Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Şcoala doctorală de Chimie şi Ştiinţe ale Vieţii şi
Pământului
Domeniul Geografie Fizică

Referat cercetare (I)

Titlul tezei: Procese termodinamice în troposfera de deasupra României, generate de

suprafaţa activă subiacentă

Procese termice în troposfera de deasupra României

Conducător ştiinţific: Prof. Dr. Apostol Liviu

Doctorand: Bărcăcianu Florentina

 Procese termice în troposfera de deasupra României

Cuprins

I.Introducere ............................................................................................................................... 3

I.1. Scopul și structura ............................................................................................................ 3

I.2. Stadiul cunoașterii evoluției temperaturii în troposfera de deasupra României la nivel

national și international .......................................................................................................... 3

I.3.Obiectivele și ipotezele cercetării ..................................................................................... 5

II. Baza de date și metodologia cercetării .................................................................................. 6

II.1. Observații meteorologice în altitudine și în atmosfera liberă ........................................ 6

II.2. Sondajul aerologic. ......................................................................................................... 6

II.3. Prelucrarea, validarea și completarea bazei de date ........................................................ 8

II. 4. Metode și softuri utilizate în prelucrarea datelor ......................................................... 12

Capitol III: Rezultate Preliminare ............................................................................................ 14

III.1.Analiza și interpretarea nivelelor și a câmpurilor de geopotențial ............................... 14

III.2 Analiza temperaturii în troposfera de deasupra României în perioada 1973-2014 ....... 17

2.1. Evoluția pe verticală a temperaturii aerului ................................................................... 18

2.2. Anomalii și gradienți termici ......................................................................................... 20

IV. Rezultate în analiza temperaturii pe intervale scurte de timp. Anomalii și inversiuni

termice ...................................................................................................................................... 23

Referințe bibliografice .............................................................................................................. 28

2
 Procese termice în troposfera de deasupra României

I. Introducere

Cercetarea circulației generale și variația elementelor și fenomenelor meteorologice

din atmosfera liberă are ca scop explicarea particularităților climatice din stratele adicente
suprafeței terestre, dar și integrarea acestora în modele numerice cu scopul elaborării
prognozelor.
Natura haotică a atmosferei, complexitatea matematică a mecanicii fluidelor, numărul
mare de parametri ce trebuie luați în calcul și neomogenitatea suprafeței active deasupra
cărora se manifestă aceste fenomene, fac ca la nivel de detaliu să existe un număr imens de
necunoscute, în acest domeniu existând inerent posibilitatea observării și descrierii de noi
aspecte care să completeze imaginea de ansamblu.

I.1. Scopul și structura

Acest studiu are ca scop principal prezentarea metodologiei de prelucrare și aranjare a

bazei de date, precum și prezentarea rezultatelor inițiale în urma testării principalelor ipoteze
ce vizează evoluția verticală a temperaturii în troposfera de desupra României.
Structura în 4 capitole s-a realizat conform cu planul tezei de doctorat, acoperind
partea teoretică privind stadiul cercetării temperaturii în troposferă în primul capitol, urmat
apoi de prezentarea principiilor de funcționare a instrumentelor ce sondează atmosfera și de
etapele de realizare și structurare a bazei de date.
În capitolele III și IV sunt prezentate rezultatele preliminare în cadrul evoluției de
lungă durată dar și studii detaliate realizate pe intervale scurte de timp, cu scopul de a
cuantifica timpul necesar de realizare al obiectivelor dar și selectarea celor mai eficiente
metodede lucru.

I.2. Stadiul cunoașterii evoluției temperaturii în troposfera de deasupra României

la nivel national și international

Mișcările de convective pe verticală și advective pe orizontală, produse pentru a

omogeniza termic aerul, determină turbulența cea mai mare la nivelul troposferei. Grosimea
acestui strat este variabilă, scăzând de la Ecuator spre Poli (Ahrens C.D., 1988), aceasta
datorându-se efectului forței centrifuge și densității diferite ale aerului. În cadrul troposferei se
detașează două strate cu caracteristici termice specific: stratul limită planetar, în care se
regăsește cea mai mare parte a fluxului de energie și tropopauza, strat cu gradient termici

3
 Procese termice în troposfera de deasupra României

asociați izotermiilor, care nu prezintă continuitate și nici grosime constantă. Astfel aceasta se
prezintă în două trepte, subpolară și subtropicală, la limita dintre ele conturându-se trasee
ondulatorii ale curenților jet.
Spațiul României se află plasat în troposfera inferioară la aria de interferență a
centrilor barici ce antrenează mase de aer cu proprietăți diferite (Apostol L., Bărcăcianu F.,
2014), unde lanțul Carpatic și Marea Neagră impun modificări caracteristice climatului la
scară mare. În atmosfera liberă se plasează în aria de influență a celulei Ferrel, cu modificări
ale circulației impuse de ondularea jetului polar și tropical.
La nivel internațional cercetări recente asupra troposferei vizează concepte precum:
strat limită planetar (Anderson, 2007), clasificarea troposferei și nivele de geopotențial
(Ricaud, Barret, Atti, 2007), variabilitatea interanuală a înălțimii tropopauzei și temperaturii
(Kumar et. Al., 2014), inversiuni termice și undele de relief resimțite în troposfera superioară
(Attribution et al., 2011), convecție și nivele izobarice (Aschmann, Sinnhuber, Atlas, &
Schauffler, 2009), unde orografice și turbulențe atmosferice, (Bossuet, 1998), umiditatea din
troposfera superioară (Gierens, Schumann, Helten, Smit, & Marenco, 1999).
În domeniul cercetărilor şi studiilor aeroclimatice la nivel naţional, iniţiatori în
domeniu sunt Herovanu, sub conducerea căruia s-a înființat Observatorul de Fizică de la
Afumați, București și Nicolae Topor, care prezintă primele prognoze de lungă durată
realizate prin prelucrarea datelor provenite din radiosondaj. Contribuții în acest domeniu li se
atribuie și altor cercetători precum: Nicolae Beşleagă, Gheorghe Bâzâc, Davidescu Gabriel,
Dorneaud Andrei, Ion-Bordei și Ecaterina Ion-Bordei, Sabina Ștefan.
În literatura de specialitate națională termenii utilizați pentru nivelele de presiune
standard de referință sunt:”câmpuri de geopotențial” (Beșleagă et. Al., 1966, 1975, Pop et.
Al., 1987, Stoian R., Plăcintă H., 1967), nivele de geopotențial ( Beșleagă N.et. al., 1968,
Caian M., Costescu A., Mașek I., Diaconu O. 1989, Ioana M., Miloș I., 1978 , Cazacioc L.,
1991, Diaconu O., Costescu A., Mașek I., Caian M., 1991, Mustățea A., 1983, Pescaru I.,
Chertic E., 1983, Ranga M., Manea L., Ionescu- Nișcov Șt., 1987 și niveluri izobarice: Ranga
M., Manea L., Ionescu-Nișcov Șt., 1978, Maier N., 2005.
Analiza elementelor și fenomenelor meteo-climatice termice este surprinsă în studii ce
vizează regimul termic în altitudine (Cristodor E., Darie Z., Dragomir S., 1960), gradienții
termici și manifestarea inversiunilor termice sub 250 m, (Bădănoiu V., Alexandrescu M.,
1978, Darie Z., et al., 1965), profile termice pe verticală (Miloș I., 1984, 1986, 1985),
anomalii termice din troposferă (Mareș I., Mareș C., Mihăilescu M., 1985).

