Conservarea biodiversitatii Padurea Letea

1. Obiectul conservarii. Scurta descriere a Padurii Letea .

V prezentm succint o pdure despre care se vorbete numai ca despre un spaiu unde trebuie s triasc i s se nmuleasc peste 2.000 de cai abandonai de locuitorii pe care mass-media i ignoranii i-au calificat ca fiind criminali. Este vorba de Pdurea Letea, rezervaie natural situat n NE Deltei Dunrii pe teritoriul comunei C. A. Rosetti, judeul Tulcea, intrat de mult n patrimoniul universal pentru unicitatea ei. Pentru cei mai puin informai menionm c Pdurea Letea are o suprafa de 5246,8 ha, din care 2.825 ha intr n categoria zonelor strict protejate i a fost n atenia oamenilor de tiin nc din anul 1930, cnd a fost pus ocroti re. Din anul 1938, o suprafa de aproape 500 ha a fost declarat Rezervaie natural, n zona cunoscut sub numele de ,,Hasmacul Mare. Ea a fost inclus n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii (R.B.D.D.), conform Legii 82/1993 . Pdurea Letea, n special, a atras atenia att a specialitilor romni ct i a celor strini, ncepnd cu secolul al XIX-lea, prin valoarea ei tiinific i peisagistic. P. Antonescu (1881) spunea despre Pdurile Letea i Caraorman c aceste pduri sunt de o reputaie european. Ele sunt cunoscute de muli specialiti strini care le admir . Pdurile menionate sunt ncadrate de silvicultorii romni la categoria pdurilor virgine

2. Starea actuala a Padurii Letea

Precizrile facute pentru atragerea ateniei cercettorilor, n general, i silvicultorilor, n special, turitilor admiratori ai naturii virgine i marelui public deoarece Pdurea Letea, unicat universal, a fost invadat, de mai bine de 17 ani n urm, de caii abandonai de ctre populaia din jurul acestei rezervaii. S-a ncercat, dar fr rezultat, s se prezinte opiniei publice problema cailor din Pdurea Letea pentru respectarea factorilor naturali care guverneaz buna desfurare a proceselor complexe care au loc n pdurea virgin menionat . Impactul produs de meninerea cailor n Pdurea Letea afecteaz grav reeaua de legturi n care speciile (plante, animale, fungi, microorganisme) sunt prinse direct sau indirect unele de celelalte. Se nelege uor c orice intervenie extern (tieri de arbori, punat etc.) ntr-un ecosistem forestier se repercuteaz asupra pdurii ca ntreg, deoarece interveniile menionate perturb anumite raporturi sau legturi ntre organismele componente. Este evident c perturbrile posibile depind de intensitatea interveniei, de natura legturilor afectate; unele intervenii sunt anihilate de pdure prin capacitatea sa de autoreglare i control, altele ns pot provoca dereglri ireversibile, chiar destabilizarea n totalitate a ecosistemului. Punatul intensiv i permanent (pe toat perioada anului) al celor peste 2.000 de cai distruge seminiul, subarboretul, mpiedic dezvoltarea viitorului arboret. Pe msur ce arborii btrni dispar din cauza limitei de vrst, pdurea se rrete puternic i, n cele din urm, esenele lemnoase sunt nlocuite de ierburi banale. Calul nu a fcut parte niciodat din fauna Pdurii Letea, el este acum un animal invaziv, de presiune, prin numrul mare (peste 2.000 de exemplare) i prin dereglarea funciilor pdurii (de reglare i control, de susinere, de producie i informaional). Impactul cailor slbticii (peste 2.000) n Pdurea Letea din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii are ca urmare dezechilibre ecologice i afectarea drastic a biodiversitii.

3. Amenintari identificate
In primul rand amenintarea cea mai mare pentru Padurea Letea sunt caii salbatici !

De ce caii din Pdurea Letea trebuie scoi, de urgen, din aceast rezervaie unic n lume? 1. Calul slbticit n Pdurea Letea nu a fcut parte niciodat din acest habitat . Este un animal intrus, care a devenit invaziv pentru aceast arie protejat. S nu uitm c, an de an, numrul lor sporete n progresie geometric i astfel calul devine un factor de presiune sau de comand, permanent. 2. Numrul mare de cai, n prezent peste 2.000, afecteaz biodiversitatea prin: 1. Consumarea scoarei i lstarilor tineri de plante lemnoase (mai ales n timpul iernii) determin uscarea ramurilor. Scoara consumat nu se regenereaz i pe arbori rmn cicatrice de diferite dimensiuni, crend un aspect neplcut pentru o rezervaie naional i internaional. n cazul cnd scoara este consumat de jur mprejurul trunchiului, arborele se usuc. 2. Rnile fcute atrag prin seva dulce insecte, ciuperci parazite i alte microorganisme, constituind un adevrat mediu de cultur pentru parazii, contribuind astfel la infestarea i a altor plante sntoase. 3. Prin consumarea puieilor provenii din semine i drajonare se blocheaz regenerarea natural a pdurii i, n cele din urm, aceasta va disprea. 3. Prin eutrofizarea substratului cu blegarul de cal se schimb ciclurile de via a unor organisme:

1. Se schimb compoziia floristic a dunelor de nisip i a pdurii, ca urmare se schimb ntregul lan de organisme originare productoare i consumatoare. 2. Se schimb aspectul natural al dunelor de nisip. 3. Eutrofizarea substratului determin modificarea frecvenei i abundenei speciilor, a compoziiei specifice i, n cele din urm, a biodiversitii. 4. Copitele animalelor, prin suprapunere cu punatul, au efecte dramatice asupra vegetaiei, asupra cuiburilor de psri, care sunt strivite i psrile alungate. Clcatul combinat cu umiditatea a dus deja la reducerea sau dispariia unor plante sensibile, cum sunt orhideele. Lsnd la o parte aspectul neplcut al dunelor naturale de nisip, practic la fiecare pas ntlneti gropi lsate de copite i grmjoare de blegar (o pdure clcat n picioare zilnic de peste 2.000 de cai!). 5. Meninerea cailor n Pdurea Letea ar transforma aceast perl cresctorie de cai domestici slbticii. ntr-o

