Ce este și cum arată o pădure virgină

11 Mai 2018
Sursa: https://pressone.ro/ce-este-si-cum-arata-o-padure-virgina/

Uneori, ca și când ar vrea să ne demonstreze că toate clișeele certifcă, de

fapt, realitatea și miracolele ei, viața răzbate în toiul dezastrului.
În asemenea momente, lucruri pe care altfel nu le-am f observat devin
prețioase findcă locul lor în acel context este supra-real, adică nu se supune
felului în care suntem învățați să recompunem lumea.
Asta am simțit în pădurea virgină de la Strâmbu-Băiuț (Maramureș), al optulea
sit de acest fel din România care a fost inclus în Patrimoniul Mondial
UNESCO.
Imaginați-vă: în burta muntelui se afă galeriile de mină din adâncurile cărora,
de curând, o apă roșie a erupt ca dintr-un vulcan și s-a deversat în râul Lăpuș.
Deasupra, la lumină, sfdând calamitățile și timpul, sunt mii de arbori care
trăiesc liberi de secole, ca la începuturile pământului.
Aceasta este povestea lor.
La Strâmbu-Băiuț, în ciuda unui coșmar ecologic căruia autoritățile nu-i dau
de cap, codrii din Poiana Botizii au rămas aproape neatinși.
Aici, de când se știu, oamenii s-au ocupat cu scobitul munților în căutare de
aur și de cupru. Iar ce creștea la suprafață a fost, în multe privințe, lăsat în
voia Domnului.
"Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot
pomul ce are rod cu sămânţă în el".
Indolența poate f o binecuvântare. Mai ales dacă primește un certifcat
internațional.
Așa a ajuns județul Maramureș să dețină 2 situri UNESCO cu arbori seculari.
"Pădurile virgine de la Strâmbu Băiuț cuprind cele mai bine conservate
arborete de fag și de amestec de fag-brad. Împreună cu componența Groșii
Țibleșului, ele aparțin unor trupuri de pădure din partea nordică a Carpaților
Orientali ce reprezintă un culoar de expansiune al fagului în Munții Carpați,
după ultima glaciațiune", spune silvicultorul Radu Vlad, coordonator de
proiecte regionale la asociația World Wide Fund (WWF) România.
Zona protejată de la Strâmbu-Băiuț se întinde pe aproape 600 de hectare și a
fost cartată în urma unui parteneriat dintre regia de stat Romsilva și WWF
România. În ultimii doi ani, ingineri silvici și activiști de mediu au lucrat cot la
cot să identifce frontierele acestor păduri inestimabile.

1
Aici, la 47°37'33" lat. N și 24°4'23" long. E, se afă cea mai mare colecție de
fagi seculari din regiunea estică a Europei și, probabil, cel mai ancestral
peisaj pe care avem privilegiul de a-l admira în timpul vieților noastre.
În catalogul național al pădurilor virgine sunt înscrise, la ora actuală, circa
24.000 de hectare. Cea mai mare parte a acestor zone a intrat în patrimoniul
UNESCO, grație unor asociații de mediu, cum este WWF.
Un traseu prin codrii de la Strâmbu-Băiuț nu e posibil decât cu acordul și
îndrumarea ghizilor locali. Drumul nu este marcat tocmai pentru a proteja
acest iatac verde de turistul care lasă pet-uri în urmă.
Astfel, călătoria devine mai mult o introspecție decât o excursie.
Durează câteva ore și îți dezvăluie un labirint magnifc, pe care îl încerci,
curios și temător, nu cumva să aluneci, hollywoodian, într-o altă dimensiune.
Pădurea virgină e un paradox.
Pe de o parte, e aceeași din vremuri imemoriale; pe de alta, are o dinamică
autoprotectoare, care ascunde potecile bătute de pașii omului, culcă la
pământ copacii de reper și deschide luminișuri acolo unde altădată totul se
rotea în jurul unui trup contemporan cu Vlad Țepeș.
Aici, sub coroane care întâmpină soarele la 50-60 m, ajungi să înțelegi că
pădurea nu e doar o alcătuire de trunchiuri inerte, care fe sunt lăsate să
crească nestingherit, fe ajung în remorcile camioanelor, în drum spre fabricile
de mobilă. Ești ca-ntr-o bulă de cristal, pe care un baraj de păsăret cântător o
separă de tot restul lumii.