4
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Astfel, numeroase teze de doctorat interdisciplinare aduc aport important în

prelucrarea și utilizarea datelor: Caracteristici genetice și manifestări spațio-temporale ale
ploilor torențiale și de intensitate maximă anuală în nord-vestul României (2013), Tudose
Traian, Contribuții la studiul unor instabilități în fluide, utilizând dinamica neliniară,
(2012), Adrian Timofte, Contribuții la studiul calității aerului în zone urbane (2012),
Georgiana Denisa Florea, Contribuții la studiul integrat al poluării aerului din stratul limită
planetar, (2011), Laurențiu Zagăr, Studiul instabilității atmosferice și a ecourilor radar în
scopul realizării prognozei de tip ‘’now casting’’ a precipitațiilor din Munții Apuseni, (2011),
Maier Narcis Ciprian, Detecția cazurilor de vreme severă folosind date radar și de
aerosondaj, (2010), Mihnea Niculae Paraschivescu, Contribuții la determinarea structurii
câmpului de temperatură și umezeală din atmosfera terestră, utilizând datele de radiație
măsurate de sateliții meteorologici, (2008), Andrei Diamandi.

I.3. Obiectivele și ipotezele cercetării

Principalul obiectiv al primului referat de cercetare a vizat alegerea metodelor de

realizare a bazei de date, a testării și validării statistice precum și de a aplica și selecta
metodele cele mai potrivite pentru analiza fenomenelor termice din troposfera de deasupra
României și evidențierea eventualelor tendințe, ciclicități și legături cu fenomenele
meteorologice care se manifestă la sol.
Astfel, ipotezele legate de variația geopotențialului și de evoluția temperaturii pe verticală
sunt exprimate prin idei precum:
 Corelația înălțimii geopotențialului cu anomaliile termice negative și pozitive și cu
producerea maximelor la nivelul solului
 Grosimea câmpurilor de geopotențial corelate cu valorile gradienților termici și
asociate cu perioadele ploioase sau secetoase
 Influența lanțului Carpatic dar și a Mării Negre asupra diferențelor regionale ce
intervin în variația celor două elemente
Studiul de față se încadrează în seria prelucărilor numerice în flux lent, obiectivele
stabilite fiind: actualizarea bazei de date aerologice și completarea șirurilor de date, calculul
mediilor lunare ale parametrilor aerologici de bază la înălțimile standard, determinarea
valorilor extreme, precum și calculul mediilor anotimpuale și anuale ale acestora.

5
 Procese termice în troposfera de deasupra României

II. Baza de date și metodologia cercetării

II.1. Observații meteorologice în altitudine și în atmosfera liberă

Începuturile cercetării stratelor adiacente suprafeței terestre sunt plasate în jurul anului
1876, odată cu instalarea stațiilor meteorologice în altitudine. Anemometrul purtat de zmeu
pentru a măsura viteza vântului de către Douglas Archibald în 1877, instalarea instrumentelor
meteorologice pe vârful Turnului Eiffel în 1980 (primul punct stabil de măsurători la înălțimea
de 339,5 m ) au reprezentat primele instrumente neconvenționale de măsurare a parametrilor
meteorologici în atmosfera liberă.
Au urmat încercări de lansare a baloanelor dotate cu termometre de minimă, maximă
și barometru înregistrator, care ating treptat înălțimi de 9 până la 18 km și înregistrează
temperature minime de -51°C și chiar -68°C.
Fondarea aerologiei ca știință s-a realizat de către Teiseerence de Bort, prin realizarea
primului studiu despre tropopauză ce a utilizat sondajele aerologice de la Observatorul de
meteorologie dinamică din Trappes, iar ziua de 4 noiembrie 1896 devenind prima zi
internațională a aerologiei. Pe plan mondial, dezvoltarea rețelei de stații meteorologice și
aerologice are loc după 1920, când au apărut primele telegrame meteorologice cu emisii radio pe
unde scurte.
Prima radiosondă se lansează pe 30 ianuarie 1929, la Pavlovsk, de către P.A.
Moltceanov, care atinge înălțimea de 9 km. Ulterior, radiosondajele au permis lui Bjerkness și
Palmen să cerceteze atmosfera înaltă și tropopauza.
În paralel cu activitatea aerologică mondială, în România investigarea atmosferei
libere deasupra Bucureștiului s-a realizat cu aviosondajele, înlocuite mai apoi în 1941 de
radiosondele de tip Lang utilizate în radiosondajele de la aeroportul București-Băneasa.

II.2. Sondajul aerologic

După înființarea Observatorului de Fizica Atmosferei și a celor aerologice de la Cluj

Napoca și Constanța încep să se efectueze în mod sistematic măsurători aerologice conform
reglementărilor Organizației Meteorologice Mondiale, la cele 4 termene de observație standard
(00, 06, 12, 18 UTC) la București și doar 2 sondaje realizate la 00 și 12 UTC la celelalte două
stații aerologice. În perioada 1953-1972 Institutul de Meteorologie și Hidrologie publică
Anuarele Aerologice ce cuprind datele prelucrate de la sondajele de vânt și radiosondaje.

6
 Procese termice în troposfera de deasupra României

În perioada 1991-1993 se modernizează tehnologia de radiosondaj prin instalarea de

echipamente Vaisala (DIGICORA) la Bucuresti si la Cluj, acest lucru afectând omogenitatea și
continuitatea șirului de date. Tot în acest interval Institutul de Meteorologie și Hidrologie devine
filială a Regiei Autonome Apele Române iar datorită costurilor financiare ridicate, în 2000 se
restrânge activitatea la Constanța iar în 2014 și la Cluj Napoca.
Radiosondajul aerologic reprezintă metoda clasică de măsurare a parametrilor
atmosferei libere. Conform reglementărilor internaționale (O.M.M.) radiosondajul se execută
zilnic la 4 termene standard de observație 00, 06, 12, 18 UTC. În cazul României orele de
observație diferă, vara realizându-se la orele locale 02, 08, 14, 20 (UTC+2h) iar iarna la 03,
09, 15 și 21, astazi doar la orele 00 și 12 UTC.

Fig. nr. 1.Realizarea radiosondajului din data de 29 mai 2015, ora 12 UTC la stația aerologică
București-Băneasa
Radiosonda este alcătuită dintr-un balon, umflat cu heliu, la care este atașat un set de
instrumente și senzori meteorologice, dar și de un dispozitiv de transmitere radio ce emite pe
o frecvență clar stabilită (1668,4 și 1700 MHz). Pentru a putea fi folosite datele de
radiosondaj trebuie să fie transimise cel puțin până la cel puțin până la suprafața de 400 hPa.
Dacă această condiție nu este îndeplinită, este lansată imediat o altă radiosondă.
Localizarea radiosondei se face prin stația de recepție de la sol, care detectează exact poziția
radiosondei în cursul ascensiunii. Direcția viteza vântului se stabilește prin tehnici de

7
 Procese termice în troposfera de deasupra României

triangulație, după stabilirea altitudinii și a azimutului radiosondei, dar și prin sisteme de

navigație de tip Omega, Loran și GPS. Ascensiunea radiosondei durează aproximativ 2 ore,
poate atinge 35 km și se abate cu 200 km pe orizontală față de punctul de lansare, sub
influența vântului. Scăderea presiunii atmosferice pe verticală duce la dilatarea balonului,
până la 6 m diametru și la atingerea limitei elastice, urmată de spargerea acestuia. Pachetul de
instrumente este readus la sol de parașută, însă din totalul acestora doar 20% sunt recuperate.

Fig. nr. 2. Radiosonda DigiCORA III (VAISALA) și baloane meteorologice utilizate la radiosondajul
de la București-Băneasa (Sursa: http://www.vaisala.com/en/Pages/default.aspx)

În România singura stație aerologică funcțională este București Afumați a

Administrației Naționale de Meteorologie, fiind dotată cu sisteme de radiosondaj de tip
DigiCORA III (VAISALA), destinate executării sondajelor aerologice la mare altitudine,
funcționând pe principiul sistemelor LORAN.