6. Fragmentarea ecosistemelor prin clcarea zilnic a vegetaiei de ctre peste 2.000 de cai amplific modificrile determinate de clim, modific piramida trofic, avnd consecine negative asupra microorganismelor, polenizatorilor i, ca urmare, asupra biodiversitii. Este unanim acceptat faptul c scderea biodiversitii i degradarea ecosistemelor pun n pericol bunstarea umanitii acum i n viitor. 7. Avnd n vedere numrul mare de cai slbticii n pdure, daunele provocate de acetia determin plasarea acestora n categoria animalelor invazive care produc dezechilibre ecologice i afecteaz grav biodiversitatea. Nu exist, n lume, o situaie similar, acolo nu ai voie s extragi o plant (chiar n interes tiinific!) dintr-o rezervaie natural.

4. Obiective de conservare
Recunoscnd pericolul i considernd c obiectivul de conservare a pdurii Letea nu poate fi ndeplinit, SDD i WWF Programul Dunre Carpati Romania propun implementarea unui program de punat natural cu ajutorul unei populatii controlate de cai semi-slbatici i prin care comunitatea local poate dezvolta activitti economice benefice (ex. ecoturism), dar totodat s contribuie la conservarea naturii, aa cum este normal i firesc s se ntmple ntr-o Rezervatie a Biosferei de renume mondial. Solutia pentru restul cailor ar fi gsirea fondurilor necesare implementrii unui proiect, prin care caii n plus ar fi strmutati n alte zone i utilizati n scopul dezvoltrii turismului ecvestru sau agroturismului. Aceti cai care au trait n slbticie i au dobndit un comportament mai slbatic trebuie mai inti domesticiti nainte de a fi folositi pentru diverse activitti.

Este ns necesar o comunicare activa i o analiz critic care s permita tuturor grupurilor care au un interes att pentru conservarea Pdurii Letea ct i pentru caii semi-slbticiti,s i expun punctul de vedere pentru gsirea solutiei de protejare a biodiversittii n rezervatie, dar i de salvare a cailor. Misiunea noastr este s protejm Padurea Letea prin gsirea unor solutii de conservare a biodiversittii amenintate acum de suprapunatul unui numr mare de cai semi-salbatici n rezervatia Letea, protejarea ecosistemului forestier Letea i sprijinirea comunittilor locale n dezvoltarea activittilor economice care s contribuie la dezvoltarea durabil a zonei.

5. Metode de atingerea obiectivelor

Stoparea pasunatului excesiv Mentinerea animalelor semisalbaticite in Padurea Letea ar transforma aceasta perla, intr-o crescatorie. Fragmentarea ecosistemelor prin calcarea zilnica a vegetatiei de catre peste 2.000 de capete, amplifica modificarile determinate de clima, modifica piramida trofica, avand consecinte negative asupra microorganismelor, polenizatorilor si ca urmare asupra biodiversitatii. Este unanim acceptat faptul ca scaderea biodiversitatii si degradarea ecosistemelor pun in pericol bunastarea umanitatii acum si in viitor. Efect major si direct al pasunatului in reprezinta uscarea arborilor si distrugerea semintisului padurii, reducerea suprafetei cu padure si chiar disparitia unor hasmace seculare, padurea reprezentand fundamentul intregului ecosistem al ariei strict protejate Padurea Letea. Uscarea se produce prin roaderea scoartei arborilor si pasunarea puietilor foerstieri din regenerarile naturale.

Gestionarea fluxului de turisti

Valorile naturale ale Padurii Letea constituie ceea ce se poate numi generic resurse estetice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Activitatea de turism desfasurata in Padurea Letea nu este pe masura potentialului deosebit de ridicat al zonei. Pe langa datele oficiale luate in considerare in aprecierea fenomenului turistic trebuie mentionat, fenomenul turismului neorganizat prin agenti economici autorizati, acest fapt cunoscand in ultimii ani, o crestere considerabila. Prin implementarea si derularea activitatilor de informare si constientizare privind importanta zonei protejate pentru oameni si natura, realizarea si distribuirea de materiale de informare in randul factorilor interesati, in special operatorii din turism, si mass media, se doreste cresterea gradului de constientizare, care sa modifice

comportamentul oamenilor fata de natura, fie localnici sau vizitatori, astfel incat sa se reduca poluarea zonelor naturale, care implicit va diminua pierderea de habitate naturale si de specii din zona protejata. . Prevenirea producerii si extinderea incendiilor Pe intreaga limita a padurii Letea se regaseste un inalt potential de transmitere a incendiilor care afecteaza aria protejata si care poate conduce la pierderi si distrugeri in flora si fauna ariei protejate, slabirea lanturilor trofice, afectarea unor specii rare, valoroase sau chiar monument al naturii. De asemenea, pe langa distrugerea biodiversitatii, prin incendiu se produce degradarea ecosistemelor si peisajelor.

6. Concluzii privind eficienta masurilor de conservare

Prin implementarea unor proiecte, se urmareste mentinerea si imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii din aria naturala protejata Padurea Letea prin implicarea activa a sectorului neguvernamental si dezvoltarea unui parteneriat durabil, in vederea conformarii cu prevederile de mediu si cu respectarea cerintelor internationale si comunitare de conservare a biodiversitatii.

Macovei Elena-Livia Anul II- Facultatea de Ecologie si Protectia mediului