Fag secular

2
"Credem că mai avem 150.000 de hectare"
"Acum 2000 de ani, probabil că pădurile cu o evoluție naturală ocupau 80-
90% din suprafața teritoriului de uscat din Europa.
Pentru România, sunt date că, în 1930, când s-a făcut un prim recensământ al
pădurilor, aveam undeva la 2 milioane de hectare cu astfel de păduri, dintr-un
total de 6,5 milioane. Asta înseamnă peste 31%.
În 1960, mai aveam un milion și ceva. În 1986, când s-au făcut ultimele norme
silvice unde s-a încercat ca ele să fe conservate într-o categorie funcțională,
mai aveam 400.000 de hectare de păduri virgine.
Ultimul studiu, 2001-2005, estima undeva la 250.000, ceea ce însemna 2-3%
din suprafața țării.
Or, astăzi, pe baza identifcărilor și cartărilor făcute de WWF în teren, credem
că mai avem 150.000 de hectare. Iar aici luăm în discuție numai Carpații din
România, unde sunt cele mai multe astfel de păduri naturale.
Dat find ritmul în care au dispărut, salvarea lor și recunoașterea valorii lor,
inclusiv de către UNESCO, depinde de înțelegerea societății".
Radu Vlad, coordonator proiecte regionale
și păduri la WWF România
Păduri virgine cartate sunt la Cheile Nerei-Beușnița, Izvoarele Nerei și
Domogled-Valea Cernei (județul CS), Șinca (BV), Slătioara (SV), Cozia (VL) și
Groșii Țibleșului (MM).
Pe lângă acestea, au fost identifcate alte 40.000 de hectare și există studii
pentru introducerea lor în catalogul național al pădurilor virgine.
Deocamdată, chiar dacă guvernele s-au schimbat foarte des în ultima
perioadă, statul român pare că și-a asumat să întocmească o pre-evaluare a
pădurilor virgine.
România are la dispoziție peste 2 milioane de lei din Fondul de Mediu al UE ca
să fnalizeze această identifcare.
Din fericire, introducerea în catalog a acestor păduri este un indicator de
performanță la Regia Națională a Pădurilor.
Numai că atitudinea silvicultorilor de la stat, învățați la școală să taie copacii
bolnavi și să creeze coridoare aerisite, e un fel de prag de sus, de care cei mai
încuiați și siguri de știința lor se lovesc și blochează inițiativa.
Lucrurile au început să se schimbe doar în ultimii ani.
Acest gen de pădure, spune Radu Vlad, trebuie să fe înțeles cu totul altfel
decât prevede managementul tradițional. Ele nu trebuie reglate în niciun fel,
ci lăsate să-și trieze singure uscăturile și campionii; singurul arhitect e natura.

3
"Ce este extraordinar e că totul e într-un echilibru și-ntr-o
intercondiționalitate. Ca într-o comunitate locală. Ai și bătrâni, și tineri, toți la
un loc, toți sprijinindu-se, dând naștere la ceva sănătos.
De aici vine și biodiversitatea asta fantastică. Am văzut la lemnul mort că el
trece printr-o dinamică, și fecărui stadiu de descompunere îi corespund alte
și alte specii colonizatoare.
La fel se întâmplă și cu arborii. Unele specii de vietăți sunt specializate pe
foioase, altele pe rășinoase. Unele au nevoie de semințiș, altele au nevoie de
spații largi, să nu se încurce cu coarnele. De aceea, în aceste păduri avem
cam toate speciile lăsate de la Dumnezeu. Un echilibru eco-sistemic.
Pădurea asta n-o să rămână tot așa. Când au căzut arborii mari, semințișul
rezistă doar o perioadă. Dacă nu e pus la timp în lumină prin doborârea
bătrânului, moare.
Bradul e foarte răbdător. El poate să stea umbrit și 100 de ani și așteaptă în
liniște până cel bătrân moare. Pentru lumea vegetală, lumina este energie. N-
are lumină, nu crește", explică silvicultorul Radu Vlad de la WWF România.

4
Fiecare copac își cunoaște măsura. Fagul poate trăi spre 450 de ani, iar
bradul, până către 500.
După ce ajung la o vârstă venerabilă, vigoarea le dispare. Pentru că vârfurile
nu mai pot naște muguri și ramuri, sunt retezate și apoi înghițite de ramurile
inferioare, ca și când ar face loc cuiburilor.
Pe trunchiurile doborâte cresc varietăți de ciuperci, unele de zeci de
kilograme. La Strâmbu se găsește cea mai mare varietate de ciuperci din
pădurile românești.
Dacă zac neculese și nemâncate, se pietrifcă în iască. Înăuntrul ei sunt
miriade de indivizi cu multe picioare sau microscopici, care n-ar mai putea trăi
în altă parte.
Din crăpăturile celor răpuși răsar frunze. Specialiștii le numesc plantule. Ele
sunt primele semne de viață ale unui viitor arbore. Acesta va goli de sevă
trupul celui bătrân și va crește, atât cât îi va f dat.

"Aici avem o doborâtură relativ recentă, de 3-4 ani. Peste 10 ani, semințișul ăsta o să
explodeze că n-o să te mai poți băga prin el. Imaginați-vă pădurea asta ca pe-un mozaic, cu
milioane de pistoane, toate alternând: unele cresc, altele cad, iar asta le conferă o structură
foarte puternică. Pădurile astea nu vor f afectate nici de factorii biotici, nici de vânturi,
findcă lupta lor e continuă pentru existență. Pădurea asta e o lecție de cultură civică sau de
antropologie: cum putem să fm într-o concurență pentru binele comun?", explică Radu Vlad.

5
Pădurile virgine din România fac parte dintr-un patrimoniu transfrontalier,
care se întinde în 12 țări.
Acest patrimoniu cuprinde răspândirea fagului european, într-o perioadă
considerată scurtă (doar câteva mii de ani), peste câteva zone izolate din
Carpați, Alpi și Pirinei.
Acest proces este în curs de desfășurare. Cu îngăduința omului.
https://www.youtube.com/watch?v=TJGROqafEDE - Pădurea virgină de la
Strâmbu Băiuț, Maramureș

GALERIE FOTO:

6
…

7
…

8
…

WWF România: http://www.wwf.ro/