II.3. Prelucrarea, validarea și completarea bazei de date

Prelucrarea datelor presupune validarea lor și transmiterea automată în sistemul

internațional. Această operațiune presupune calculul unor parametri derivați, necesari în
elaborarea prognozelor, în special a celor de tip nowcasting, se calculează înălțimile de
geopotențial la nivelurile standard de presiune, parametri termodinamici, înălțimea
tropopauzei, a principalelor izoterme, a indicilor de instabilitate, de disconfort și de vreme
severă, precum și elaborarea grafică a diagramelor termodinamice ( SKEW-T și STUWE).
Prelucrările numerice în flux lent se efectuează la intervale diferite de timp, în funcție
de obiectivul acestora și sunt necesari în vederea obținerii parametrilor climatici de altitudine,
precum și pentru utilizarea lor ca input-uri în modelele numerice de prognoză și diagnoză a
schimbărilor climatice.

8
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Studiul de față se încadrează în seria prelucărilor numerice în flux lent, obiectivele

stabilite fiind: actualizarea bazei de date aerologice și completarea șirurilor de date, calculul
mediilor lunare ale parametrilor aerologici de bază la înălțimile standard, determinarea
valorilor extreme, precum și calculul mediilor anotimpuale și anuale ale acestora. Pe baza
șirurilor de date obținute la cele două stații de radiosondaj din sistemul național s-au realizat o
serie de studii aeroclimatologice, care au ca obiective determinarea evoluției și variației
parametrilor climatici în altitudine din zona geografică a României.

Fig. nr. 3.: Rețeaua europeană de stații aerologice (stânga) și stațiile utilizate în analiza
climatică a troposferei România (dreapta)

Pentru acoperirea arealului național am selectat 7 stații aerologice: două naționale -

București-Băneasa și Cluj-Napoca și 5 poziționate în apropierea graniței cu România :
Cernăuți și Odessa (Ucraina), Szeged (Ungaria), Sofia (Bulgaria) și Belgrad (Serbia).

Tab. nr.1 : Parametri stațiilor aerologice utilizate:

Nr. Ctr. Stație aerologică Indicator Altitudine Latitudine Longitudine
1 Belgrad 13275 203 44,7 20,4
2 București –Băneasa 15420 91 44,5 26,1
3 Cluj Napoca 15120 413 46,7 23,6
4 Cernăuți 33658 246 48,3 25,9
5 Odesa 33837 42 46,4 30,8
6 Szeged 12982 83 46,2 20,1
7 Sofia 15614 595 42,6 23,4

Etapa inițială a presupus descărcarea datelor rezultate din radiosondajele efectuate la

cele 7 stații în perioada 1973-2014.

9
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Analiza evoluției sumei numărului de radiosondaje în perioada 1973-2014 surprinde o

concentrare maximă înainte de 1989 și o scădere accentuată în ultima perioadă, intervalul de
tranziție (1991-1993) fiind pus pe seama restructurărilor și a schimbării instrumentelor de
observație (vezi fig. nr. 4). O altă cauză a variației numărului de radiosondaje este atribuită și
interesului generat de succesiune evenimentelor politico-militare din Europa Centrală și
Estică. (Nytra L., Toth R, 2014).

Fig. nr. 4. Numărul anual cumulat de radiosondaje efectuat la cele 7 stații aerologice utilizate (Sursa
datelor: http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Problema majoră care a intervenit în această acțiune a fost lipsa datelor pe perioade
lungi de timp dar și decalajele existente între ora lansării radiosondelor. Astfel, la Odesa și la
Cernăuți omogenitatea șirului de date este afectată de lipsa radiosondajelor de la ora 12 UTC
în anumite perioade, aceasta conducând la imposibilitatea calculării mediei zilnice
(combinarea celor 2/4 valori: 00 UTC și 12 UTC/ 06 UTC și 18 UTC conform NOAA).
Din numărul total de radiosondaje necesar în atingerea obiectivelor propuse în
realizarea cercetării nici una din cele 7 stații aerologice nu a îndeplinit acest criteriu., chiar
dacă ponderea are valori mai mari de 60 %. Deficiențele cele mai mari sunt atribuite stațiilor
Cernăuți și Odesa, urmate de Cluj Napoca, Szeged, motivele fiind enumerate anterior.
Nici în cazul celor două stații cu valori maxime ale radiosondajelor efectuate din
numărul posibil nu putem realiza obiectivele stabilite. Motivul este dat de lipsa continuității în
intervalul 1991-1993, dar și de lipsa insulară datelor, ceea ce conduce la imposibilitatea
calculării mediilor lunare necesare analizei în cauză.

10
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Fig. nr. 5.: Frecvența relativă a numărului de radiosondaje la stațiile aerologice utilizate în studiu din
numărul maxim posibil în intervalul 1973-2014 ( Sursa datelor:
http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Astfel a fost nevoie de completarea bazei de date, apelându-se la sondajele satelitare,

la hărțile de altitudine realizate prin integrarea valorilor din sistemul international IGRA dar și
la datele de reanaliză NCEP/NCAR. Validarea acestora s-a realizat prin comparația datelor și
analiza diferențelor dintre acestea. În cazul sondajelor satelitare obținerea profilelor
atmosferice de bună calitate reprezintă o provocare pentru orice model de calcul, indiferent de
metoda pe care se bazează. Prin calculul algoritmilor specifici, scheme 1D-Var, metode
statistice se poate obține acuratețe bună în cazul sondajelor satelitare. Însă diferența se poate
observa în momentul validării rezultatelor.
Astfel, alegerea perechilor de sondaje aerologice-sondaje satelitare pentru validare s-a
realizat în articolul Characteristics of thermal anomalies occuring during the cold season
above Bucarest, as determined on the basis of radio and satellite soundings, Autori:
Bărcăcianu Florentina, Apostol Liviu, Moroșanu Adina Gabriela, 2014.
În cazul troposferei joase comparația datelor de radiosondaj cu cele rezultate din
sondajele satelitare a presupus diferențe foarte mari, de 2-3°C, ceea ce a facut imposibilă
operațiunea de completare a bazei de date utilizând metoda sondajelor satelitare. Cu toată
evoluția tehnică și progresele din domeniul meteorologiei satelitare, profilele satelitare nu pot
înlocui încă sondajele aerologice din două motive: acuratețea este relativ slabă, plasându-se în
intervalul de 1-2 grade Kelvin iar mecanismul de funcționare este incapabil să sesizeze
structura fină a troposferei inferioare, în special fenomenele de inversiune termică.

11
 Procese termice în troposfera de deasupra României

În afară de sondajele verticale, mai pot furniza informaţii de structura verticală a

atmosferei, echipamentele de măsurare instalate pe avioane. La decolare si aterizare, se obţin
2 mesaje AIREP, echivalentul a 2 radiosondaje. Foarte utile mai ales când vin de pe mare,
unde nu sunt radiosondaje. Astăzi mai mult de 3000 avioane furnizează astfel de informaţii.
Numărul mesajelor a crescut si este in creştere: 78000 in 2000, 300000 în 2005.
Soluția ideală constă în interpolarea valorilor elementelor meteorologice rezultate din
radiosondajele efectuate la nivel emisferic. Setul de date de reanaliză de la NCEP/NCAR
(Kalnay et. Al., 1996), având o rezoluție orizontală de 2,50 x 2,50 peste câmpul de
geopotențial la 500 hPa și câmpul de presiune de la nivelul mării.

