipitațiile

5. Clima

6. Vremea

1. Atmosfera-caracteristici generale

Atmosfera terestră este alcătuită, în funcție de temperatură din mai multe straturi, partea superioară a
fiecărui strat terminându-se cu o zonă de așa-numită „pauză”.
Troposfera între 0 km deasupra munților înalți și 7 km în zona polară și 17 km la tropice (inclusiv
tropopauza). Aici, în stratul inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice.

Stratosfera între 7 - 17 până la 50 km (inclusiv stratopauza)

Mezosfera între 50 și 80 km (inclusiv mezopauza)

Termosfera numită și „ionosferă” între 80 și 640 km;

2. Temperatura aerului

Prin temperatura aerului înțelegem starea de încălzire sau răcire a atmosferei.Când

stai la soare razele acestuia te încălzesc pentru că primești energie termică de la Soare.
Căldura se propagă spre Pământ prin radiații termice, care sunt invizibile și care vin de la
Soare.

La suprafața scoarței terestre ajunge doar o parte din cantitatea de căldură, deoarece
o mare parte din radiații se pierd în atmosferă. Razele solare încălzesc atmosfera terestră.
Pământul absoarbe o parte din căldura Soarelui, iar o altă parte o cedează aerului de
deasupra. Norii acționează ca un paravan și blochează o parte din radiația Pământului și a
Soarelui.
3. Presiunea atmosferică și vânturile

Forța cu care aerul apasă asupra scoarței terestre se

numește presiune atmosferică. Presiunea aerului nu
este aceeași peste tot deoarece este determinată de
variația temperaturii aerului. Cu cât aerul este mai cald,
cu atât este mai ușor iar presiunea este mai mică. Aerul
rece este mai greu și are presiune mai mare.

De vreme ce Soarele nu încălzește Pământul în mod

egal, apar întotdeauana regiuni cu presiune diferită (de
maximă și minimă presiune). Sub acțiunea razelor de
soare uscatul se încălzește repede, în timp ce apa se
încălzește și se răcește mai greu.

Vara, aerul de deasupra mării este mai rece decât cel de deasupra uscatului, iar iarna este mai cald. Zonele
de maximă și de minimă presiune determină circulația maselor de aer.

B A R O M E T R U P I
I J G A H V I S E D M
Z C A D V O J D V I C
O Â L U H E B M Â R A
B T P R E S I U N E V
A U E A R Y T S T C Ș
R B R T A M C O I Ț Q
Ă Z N Ă R O F N U I A
A Ț V X V R Y U S E M
I N T E N S I T A T E Descoperiți și încercuiți ,
utilizând culori diferite
cuvintele:

Barometru, direcție, muson,

intensitate, durată, izobară,
4. Precipitațiile vânt, presiune.

Apa se găsește în atmosferă sub formă de vapori de apă, în stare lichidă (picături) și solidă
(cristale de gheață.
 O mare parte din vaporii de apă din atmosferă provin din evaporarea apei din mări și oceane,
de la suprafața continentelor și din transpirația plantelor.

Vaporii de apă indică umezeala aerului care determină formarea precpitațiilor. Cu cât aerul este mai cald,
cu atât capacitatea acestuia de a înmagazina vapori de apă este mai mare. Scădere temperaturii aerului
determină condensarea vaporilor de apă. Prin răcire aerul își micșorează volumul, astfel încât o parte din
vaporii de apă trece în stare lichidă, transformându-se în apă sau în stare solidă, formând cristale fine de
gheață.
5. Clima

Clima reflectă starea medie a valorilor elementelor meteorologice (temperatură, precipitații, vânt, etc.)
într-o regiune de mare întindere, în perioade lungi de timp, de ordinul sutelor și miilor de ani.

Prin repetarea elementelor vremii timp îndelungat, se ajunge la o stare generală de

manifestare a acestora, fapt ce determină clima unei regiuni.
6. Vremea

Starea fizică a atmosferei într-o regiune la un moment dat reflectă vremea din regiunea
respectivă. Ea este caracterizată prin anumite valori ale elementelor meteorologice: presiunea atmosferică,
precipitații, vânturi, temperatură și de un anumit mod de manifestare al acestora: viscol, grindină, furtună,
etc.
 Fiind dependentă de caracteristicile maselor de aer vremea se modifică permanent.
Modificările stărilor de vreme sunt analizate de către meteorologi prin urmărirea particularităților maselor
de aer. Pe baza datelor înregistrate la stațiile meteorologice și a celor transmise sateliți meteorologici se
realizează prognozele.
BIBLIOGRAFIE

1. Ionac Nicoleta, (2000), Dicționar de termeni meteorologici, Editura Didactică și Pedagogică, București

2. Apostol Liviu, (2000), Curs de meteorologie și climatologie, Editura Universității Suceava

3. http://www.meteoromania.ro/

4. https://ro.pinterest.com/

Programe utilizate: Power Point, Correl Draw, Publisher.