Fig. nr. 6. Localizarea stațiilor aerologice în cadrul rețelei Global Radiosonde Archive (IGRA)

Suprafața României este acoperită de 6 pixeli ce dețin valori prelucrate prin metoda
analizată de Free et al. 2004 de la 85 stații aerologice din rețeaua Global Radiosonde Archive
(IGRA), ce cuprinde date de la suprafață, tropopauză și nivelele standard.

II. 4. Metode și softuri utilizate în prelucrarea datelor

Baza finală de date este structurată pe două mari categorii, respectiv: analiza pe
verticală a parametrilor meteo-climatici ai troposferei de deasupra României și analiza pe
orizontală.
Cercetarea climatică efectuată la nivelul solului în perioada 1973-2014 s-a realizat prin
folosirea de date numerice preluate de la stațiile din cadrul Administrației Naționale de
Meteorologie, precum și date raster sub formă de grid, cu o rezoluție spațială de 0,1 X 0,1 °

12
 Procese termice în troposfera de deasupra României

latitudine, date ECA&D, prelucrate apoi cu programele CDO (Climate Data Operators)
RStudio, Microsoft Excel, cu extensiile NumXL și XLSTAT și spațializate cu programul
ARC GIS 10.3 și TNT Mips 6.9. În cadrul acestui referat de cercetare s-a analizat regimul
termic la troposferei medii și superioare, urmând ca analiza troposferei joase, sub 850 hPa să
se realizeze detaliat, odată cu stabilirea metodologiei de evaluare a stratului limită planetar și
a tropopauzei.
Etapele ulterioare întreprinse au presupus aranjarea acestora pe nivele izobarice
standard cu ajutorul scripturilor softului R. Valorile extrase din radiosondajele efectuate la
cele 7 stații aerologice și completate apoi cu date din sondajele satelitare, din rețeaua IGRA și
din datele de reanaliză NCEP/NCAR s-au concretizat apoi în medii lunare și medii anuale. În
cazul rezultatelor obținute pentru eșantioane scurte de timp, datorită incapacității de a filtra
datele pe ore de observație a programelorutilizate, nu s-a reușit realizarea la timp a calculării
mediilor zilnice și orare (00 UTC și 12 UTC). În etapa prelucrării datelor pe termen lung, s-
au utilizat valorile medii anuale ale geopotențialului și temperaturii înregistrate pe verticală,
cu ajutorul cărora s-au calculat indici climatici derivați din aceste valori.
S-au aplicat indici climatici asociați distribuției statistice (STARDEX- percentila 90 și
10, durata valurilor de căldură și frig, stabilirea claselor în funcție de criterii întâlnite în
referințele bibliografice ( Hellman, Gorczynski ) și stabilirea frecvențelor, corelații liniare și
multiple, teste statistice, precum și standardizarea datelor prin metode aplicate de cercetătorii
de la ANM (Busuioc et al., 2010).

13
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Capitol III: Rezultate Preliminare

III.1.Analiza și interpretarea nivelelor și a câmpurilor de geopotențial

Estimarea parametrilor meteo-climatici de la nivelul suprafețelor de geopotențial

standard, precum și surprinderea tuturor transformărilor și deformărilor din cadrul acestora au
importanță în interpretarea situațiilor sinoptice pe durată scurtă dar și lungă.
Datorită interacțiunilor mecanice și termice puternice de la suprafața activă subiacentă,
este necesară analiza situațiilor din atmosfera liberă, acordându-se o atenție deosebită analizei
hărților de topografie barică de la 850 hPa și 500 hPa.
Primul nivel, 850 hPa, care se plasează în medie la altitudinea de 1450-1500m, este
considerat nivelul optim pentru studiul fluxului și advecțiilor termice la baza troposferei.
Influențat puternic de orografie, acesta oferă informații despre evoluțiile sinoptice ale
proceselor din baza troposferei, iar izohipsele de la acest nivel sunt interpretate ca o
aproximație a liniilor de flux.
Deasupra acestuia, câmpul de 500 hPa plasat în troposfera medie la altitudinea medie
de 3000-3050 m în perioada 1973-2014 este lipsit de influența suprafeței active subiacente și
reflectă particularitățile circulației atmosferei libere. Utilizarea separată sau complementară
analizei de la 850 hPa conduce la îmbunătățirea prognozelor și a modelelor numerice, prin
analiza evoluției câmpului izotermelor, a structurilor advecțiilor de temperatură, a accentuării
sau slăbirii gradientului termo-baric.
Hărțile de topografia barică absolută care analizează exclusiv situația de la nivelele
izobarice standard, are un grad foarte bun de realizare în atmosfera liberă, ultimul nivel
afectat de procesele din stratul limită fiind cel de 850 hPa, pe când cele de topografie relativă,
au o realizarea foarte bună datorită combinării proprietăților celor două nivele pe care se
bazează. Surprinderea variației situației meteo-climatice din stratele înalte 400, 300, 200 și
100 hPa, precum și din tropopauză este obligatorie pentru explicarea anumitor mecanisme pe
termen lung ale circulației din stratele inferioare ale troposferei.
Analiza geopotențialului de deasupra României în perioada 1973-2014 s-a realizat prin
observațiile datelor asupra înălțimii în metri liniari Sofia și Szeged, care s-a adaptat modul
internațional de calcul, care ia în calcul accelerația gravitațională, iar metrul geopotențial este
egal cu 0,98 metri dinamici.
Complexitatea fenomenelor atmosferice trebuie să pornească inițial de la scară mare și
să meargă progresiv către detaliu, atât spațial cât și temporal.

14
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Valorile geopotențialului în Emisfera Nordică la nivelul Europei reflectă o scădere pe

verticală a acestuia, modificările cele mai importante fiind asociate suprafețelor de 1000 hPa
și 850 hPa, puternic influențate de suprafața terestră. Pe orizontală se observă o scădere de la
nord la sud pe toată grosimea troposferei, arealele cu valori mari fiind asociate maselor de aer
calde, cu densitate mică, caracterizate de instabilitate ( vezi fig. nr. 7–a și b) iar cele mici,
maselor anticilonice, cu densitate mare, caracterizate de stabilitate atmosferică.

Fig. nr. 7.Variația geopotențialului la nivelele izobarice standard: 1000 hPa (a), 850 hPa (b), 700 hPa
(c), 500 hPa (d), 400 hPa (e), 300 hPa (f), 200 hPa (g), 100 hPa (h) deasupra Europei în intervalul
1973-2014 ( Sursa datelor: http://www.esrl.noaa.gov)

La nivelul României valorile geopotențialului scad de la nord la sud, stațiile aerologice

București-Băneasa și Sofia deținând cele mai mari valori la 6 din cele 7 nivele de geopotențial

15
 Procese termice în troposfera de deasupra României

analizate, iar amplitudinea de oscilație pe verticală scade direct proporțional cu scăderea

influenței forței de frecare asociate suprafeței terestre.
Valorile calculate pentru intervalul 1973-2014 (vezi fig. nr. 8) plasează suprafațele de
geopotențial de 850 hPa în jurul altitudinii de 1450 gpm, cea de 700 hPa între 2975-3000gpm,
500 hPa la 5500 gpm, iar cele din troposfera superioară și tropopauză peste aceste valori,
respectiv: 400 hPa la 7100gpm, 300 la 9000gpm, 200 la 1160gpm iar cea de 100 hPa la
1590gpm. Precizăm că variația diferitelor tipuri de tropopauză la nivelul României se
înregistrează între suprafețele de geopotențial de 300 și 100 hPa.

Fig. nr.8. Variația geopotențialului la nivelele izobarice standard: 1000 hPa (a), 850 hPa (b), 700 hPa
(c), 500 hPa (d), 400 hPa (e), 300 hPa (f), 200 hPa (g), 100 hPa (h) deasupra României în intervalul
1973-2014 ( Sursa datelor:http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Datorită importanței deosebite acordate câmpului relativ de geopotențial calculat între

850 hPa și 500 hPa s-a realizat distribuția grosimii medii multianuale deasupra României
(vezi fig. nr. 9), de unde se observă că valorile cresc spre sud (4042 gpm - 471gpm), odată cu
creșterea temperaturilor ce contribuie la densitatatea mai mica și instabilitatea mai mare a
maselor de aer.

16
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Fig. nr. 9.Grosimea (gpm) câmpului de geopotențial 850-500 hPa deasupra României în intervalul
1973-2014( Sursa datelor:http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Analiza valorilor medii multianuale nu oferă informații suficiente asupra corelației

puternice dintre perioadele cu stabilitate și instabilitate atmosferică, de aceea vom încerca o
abordare comparativă a anomaliilor de geopotențial cu cele de temperatură.

III.2 .Analiza evoluției temperaturii în troposfera de deasupra României în

perioada 1973-2014

Schimbarea climatică globală este unanim acceptată de comunitatea științifică

internațională și reprezintă un subiect de importanță actuală în cercetarea climatică. Spațial și
temporat, regimul termic al aerului și parametrii fenomenelor meteo-climatice extreme
asociate variază, pe fondul unei încălziri sesizate încă din doua jumătate a secolului XIX.
Episoadele alternative de răcire și încălzire au diferențiat amplitudinea încălzirii, care a fost
de două ori mai mare în Emisfera Nordică decât în Emisfera Sudică (IPCC raport, 2014).
Rezultatele inițiale asupra analizei tendinței și evoluției temperaturii aerului prin analiza
șirurilor lungi de date au oferit diferite concluzii în funcție de numărul stațiilor și perioada
analizată. Ameliorarea calității acestora s-a realizat odată cu accesibilitatea recentă a datelor,
care a favorizat apariția a numeroase studii ce analizează variabilitatea și schimbarea
climatică, atât pentru România cât și studii detaliate la nivel regional (Jones P. D., Moberg
A., 2003, Busuioc et al., 2010).
Repercursiunile variației temperaturilor de la starea medie s-au concretizat în special în
intervalul 2000-2007, caracterizat de intense anomalii termice, cu intensitatea, durata și
extindere spațială pronunțată (Spioni J., et al., 2014) , de creșterea frecvenței secetei

17
 Procese termice în troposfera de deasupra României

(Twardosz R., Kossowska-Cezak U., 2013) și a extremelor termice (Bărcăcianu F., et al.,
2014).

2.1. Evoluția pe verticală a temperaturii aerului

La suprafața terestră, densitatea aerului prezintă o mare variabilitate, fiind dependent
de schimbările presiunii, temperaturii și vaporilor de apă. Scăderea presiunii pe verticală este
însoțită de modificări importante ale elementelor meteo-climatice, inclusive de scăderea
temperaturii cu o rată medie de 0,65°C/100m, valoare cunoscută și ca gradient termic normal
(Ahrens C.D., 1988, Ștefan S.,2004, Clima României 2008).
Scăderea temperaturii pe verticală variază datorită stratelor cu gradient termici
negativi în care valorile cresc în altitudine și datorită stratelor în care gradienții sunt apropiați
de 0°C, cunoscute și sub denumirea de izotermii, întâlnite de regulă pe toată grosimea
troposferei, uneori formațiunile noroase confirmând prezența lor.

Fig. nr.10. Variația temperaturii medii multianuale la nivelele izobarice standard: 1000 hPa (a), 850
hPa (b), 700 hPa (c), 500 hPa (d), 400 hPa (e), 300 hPa (f), 200 hPa (g), 100 hPa (h) deasupra Europei
în intervalul 1973-2014 ( Sursa datelor: http://www.esrl.noaa.gov)

18
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Conform studiilor recente la nivel international și national (Oke T.R. 1987, Apostol L,
Sfică L., 2012, Machidon O et al. 2012, , IPCC 2014, ANM, Clima României 2008) încălzirea
de la suprafața terestră se manifestă sincron și în altitudine, în ultimii 30 de ani nivelul
tropopauzei crescând iar troposfera încălzindu-se cu +0,7°C (Philandras et al., 2013) rata cea
mai mare fiind înregistrată în tropopauză. În cazul troposferei înalte, capacitatea de absorbție
variabilă a radiației duce la diferențe mari, de 3-5°C între anotimpurile de toamnă și
primavara, la 400 - 300 hPa fiind mai coborâte primavara, iar la 200 hPa mai coborâte
toamna.
La nivelul Europei observăm respectarea aceleași reguli de distribuție a valorilor
temperaturilor în troposfera și anume creșterea ei spre sud cu anumite excepții. În troposfera
inferioară (1000 și 850 hPa) influența suprafeței terestre prin morfologia și morfometria
formelor de relief și prin încălzirea diferită a uscatului continental și a oceanului ce impune
diferențieri termo-barice observăm modificări în distribuția izotermelor. În extremitatea nord-
estică a continentului acestea coboară spre continent, iar în extremitatea sud-vestică
influențele oceanice produc inflexiuni ale izotermelor îndreptate spre nord est.
În troposfera medie cuprinsă între 850 și 500 hPa distribuția izotermelor se supune
advecțiilor orizontale ale circulației atmosferice, slab influențate de mișcările turbulente. La
nivelul hărților cu distribuția temperaturilor la 200 și 100 hPa observăm modificările cele mai
mari atât în traseul izotermelor cât și în variația temperaturilor înregistrate, principala cauză
fiind asociată tropopauzei, strat cu particularități specifice ale regimului termo-baric.

Tab.nr.2. Valorile temperaturilor medii multianuale la stațiile aerologice aferente arealului României
în perioada 1973-2013 (Sursa datelor: http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Nivele de Stații aerologice

geopotențial Belgrad Bucuresti Cernauti Cluj Napoca Odesa Sofia Szeged
850 5,4 5,1 3,7 4,2 4,2 5,8 4,8
700 -3,7 -3,6 -4,9 -4,4 -4,2 -2,9 -3,6
500 -19,8 -19,5 -20,6 -20,1 -19,9 -18,8 -19,8
400 -31,7 -31,2 -32,6 -31,7 -32,2 -30,8 -31,7
300 -46,5 -45,7 -47,3 -46,3 -46,5 -45,7 -46,6
200 -59,0 -55,7 -55,9 -56,2 -55,6 -55,7 -56,9
100 -60,6 -57,2 -57,2 -56,7 -57,3 -58,5 -57,5

La nivelul României valorile temperaturilor în troposfera medie și superioară scad

odată cu altitudinea (vezi tab. nr. 2), variațiile cele mai mici fiind asociate stratelor înalte
plasate în jurul nivelelor de 200 și 100 hPa.

19
 Procese termice în troposfera de deasupra României

2.2. Anomalii și gradienți termici

Variația regimului termic este pusă foarte bine în vedere prin calcularea anomaliilor
sau abaterilor climatice (raportarea valorilor medii înregistrate la normală, medie pentru
minim 30 ani conform Organizației Meteorologice Mondiale), iar starea atmosferei prin
calculul gradientului termic vertical.
Utilizarea datelor de radiosondaj prezintă avantaje în comparație cu valorificarea
datelor de la nivelul stațiilor meteorologice în analiza stratificației termice, a izotermiilor (în
cazul de față pentru depistarea tropopauzei) și a gradienților termici negativi ce corespund
inversiunilor. Pentru inversiunile termice se pot calcula indicatori precum grosimea stratelor
de inversiune, manifestarea inversiunilor absolute, a stratelor succesive și intensitatea.
Studiile recente asupra variației temperaturilor în troposferă (citează) prezintă rezultate
asupra variației mari a acestora în troposfera inferioară și stratul limită planetar, sub 850 hPa.
Pe măsura creșterii altitudinii variațiile se accentuează iar amplitudinea lor de oscilație crește
datorită caracteristicilor circulației atmosferei libere.
Conform Raportului IPCC 2014 (Intergouvernamental Panel on Climate Change) în
perioada actuală troposfera de deasupra Emisferei Nordice înregistrează o creștere a
temperaturilor pe toată grosimea sa, intensitatea cea mai mare fiind calculată pentru intervalul
tropopauzei, în timp ce stratosfera inferioară prezintă o scădere a valorilor termice. Acest
lucru este confirmat și de rezultatele studiului nostru.
Astfel, intervalul 1973-2014 se împarte în trei perioade cu oscilații ale abaterilor
termice grupate (vezi fig. nr. 11), ce prezintă deosebiri pe verticală.
Prima perioadă, 1973-1990 prezintă oscilații mici ale temperaturilor în cadrul
troposferei inferioare și mijlocii (850-400 hPa) iar în cazul troposferei superioare și al
tropopauzei încălzirea fiind evidentă, cu abateri pozitive cuprinse între 1 și 3°C.
Oscilațiile mari și succesive se observă în a doua perioadă, 1990-2005, ce se încheie
cu o perioadă de răcire pe toată grosimea troposferei, iar în ultimul deceniu al perioadei
analizate răcirea accentuându-se în troposfera superioară.
La nivelul stratelor inferioare ale troposferei abaterile înregistrează valori mici, de
până 1°C, 2°C, rareori ajungând la 3°C sau 4°C. Abaterile negative de aproximativ -2°C, -3°C
și frecvența mare a acestora aduc un aport de certitudine ideii de răcire a stratosferei inferioare
susținute în lumea științifică.

20
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Fig. nr. 11. Variația abaterilor termice multianuale la stațiile aerologice Belgrad, București-Băneasa,
Cernăuți, Cluj Napoca, Odessa, Sofia, Szeged în perioada 1973-2014 (Sursa datelor:
http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Calculul gradientului termic multianual (vezi fig. nr. 12) la cele 7 stații ce au intrat în
analiza regimului termic al troposferei de deasupra Bucureștiului scoate în evidență creșterea
acestuia între 850 hPa și 300 hPa, valorile fiind asociate cu instabilitatea atmosferică. Pentru
troposfera medie de deasupra României gradientul termic mediu are valori cuprinse între 0,53
și 0,62°C, valorile mici fiind asociateprezenței inversiunilor termice, în special a celor
frontale iar în troposfera superioară valorile sunt cuprinse între 0,73°C și 0.78°C, datorită
omogenizării circulației atmosferice, a frecvenței mici a inversiunilor termice dar și a
curenților de convecție puternici în acest strat.

21
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Fig. nr.12. Distribuția gradienților termici în troposfera de deasupra României în perioada 1973-2014
(Sursa datelor: http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Valorile minime la toate cele 7 stații ale gradienților termici între 300 hPa și 100 hPa
confirmă prezența tropopauzei. Poziția exactă oscilând în funcție de particularitățile
momentului temporal dar și de caracteristicile maselor de aer din stratele inferioare ale
troposferei.

22
 Procese termice în troposfera de deasupra României

IV. Rezultate în analiza temperaturii pe intervale scurte de timp. Anomalii

și inversiuni termice

Variația temperaturii pe verticală reprezintă consecința regimului termic al suprafeței

terestre active, al circulației generale din atmosfera liberă, ce impune în regiunea studiată
particularități regionale în funcție de caracteristicile generale ale maselor de aer.
În cadrul celor 4 publicații care analizează datele de temperatură a aerului înregistrate cu
ajutorul radiosondelor dar și a sateliților meteorologici sintetizăm rezultate privind:

 Aplicarea metodologiei pentru perioade test în vederea valorificării datelor de

temperatură, precum și omogenizarea și completarea bazei de date;
 Analiza pe verticală a temperaturii și anomaliile înregistrate la nivelul troposferei
inferioare;
 Variabilitatea și oscilația temperaturilor pe verticală;
 Analiza gradienților termici și a inversiunilor de la exteriorul Carpaților, inclusiv
cuantificarea frecvenței, intensității, a grosimii atât pe orizontală cât și pe verticală;
 Analiza schimbărilor recente în evoluția temperaturilor la sol, persistența și
intensitatea valurilor de frig și căldură și legătura acestora cu situația din troposfera
medie și superioară;

S-au aplicat diferite metode statistice și de spațializare, precum și calculul unor indici
recomandați de STARDEX (Statistical and Regional Dynamical Downscaling of Extremes for
European regions) în cazul valorilor de temperatură pentru stațiile București-Băneasa, Cluj
Napoca, Cernăuți și Odesa pe perioade scurte de timp (sezonul rece 2001-2002, anul 2013)
dar și analiza pentru perioade lungi de timp (intervalul 1983-2013).
Situația de deasupra stației aerologice București-Băneasa este prezentată prin analiza
multianuală a anomaliilor termice din stratul de aer adiacent suprafeței terestre de deasupra
Bucureștiului scoate în evidență variabilitatea climatică mare, dată de amplitudinea de
oscilație a abaterilor termice extreme. (Pop Gh., 1988, Ștefan S.2004, Bărcăcianu F, 2014). În
perioada 1983-2013 se înregistrează un trend pozitiv al temperaturii medii a sezonului rece
(vezi fig. nr. 13), asociat pe toată grosimea stratului de aer de sub 900 hPa.

23
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Fig. nr. 13.Variația temperaturilor mediilor în sezonul

rece la nivelele izobarice de 1000, 975, 950, 925 și 900
hPa, în intervalul 1983-2013 la stația aerologică București-
Băneasa (Sursa datelor:
http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html,http://ww
w.eumetsat.int/website/home/index.html)

Se observă că amplitudinea de oscilație a

abaterilor crește odată cu altitudinea, iar în ultimii 15
ani ai perioadei analizate concentrarea abaterilor
pozitive confirmă evidențierea trendului pozitiv în
evoluția temperaturilor.
Abaterile termice maxime cuprinde între 2,6
°C și 4,1°C se înregistrează în sezonul rece 2006-
2007, exclusiv la toate cele 5 nivele analizate, iar cele
minime conturează două sezoane foarte reci, respectiv
1984-1985 și 1995-1996 cu temperaturi sub -2,6°C.
Aplicarea criteriului Hellman la valorile
temperaturilor înregistrate deasupra Bucureștiului
evidențiază frecvențe mari ale atributelor cald, normal
și rece, iar odată cu creșterea altitudinii frecvențele
claselor excepțional de rece și excepțional de cald
cresc, tendința fiind pusă pe seama circulației
generale a maselor de aer.

Tab. nr. 3: Valorile medii multianuale ale temperaturii în sezonul rece (00 și 12 UTC) la nivelele
izobarice sub 900 hPa, în intervalul 1983-2013 la stația aerologică București-Băneasa
(Sursa datelor: http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

Nivel Media sezonieră multianuală

izobaric zilnică 00 UTC 12 UTC

1000 3,7 1,4 5,8
975 4,1 3,5 4,1
950 3,4 3,1 3,2
925 2,7 2,4 2,6
900 1,9 1,7 1,7

Calculul frecvenței gradienților negativi asociați inversiunilor termice în primii 3000

m deasupra Bucureștiului, în sezonul rece 2001-2002, scoate în evidență persistența

24
 Procese termice în troposfera de deasupra României

inversiunilor de radiație specifice nopților reci, în care persistă regimul anticiclonic și

distrugerea stratului inferior prin încălzirea radiativă din timpul zilei.

Tab.nr.4: Frecvența situațiilor cu inversiuni termice deasupra stației aerologice București-

Băneasa în sezonul rece 2001-2002 (Sursa datelor : http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html)

00 UTC X XI XII I II III 12 UTC X XI XII I II III

altitude (m) relative frequency (%) altitude (m) relative frequency (%)
91 81 53 35 55 62 73 91 6 3 3 16 17 13
200 71 47 35 68 72 60 200 0 0 6 26 3 3
300 45 37 35 55 52 40 300 0 3 16 39 7 0
400 10 27 42 48 34 17 400 0 13 35 61 21 7
500 16 17 39 45 28 3 500 0 20 35 42 41 10
600 3 13 19 35 21 7 600 3 30 29 32 24 3
700 10 17 3 32 28 7 700 6 27 19 23 17 3
800 13 7 6 13 10 7 800 10 3 16 23 10 17
900 0 17 3 13 3 7 900 3 10 16 10 14 13
1000 3 10 6 10 7 0 1000 6 7 13 16 10 10
1100 6 7 0 16 3 3 1100 10 13 10 23 14 0
1200 19 10 0 13 3 3 1200 13 10 3 19 7 3
1300 6 10 3 32 3 0 1300 13 13 6 23 3 10
1400 6 7 6 26 10 3 1400 16 10 13 16 10 10
1500 6 7 26 16 10 0 1500 10 10 29 13 17 7
1600 23 17 13 6 7 3 1600 13 10 19 10 3 17
1700 19 20 13 6 10 10 1700 10 3 29 10 7 17
1800 0 20 10 0 10 7 1800 6 3 23 10 7 3
1900 13 10 16 6 7 0 1900 6 3 16 13 3 10
2000 10 10 16 6 7 3 2000 10 13 13 23 0 10
2100 6 3 13 3 7 3 2100 10 17 16 19 7 7
2200 6 7 16 6 7 3 2200 10 17 6 13 3 0
2300 6 13 3 3 3 13 2300 10 10 6 19 3 13
2400 3 10 6 6 10 7 2400 0 7 13 19 3 10
2500 6 3 3 16 10 7 2500 10 13 6 16 14 10
2600 10 7 6 6 14 7 2600 10 7 0 10 3 3
2700 10 3 10 6 7 7 2700 6 10 3 6 0 3
2800 6 0 10 6 3 3 2800 0 7 0 0 3 3
2900 6 3 6 16 7 7 2900 0 7 6 0 3 7
3000 3 3 10 10 0 0 3000 6 7 6 0 7 10

În altitudine, odată cu slăbirea influenței forței de frecare generate de suprafața

subiacentă activă valorile gradienților prezintă frecvențe slabe în ambele cazuri. Valorile
maxime ale frecvențelor relative se înregistrează, de regulă, în lunile ianuarie-martie, cauza
principală fiind înghețul și apariția stratului de zăpadă la sol. Explicația valorilor asociate
lunilor octombrie și noiembrie de la 00 UTC se pune pe seama slăbirii activității solare și a
intensificării activității Anticiclonului Est-European care produce advecții de mase de aer
continentale, reci în regiunea Bucureștiului.

25
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Extinderea analizei asupra manifestării inversiunilor pe orizontală, la sud de lanțul

Carpatic reflectă o serie de caracteristici specifice Câmpiei Române. Astfel, temperaturile
medii înregistrate la o parte din stațiile meteorologice ale ANM-ului, amplasate în regiunea
Subcarpatică între 300 - 500m sunt mai ridicate decât cele din centrul Câmpiei Române.
Confirmarea existenței și manifestării stratificației termice inverse este asociată fenomenelor
de ceață și vizibilitatea atmosferică mică, precum și a semnalării norilor joși, de tip stratus.

Fig. nr.14. Prezența norilor stratus la exteriorul Carpaților, imagine satelitară în spectrul vizibil
preluată pe 22 ianuarie 2015, ora 14 UTC (Sursa:http://www.sat24.com/)

Extinderea arealului de observație asupra inversiunilor termice, prin analiza

temperaturilor înregistrate la stațiile meteorologice de la est de Carpații Orientali dar și a celor
de la stațiile aerologice Odesa și Cernăuți au surprins variații termice mari, sub 500 m, unde
grosimea medie a inversiunilor termice înregistrează valori de 200-300m în sezonul rece la
orele 00UTC (Bărcăcianu et al, 2015).

26
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Concluzii

Cercetarea evoluției temperaturii în altitudine este obligatorie și indispensabilă pentru

analiza fenomenelor termice de la sol, precum și pentru evoluția prognozată a acestora.
Realizarea bazei de date, ce a impus acțiuni precum completarea, testarea omogenității
și validarea ei s-a realizat în urma detectării avantajelor și dezavantajelor instrumentelor
utilizate în sondarea verticală a atmosferei. Au fost alese radiosondajele, cu rezoluție verticală
foarte bună și precizie mare, completarea lipsurilor fiind realizată cu datele de reanaliză
NCEP/NCAR. Astfel, sondajele aerologice și sondajele satelitare pot fi folosite în diferite
scopuri ale studiilor troposferei, în funcție de rezoluția verticală sau orizontală necesară.
Ca regulă generală- variația geopotențialului respectă variația temperaturii înregistrând
o scădere de la Ecuator spre Poli. La nivelul României grosimea variabilă este înregistrată în
funcție de alternanța tipurilor de mase de aer asociate circulației din troposferă, valorile mari
înregistrându-se în cazul maselor de aer instabile, calde, cu densitate mica iar în cazul
staționării maselor de aer stabil, dens și rece valorile geopotențialului valorile acestui
parametru scad.
În cazul temperaturii variabilitatea se manifestă atât pe orizontală cât și pe verticală.
Scăderea temperaturii pe verticală este diferită, mai ales în troposfera inferioară unde
influența suprafeței active subiacente este puternică iar circulația predominantă este cea
advectivă. Încălzirea din ultimul deceniu 2004-2014 cuprinde întreaga grosime a troposferei,
iar în stratosfera inferioară și tropopauză conturându-se o scădere a trendului termic, ratele
fiind diferite.
Analiza abaterilor termice duce la clasificarea intervalului 1973-2014 în 3 perioade cu
deosebiri în tendința regimului termic pe verticală: 1973-1990 cu încălzirea tropopauzei și
oscilații mici, 1-2°C în troposfera inferioară și medie, urmată de perioada 1991-2005 cu
oscilații mari, în medie de 3-4°C pe toată grosimea troposferei, iar ultimei perioade de după
2005 îi este asociată răcirea accentuate a stratosferei inferioare și a tropopauzei și încălzirea
troposferei, cu o frecvență mai mare a abaterilor pozitive.
Fiind un element sensibil dependent de multe variabile o analiză detaliată ulterioară, în
care se vor realiza conexiuni cu acestea vor duce la rezultate deosebite în analiza regimului
termic al troposferei de deasupra României.

27
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Referințe bibliografice

Ahrens C. D., 1985, Meteorology today. An introduction to weather, climate and environment, West
Publishing Company, 576 p.

Anderson, P. S. (2007). Boundary layer physics over snow and ice, 7625–7677.

Apostol Liviu, Bărcăcianu Florentina, (2014), Circulation in the troposphere over Europe
between 40 ° and 55 ° North latitude, with special focus on the western direction, Georeview,
Scientific Annals of Stefan cel Mare University of Suceava. Geography Series

Apostol L., Bărcăcianu F., Ichim P., Sfică L., 2015, The thermal inversion phenomena on ground level
and in the free atmosphere in the first 3000 m above Moldova, Romania , Advances in Environmental
Sciences - International Journal of the Bioflux Society, Vol 7 (2), 196-204 p.

Apostol, L., Sfîcă L., (2013), Thermal differentiations induced by the Carpathian mountains on the Romanian
territory, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, May 2013, Vol. 8, No. 2, p. 215 – 221

Aschmann, J., Sinnhuber, B., Atlas, E. L., & Schauffler, S. M. (2009) Physics Modeling the
transport of very short-lived substances into the tropical upper troposphere and lower
stratosphere, 9237–9247

Bădănoiu V., Alexandrescu M., (1978), Estimarea parametrilor stratului limită prin măsurători de
gradienți, Studii și cercetări. Partea I. Meteorologie

Bărcăcianu F., Apostol L., Moroșanu A. G., (2014), Characteristics of thermal anomalies occuring
during the cold season above Bucharest, as determined on the basis of radio and satellite soundings,
Lucrările celei de a VI-a Conferințe Internaționale ,,Aerul şi apa – componente ale mediului”,
Facultatea de Geografie, Universitatea . ,,Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, pg. 180-187.

Bărcăcianu F., Sîrghea L., Iordache I., Apostol L., Sfică L., 2015, Recent Changes in the air
temperature trend in extra-Carpathian Moldavia, Air Pollution and Climate Change Conference
Proceedings, vol IV

Beșleagă N., et. al., (1966), Considerații asupra analizei obiective a câmpurilor de geopotențial,
Culegerea de lucrări a Institutului Meteorologic

Beșleagă N. Et al., (1975), Analiza și prognoza numerică a câmpurilor de geopotențial, Studii și

cercetări. Partea I. Meteorologie

28
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Beșleagă N., et. al., (1968), Contribuții la analiza obiectivă a geopotențialului la nivelul de 500 mb
prin luarea în considerare a câmpului vântului și geopotențialului, Culegerea de lucrări a Institutului
Meteorologic

Bossuet, C. (1998). Impact of a simple parameterization of convective gravity-wave drag in a

stratosphere-troposphere general circulation model and its sensitivity to vertical resolution, 249, 238–
249.

Busuioc A., Bojariu R., Caian M., Cheval S., Dutu M., Variabilitatea și schimbarea climei în România,
Editura Pro Universitaria, 2010, București;

Caian M., at al., (1989), Metoda de identificare și caracterizare a formelor barice la TA 500 hPa pe
sectorul atlantico-european, Studii și cercetări. Meteorologie

Cristodor E., Darie Z., Dragomir S., (1960), Regimul termic al atmosferei libere deasupra orașului
București, Culegere de lucrari I.M.

Cazacioc L., (1991), Corelații între temperatura aerului din România și câmpurile emisferice de
geopotențial, Studii și cercetări. Meteorologie

Darie Z., et al., (1965), Gradientul vertical de temperatură și inversiunile în stratul sol – 250 m
deasupra regiunilor București și Constanța, Culegerea de lucrări a Institutului Meteorologic

Free M., Angel J.K., Durre I., Lazante J., Peterson T.C., Seidel D.J., 2004, Using first differences to
reduce inhomogeneity in radiosonde temperature datasets, Journal of Climate, 17, 4171-4179

Gierens, K., Schumann, U., Helten, M., Smit, H., & Marenco, A. (1999). A distribution law for
relative humidity in the upper troposphere and lower stratosphere derived from three years of
MOZAIC measurements, 1226, 1218–1226.

Ioana M., Miloș I., (1987), Recunoașterea automată a distribuțiilor câmpului de geopotențial folosind
metoda polinoamelor Cebîșev, Studii și cercetări. Partea I. Meteorologie

Jones P. D., Moberg A., Hemispheric and large-scale surface air temperature variations: An extensive
revision and an update to 2001, Journal of Climate, vol. 16, 2003, pp. 206–223;

Kalnay et al., 1996, The NCEP/NCAR 40-year reanalysis project, Bull. Amer. Meteor. Soc., 77, 437-
470 p.

Kumar, V., Dhaka, S. K., Reddy, K. K., Gupta, A., Prasad, S. B. S., Panwar, V., Takahashi, M. (2014).
Impact of quasi-biennial oscillation on the inter-annual variability of the tropopause height and
temperature in the tropics : A study using COSMIC / FORMOSAT-3 observations. Atmospheric
Research, 139, 62–70. doi:10.1016/j.atmosres.2013.12.014

29
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Machidon, O., Apostol, L., Machidon, Dana, Buruiană, D. (2012), Study of the evolution of the air
temperature in Moldavia region (Romania) over the last 76 years, Annals of DAAAM for 2012 &
Proceedings of the 23rd International DAAAM Symposium, Volume 23, No.1, Published by DAAAM
International, Vienna, Austria.

Mareș C., et al., (1985), Încălzirile bruște din stratosferă în corelație cu indicii de circulație Katz din
troposferă, Studii și cercetări. Meteorologie

Miloș I., (1984), Unele aspecte privind determinarea profilelor verticale de temperatură din
măsurătorile de radiație efectuate de sateliții meteorologici, Studii și cercetări. Meteorologie

Miloș I., (1986), Rolul funcțiilor pondere de transfer radiativ în determinarea profilelor verticale de
temperatură din măsurătorile satelitare de radiație, Studii și cercetări. Meteorologie

Musățea A., (1983), Un procedeu operativ de analiză automată a câmpului de geopotențial la nivelul
de 500 mb, Studii și cercetări. Meteorologie

Nytra L., Toth R., 2014, Global aerological database from the last 40 years radiosounding, Air and
water components of the environment, Cluj Napoca, 2014,256-273p.

Oke, T., R., (1987) , Boundary Layer Climates, Second Edition, reprinted 2006, Routledge, New York, U.S.A.

Philandras, C. M., Nastos, P. T., Kapsomenakis, I. N., & Repapis, C. C. (2013). Climatology of upper
air temperature in the Eastern Mediterranean region. Atmospheric Research.

Pescaru I., Chertic E., (1983), Experimentarea unei metode de analiză obiectivă a temperaturii și
umezelii la nivelul de 700 mb, Studii și cercetări. Meteorologie

Pop C., et al., (1987), Anomalii termice înregistrate iarna deasupra unor regiuni orografice în
România și conexiunea lor cu câmpul de geopotențial de la nivelul 500 h Pa, Conferința de
Meteorologie a Carpaților

Ricaud, P., Barret, B., & Atti, J. (2007) Physics Impact of land convection on troposphere-
stratosphere exchange in the tropics, (1995), 5639–5657.

Stoian R., Plăcintă H., (1967), Asupra unor procedee de interpolare a câmpurilor de geopotențial,
Culegerea de lucrări a Institutului Meteorologic

Spinoni J., Szalai S., Szentimrey T., Lakatos M., Bihari Z., Nagy A., Németh Á., Kovács T., Mihic
D., Dacic M., Petrovic P., Kržič A., Hiebl J., Auer I., Milkovic J., Štepánek P. , Zahradnícek P., Kilar
P., Limanowka D., Pyrc R., Cheval S., Birsan M. V., Dumitrescu A., Deak G., Matei M., Antolovic I,
Nejedlík P., Štastný P., Kajaba P., Bochnícek O., Galo D., Mikulová K., Nabyvanets Y., Skrynyk O.,

30
 Procese termice în troposfera de deasupra României

Krakovska S., Gnatiuk N., Tolasz R., Antofie T., and Vogt J., Climate of the Carpathian Region in the
period 1961-2010: Climatologies and trends of 10 variables, International Journal of Climatoology.,
no. 4 April, 2014;

Twardosz R., Kossowska-Cezak U., Exceptionally hot summers in Central and Eastern Europe (1951-
2010), Theoretical and Applied Climatology, vol. 112, , 2013, pp. 617–628;

*** 2008, Clima României, Administraţia Naţională de Meteorologie, Editura Academiei Române.

http://weather.uwyo.edu/upperair/sounding.html

http://www.eumetsat.int/website

31